Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Mass-media ca mijloc de informare

jurnalism


Mass-media ca mijloc de informare

Mass-media se constituie intr-un sistem propriu, avand drept componente organice publicul, producatorii si distribuitorii de mesaje, sistemele de control si gestiune, conditiile socio-istorice interne sau externe in raport cu o comunitate umana - grup, stat, natiune, cu omenirea in intregul sau. Una dintre premisele sau conditiile mondializarii o reprezinta expansiunea si perfectionarea tehnologica a mijloacelor de comunicare. Comunicarea este o nevoie umana continua, care a evoluat din punct de vedere al mijloacelor materiale, dar si al strategiilor, scopurilor si continutului mesajelor.



Mass-media este o denumire generala a tuturor mijloacelor de informare in masa. Aceste mijloace sunt variate: presa sau mijloacele electronice de informare (televizor, radio, retele de calculatoare). Dezvoltarea acestora a dus la o raspandire pe scara larga a informatiei. Aceasta dezvoltare este rezultatul dorintei oamenilor de a fi informati. Acestea ocupa primele locuri ca popularitate, deoarece informatia este transmisa usor individului. Din pacate, acestea sunt si principalele mijloace de dezinformare, pentru ca informatia gresita poate sa ajunga rapid la indivizi.

Intre educatie si sistemul mass-media exista de multa vreme legaturi indisolubile, care s-au intarit continuu in ultimul timp, indeosebi o d 616b18g ata cu dezvoltarea retelelor informatice. Interactiunile dintre cele doua domenii constituie o preocupare pentru pedagogi, si nu numai pentru ei, deoarece impactul comunicarii de masa asupra personalitatii umane nu poate fi ignorat. In conditiile diversificarii nevoilor educative in lumea moderna, mass-media pot reprezenta veritabile resurse ale invatarii. Nu este vorba doar despre oferta de programe si de suporturi informative si formative valorificabile in perspectiva educatiei formale sau neformale, ci si despre influentele difuze, spontane, neintentionate exercitate prin mesaje al caror continut nu a fost conceput in scop explicit educativ. Presa poate si trebuie sa-i formeze pe elevi ca cititori, in sensul ca actul lecturii trebuie sa devina la ei un puternic instrument de crestere culturala si morala, sa le intre in obisnuinta, sa-l resimta ca pe o necesitate, dar si sa adopte in acelasi timp o atitudine critica asupra a ceea ce citesc; de asemenea, elevii trebuie invatati sa-si selecteze lectura si sa-si planifice timpul destinat atat acesteia, cat si radioului si televiziunii. Elevii nu trebuie sa devina vanatori de informatii, ci autentici interpreti ai acesteia.

Presa scrisa este cel mai vechi (dupa carte) si cel mai raspandit mijloc de comunicare in masa la inceput de secol 21. Ea are caracterul unei comunicari indirecte (deoarece interlocutorii nu sunt prezenti din punct de vedere fizic) si multiple (deoarece un emitator unic se adreseaza mai multor receptori). Privita din acest unghi, schema comunicarii mediatice se aseamana cu cea a comunicarii realizata prin intermediul procesului de invatamant. Intre cei doi factori exista, insa, si deosebiri - depersonalizarea mesajului (daca lasam la o parte adresarea de tipul "Si tu poti deveni castigatorul acestui concurs daca"), lipsa feed-back-ului (daca nu avem in vedere faptul ca multi dintre cititorii diferitelor periodice urmeaza sfaturile oferite prin intermediul acestora), caracterul aleator al contactului etc. - care ii apartin doar presei.

Aparut, cronologic, inaintea altor medii de difuzare a informatiei, ziarul ca mesaj lingvistic este mostenitorul a doua tipuri de scriere familiara ale caror trasaturi le combina - cartea si inscriptia stradala - si carora le adauga propriile sale trasaturi: aidoma cartii, ziarul este tiparit pe hartie, este reprodus in multe exemplare, poate fi cumparat, poate fi luat in mana, citit partial si apoi reluat de unde vrei - pe scurt, este un obiect pe care ti-l poti insusi; aidoma inscriptiilor strazii, el este mereu "la vedere", prezent in decorul urban, se adreseaza trecatorului si, prin titlurile sau manseta sa, il incurajeaza pe acesta sa-l citeasca. Spre deosebire de carte si de inscriptia stradala, ziarul este, la fel ca radioul sau televiziunea, inscris in timp: scris pentru a semnala si a informa - el spune ce se intampla, ce s-a intamplat sau ce se va intampla - ziarul are sens nu numai prin relatia sa cu contextul dar si prin relatia cu celelalte discursuri prezente fie in propriile sale pagini, fie in alte mijloace de informare a maselor care fac referire la aceleasi evenimente. Tocmai aceasta putere de a reconstitui un anumit spatiu si un anumit timp face ca presa sa fie indispensabila in procesul de predareinvatare a oricarei discipline de studiu din toate formele de invatamant din Romania. Si aceasta deoarece vremurile marcheaza, in egala masura, si lexicul, si retorica, si sintaxa publicatiilor.

Mass- media electronica - comunica informatia prin intermediul sunetelor sau al imaginilor.

Reproducerea audio si video este de fapt recrearea si amplificarea prin metode tehnice si electronice a sunetelor si imaginilor, materializate in muzica si film. Plecand de la anticul fonograf, s-a ajuns acum la tehnologie superperformanta care ne permite sa realizam noi insine mixaje video si audio pe propriile noastre computere.



Broadcasting-ul este de fapt transmiterea in eter a undelor radio sau video catre un grup mare de receptori. Discutam despre emisiunile posturilor de radio si de televiziune care au devenit un "rau mai mult decat necesar". Pentru a simplifica procesul de transmitere si pentru a facilita receptarea simultana a unui numar mare de posturi la un nivel calitativ ridicat, s-a trecut la distributia programelor TV prin cablu, fibra optica fiind cea care va acapara pe linga televiziune, telefonia si Internetul. Filmul, aceasta notiune nu se refera numai la productiile artistice ci in egala masura si la cele documentare, la proiecte individuale in scopuri ecologice etc. Filmele sunt realizate cu ajutorul camerelor de luat vederi pe pelicula de 16mm, utilizand uneori animatie si efecte speciale. Filmul insa persista ca un element artistic, o forma a artei, care necesita multa uzura sentimentala si subiecte de exceptie.

Ultimul patruns in "familie" este asa numita componenta multimedia. Ca termen la moda, multimedia este considerata un salt tehnologic asemanator aparitiei presei, radioului si televiziunii, fiecare la timpul lor. Aceasta noua revoulutie trebuie legata de anii 80, cand s-a produs transformarea semnalului analog (sunet, voce, imagine) in semn digital inteles de calculator. Prin aceasta transformare a fost posibila inmagazinarea unui volum urias de informatii, fiind necesara compresia lor. Reunind televizorul si faxul printr-un calculator, se pot primi sau transmite, printr-o simpla apasare pe taste, mesaje, se poate dialoga cu partenerii conectati la retea oriunde pe glob s-ar afla acestia, putem avea acces la imagini, carti sau enciclopedii. Multimedia asigura accesul individului la informare usor si rapid. Multimedia are ca domeniu de manifestare intersectia a trei mari ramuri comunicationale: informatica, telecomunicatiile si audiovizualul, compatibilizate prin procesul de numerizare, prin care calculatorul poate realiza sinteza de ansamblu a informatiei.

Internetul - mai este cunoscut sub denumirea de Net sau Web si poate fi definit pe scurt ca "reteaua retelelor" si asta din cauza ca expansiunea sa este extrem de dinamica si este foarte accesibil oricarui individ. Internetul scurtcicuiteaza posta, oferind posta electronica (e-mail), ofera la discretie oricui doreste imagini, muzica, videoclipuri, informatii diverse, si asta fara sa-ti ceara mare lucru in schimb. Informatiile preluate pot fi salvate in computer, pot fi tiparite la imprimata sau salvate pe discheta, CD sau DVD.

Functiile mass-media

Relatia dintre mass-media si societate poate fi definita ca un

interactiva. Mass-media"reda" trairile, reactiile sociale, evenimentele care au

captat atentia generala fiind o istorie a diurnului. In timp ce exercita influente

asupra vietii sociale modificand actiunile umane (individuale sau de grup),

mass-media se lasa modelata de solicitarile si asteptarile celor ce formeaza

publicul. Complexitatea legaturilor dintre mass-media si celelalte institutii ale

statului, dintre aceasta si grupurile sau persoanele care compun societatea sa

aflat in atentia unui numar mare de specialisti proveniti din toate sferele de

interes ale domeniului, de la jurnalistica, psihologie, sociologie si filosofie, la

politica si drept. Acestia au descris functiunea mass-media din perspectiva lor




profesionala stabilind pentru fiecare dintre segmentele inainte amintite un

anume tip de interactiune cu consecinte favorabile (creatoare de functii) si

nefavorabile, autoare de disfunctii.

A.Functia de informare cuprinde:a. Informatii generale reprezinta

conectarea la complexitatea fenomenelor din societatea moderna si se refera

la o un tip de agenda intrata in constiinta opiniei publice. b.Informatiile de

de prevenire. sunt datele referitoare la starea vremii, prognozele

economico- financiare, informatiile vizand prevenirea unor boli, incendii sau a

unor accidente rutiere, precum si mesajele prin care diferitele oficialitati

anunta schimbari ori perturbari in functiunea sistemelor sociale: noi numere

de telefom sau noi adrese ale institurtiilor de interes public, noi legi, noi

regementari sau proceduri legale, noi trasee si si orare ale transportului in

comun, etc.

B.Functia de interpretare. Prin functia de interpretare se intelege

necesitatea de a prezenta realitatile inconjuratoare ordonat si coerent, dupa

o anumita ierarhie si adecvand-o genurilor publicistice, daca ne vom referi la

presa. Acesta se manifesta, concretizat in forme proprii de exprimare, in

genuri jurnalistice bine detereminate, cum sunt: editorialul, comentariul,

cronicile, pamfletele. In media electronice (radio, tv, internet) functia de

interpretare se manifesta prin emisiuni documentare si dezbateri de idei.

C.Functia de legatura se refera la posibilitatea pe care o creeaza

canalele media ca multimi de oameni sa fie conectate in acelasi timp la un

eveniment care-i desparte in timp si spatiu. Functia de legatura creeaza o

biosfera informationala de contacte directe, refacand un dialog altfel

imposibil.

D.Functia de culturalizare este privita de o parte a specialistilor cu

multa circumspectie. Adresandu-se tuturor celor conectati intr-un tip de

retea, mass-media dispune teoretic de totalitatea persoanelor de pe glob si in

consecinta, trebuie sa apeleze la un mesaj exprimat prin intermediul unui

limbaj posibil de a fi inteles de toata lumea, formulandu-se idei cu forta

persuasuiva, prin acea mediere intre emitator si receptorii posibili.

E.Functia de divertisment are tendinta de a ocupa prim-planul

multora dintre ofertele mass-media. Ea porneste de la posibilitatea

oamenilor de a avea tot mai mult timp liber, pe de o parte, iar pe de alta din

avantajul scaderii drastice a preturilor bunurilor culturale difuzate prin mssmedia.

Cu toate ca ponderea mesajelor de divertisment este diferita de la un canal la altul, numerosi specialisti vorbesc despre nasetrea unei societati numita fie a spectacolului, fie a divertismentului, fie a efemerului, fie a hedonismului.













Document Info


Accesari: 16512
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )