A 2-a Internationala e moarta si ingropata, anunta de fapt lupta pe care o angaja revista, in sprijinul elementelor revolutionare, impotriva celor reformiste, pentru afilierea la Internationala comunista. Publicatia isi incunostinta cititorii ca va fi intransigenta fata de infiltratiile ideologice straine intereselor clasei muncitoare, de orice natura, ,,oportuniste, liberale sau mic-burgheze'', ca intentiona sa propovaduiasca ,,socialismul consecvent'' la sursele clasicilor marxism-leninismului (ale caror opere sint prezentate in revista; din V.I. Lenin, de pilda, Trecerea de la capitalism la social). In acelasi cadru al pregatirilor pentru crearea partidului comunist militeaza alte organe de presa muncitoresti, care se fac ecoul activitatii grupurilor comuniste din diferite colturi de tara - ,,Lupta socialista'' (Ploiesti), ,,Iasul socialist'', ,,Dreptatea'', ,,Világosság'' (Brasov), ,,Fáklya'' (Cluj), ,,Tineretul socialist'' - in paginile carora se ia atitudine fata de reformism, se mobilizeaza muncitorii la lupta revolutionara concreta.
Ofensiva capitalului, Sclavii fabricilor, Lupta pentru paine, Caminele muncitoresti inchise, Problema pamantului; in paginile cotidianului ,,Világosság'' (,,Lumina'', Brasov), sunau cu gravitatea sociala a adevarului titluri demascatoare: Se scumpeste painea, creste numarul somerilor, Teroarea alba in Romania; ,,Elöre'', descria, la randul sau, lupta muncitorilor in articole ca: Situatia muncitorilor forestieri, In lungul Vaii Muresului; o alta gazeta, ,,Fierarul'', organ al Uniunii unitare a muncitorilor chimisti, metalurgisti si petrolisti din Romania, isi substantializa coloanele sale cu imagini dense despre starea sociala, economica si culturala a muncitorilor din cele trei ramuri industriale, in articole transante si combative: Somajul, Teroarea in tara, Pentru unitatea sindicala, Inchizitia din Arad, Complotul sigurantei impotriva sindicatelor.
2. Publicatiile ,,Brazda'', ,,Apararea ceferistilor'', ,,Sirena ceferista'', ,,Rascoala'', ,,Jos teroarea'', ,,Vastuas Dolgozó'', alaturi de publicatiile necomuniste ,,Universul'', ,,Dimineata'', ,,Adevarul'', ,,Curentul'', ,,Tempo'', ,,Cuvantul'' etc. relatau despre acest memorabil proces, condamnau autoritatile, justitia. Acuzatii fusesera condamnati la peste 80 de ani de inchisoare. Publicistul si scriitorul Alexandru Sahia, descriind ultima sedinta a procesului de la Craiova in articolul treizeci de zile in sir, aparut in ,,Cuvantul liber'', vorbind despre acuzatii ,,in lanturi grele si cu lacate uriase la maini'', apelase la o metafora plastica ce ne aminteste de excelenta sa nuvela Uzina vie: ,,Umar langa umar - ei s-au legat in lant - formand o locomotiva cu ochii de jaratic''.
Frontul popular, in ,,Adevarul'' din 27 iunie 1935, si deschidea campania de propaganda in directia formarii frontului popular antifascist).
Chestiunea agrara in Romania (Leipzig 1925), cat si in alte studii si lucrari aparute in ,,Era noua''. Lucretiu Patrascanu a demonstrat in articolele si studiile din gazetele la care a debutat, apoi in ,,Manifest'', ,,Inainte'', ,,Era noua'', ,,Independenta economica'' etc. intransigenta gazetarului angajat. Alaturi de articolele sale, anchetele sociale ale unor gazetari redutabili, Brunea-Fox, Geo Bogza, C. Baleanu etc. militau, in acei ,,ani ai impotrivirii'', pentru drepturile muncitorilor, aduceau sub pana lor tablourile sumbre ale existentei materiale a acestora. Cotidienele ,,Adevarul'' si ,,Dimineata'', impreuna cu ,,Lupta'' (avandu-l la conducere pe militantul Constantin Mille), ,,Aurora'' si ,,Romania'', publicatii ale partidelor taranesc, national, dezvaluisera si ele incalcarea drepturilor democratice constitutionale, asa cum in anii premergatori crizei economice vadisera atasament fata de Liga drepturilor omului, Comitetul pentru amnistie si Liga contra teroarei.
Dictatorul mortii, dictator despre care mai aparusera articole cu nominalizare chiar in titlu: Adolf Hitler, Hitlerismul in Romania sau Garda de fier si partidele politice, Antisemitismul. O data cu demascarea odioasei doctrine fasciste se inteteau apelurile la obtinerea de drepturi, la respectarea democratiei, la sprijinul luptei muncitorilor: Pentru ceferistii intemnitati, Protest contra regimului aplicat in inchisori detinutilor politici, Teroarea democratiei romanesti.
Constiinta unitatii nationale - n-am dus nici o politica de agresiune, nici de dezinteresare sau defetism. Pozitia noastra de buna vecinatate, de respectare a angajamentelor date, de incadrare in liniile generale ale politcii statelor pacifice - a fost si continua sa fie ferma. Pozitia aceasta nu este de ofensiva, nici de defensiva ideologica; ea nu sustine si nu apara cu ostentatie un anumit sistem. Pozitia noastra este a unei politici de bun simt bazat tocmai pe ceea ce nu se consolidase deplin la vecinii nostri: constiinta unitatii nationale'' 4.
5. Presa politica si literara cu aparitie fie zilnica, fie periodica, desfasura o batalie de de mari dimensiuni pe fundalul careia se clarifica si se calea conceptul de militantism cultural antifascist. ,,Un scriitor trebuie sa fie un luptator social - scria Alexandru Sahia. El trebuie sa fie continuu legat in mod strans de complexul social in care traieste Scriitorii generatiei mele trebuie sa se convinga, in momentele de fata, ca nu pot face decat arta cu tendinta si ca o alta arta nu exista. In aceasta tendinta insa sa introducem maximum de arta, pentru ca numai astfel operele noastre vor capata viabilitate'' 6. Nu trebuie sa ne gandim ca indemnul lui Sahia echivala cu ceea ce socialistii intelesesera la sfarsitul secolului trecut prin ,,arta cu tendinta''; ,,tendinta'' trebuia sa fie, cum cei mai multi au intuit, literatura angajata in sprijinul luptei maselor populare, aflate ,,in cautarea unei iesiri din greul impas social'' (Petre Constantinescu-Iasi, ,,Facla'', 22 septembrie 1935), pentru care ,,nici o jertfa noua, oricat de uriasa nu e zadarnica'' (Zaharia Stancu, ,,Azi'', 1 septembrie 1940); o literatura care cerea scriitorilor sa se manifeste ,,in imprejurari deosebite ca acestea'' (M. Sadoveanu, ,,Cuvantul liber'', 7 septembrie 1943), imprejurari in climatul carora ,,prostia a luat locul inteligentei, incapacitatea a detronat cultura, brutalitatea a luat locul simtirii si forta musculara pe acela al gandiri'' (George Macovescu, ,,Cuvantul liber'', 25 mai 1935). Intrucat, dupa expresia lui G.M. Zamfirescu, ,,estetii de circumstanta'' intrasera in templul celei mai capricioase muze, a artei, ,,ca in grajd sau ca la abator'', negand valorile mari ale culturii (pe Sadoveanu si Arghezi, Ibraileanu, Calinescu si Lovinescu), ponegrindu-le public si devastandu-le, se impunea ca scrisul sa devina stavila in drumul orb al dementei, sa apere patrimoniul national printr-o atitudine ferma, fara echivoc. ,,Cultura va trai, consemna marele muzician George Enescu. Prea e mare patrimoniul ce l-am acumulat atatea secole de truda si credinta pentru a face dintr-odata tabula rasa din tot ce am strans si am asimilat. Impasuri a mai avut omenirea. Si le-a razbit pe toate cu o vitalitate eroica. Nu-i va lipsi curajul nici de data aceasta. Trebuie sa credem ca vom invinge'' 7.
8. In legatura cu o ancheta a aceleiasi publicatii, pe tema De ce scriu?, Miron Radu Paraschivescu declara: ,,Raspunsul de acum este acelasi pe care mi i-am dat singur cu cativa ani in urma: socotesc scrisul un mijloc de cunoastere. Si aceasta cunoastere - am convingerea - nu se poate efectua, nu e realizata decat in masura in care voi cunoaste viata; care e deopotriva a mea, cat si a tuturor oamenilor din jurul meu'' 9. Liviu Rebreanu investea publicatia ,,Miscarea literara cu o functie activa militanta, scriind ca ea ,,are un rol de implinit special in publicistica romaneasca Noi trebuie sa fim veriga de unire intre creatori si cititori Edificiul culturii romanesti nu se poate ridica decat pe temeliile trecutului'' 10.
a promovarii unei arte democrate, realiste, revolutionare, expresie a nazuintelor maselor populare, contra-replica a literaturii abstracte, detasate de realitati. Cealalta modalitate era demascarea directa, in pamflete si articole necrutatoare, a totalitarismului fascist, a dementei lui spasmodice.
Uzina vie si Revolta in port, revista a fost suprimata de cenzura pentru atitudine revolutionara in problemele artei si literaturii.
|
