Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PROIECT JURNALISM ECONOMIC SI PUBLICITATE

jurnalism












ALTE DOCUMENTE

Replica Institutului Cultural Romān din New York la \"scandalul romānesc cu zvastica si sex\"
Impactul Mass-Mediei asupra individului
ZIARUL CANADIAN NATIONAL POST CONSIDERA CA ZVONUL DESPRE CLONAREA EVEI ESTE O FARSA
De ce trebuia asasinat Eminescu
O FILA RUPTA DIN JURNALUL DE TURE
Scandal in discoteca oprit cu focuri de arma
ANALIZA STILISTICA
Alexe - suflet de vinil (editorial Marius Tuca)
Fetele de lux ale Bucurestilor

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA ECONOMIE GENERALA



PROIECT

JURNALISM ECONOMIC SI PUBLICITATE

2006

Eurocom nr. 14 mai 2006 pagina 26-29

Varianta initiala

Programele comunitare: rolul si locul lor īn perspectiva financiara 2007 - 2013

Andreea Vass,  Expert - Administratia Prezidentiala

Romania va fi membra cu drepturi depline, speram, de la 1 ianuarie 2007. Referitor la decalajele economice din cadrul Uniunii Europene, tara noastra, la nivelul lui 2005, se afla ca nivel al veniturilor medii pe cap de locuitor la nivelul Portugaliei si Spaniei in anul aderarii. Trebuie remarcat si saltul absolut incredibil al Irlandei, chiar daca anul aderarii este mai vechi, 1973. Succesul memorabil al Irlandei deriva din capacitatea de absorbtie a fondurilor comunitare. Ei s-au axat foart mult pe capacitatea lor administrativa si pe performanta de a atrage aceste fonduri, Optiunea lor a fost sa prioritizeze aceste cheltuieli spre resursele umane. De exemplu, daca UE aloca 25% din fondurile comunitrare catre resursele umane, Irlanda a alocat 35%. De fapt o resursa umana competitiva se traduce in capacitati de management eficiente si implicit in competitivitatea produselor lor pe piata. Romania are de invatat din exemplele celorlalte tari in ceea ce priveste capacitatea de absorbtie a fondurilor europene. Un alt exemplu notabil este Estonia care, spre deosebire de Irlanda, orienteaza fondurile structurale cu prioritate spre cercetare si inovare. Cazul Spaniei este si el de urmat, aceasta tara orientand fondurile structurale cu prioritate spre turism. Romania se afla la un nivel al veniturilor pe c 13513c25n ap de locuitor de 32% din media UE, deci avem de recuperat un declaj urias in urmatorii 25 - 30 de ani, care presupun investitii ce pornesc de la un management eficient. Romania este centrata pe resurse de munca ieftine si tehnologii scazute. Un exemplu ar fi ca doar 11% din exporturile romanesti reprezinta exporturi bazate pe tehnologii inalte. Este un indicator absolut debusolant. Romania participa la UE cu 200 km de autostrada, in conditiile in care tara noastra se afla intr-un nod geo- strategic important unde se intalnesc trei rute de transport european IV, VII si IX. In domeniul cercetarii si dezvoltarii nu reusim sa recuperam nici macar fondurile cu care noi contribuim la bugetul european. Reusim sa recuperam pāna in 30 la suta din aceste fonduri. Ceea ce īnseamna ca, de fapt, suntem net contributori la bugetul european si īn nici un caz beneficiari. Acest fapt trebuie īn mod obligatoriu rasturnat, iar rolul autoritatilor locale este fundamental.

Programele comunitare

Programele comunitare difera de fondurile structurale si de coeziune. Programele comunitare au caracter tematic, īntrucāt sunt destinate unui sector de activitate foarte clar precizat, īn urma revizuirii strategiei de la Lisabona care urmareste o reconfigurare a economiei europene, īn ansamblul sau, pentru stimularea cresterii economice si crearea de noi locuri de munca. Comparativ cu instrumente financiare cum sunt fondurile structurale, de coeziune sau cele ale Politicii Agricole Comunitare, programele comunitare nu includ nici un fel de criterii nationale de acordare a sumelor disponibile. Pentru a accesa aceste fonduri, romānii trebuie sa dovedeasca excelenta īn a construi un proiect eligibil. Perspectiva accesarii acestor fonduri este īnsa destul de sumbra pentru ca ea tine de capacitatea administrativa locala de absorbtie a acestor fonduri. Autoritatile locale vor trebui sa īnceapa prin a rezolva cel putin 3 puncte. Prima problema e cea a personalului calificat, care sa informeze administratia locala cāt si investitorii locali. A doua este legata de proceduri - trebuie sa constientizam care sunt procedurile europene acceptate - iar īn a treia - problema decizionala. Aceste trei etape sunt prioritare pentru pregatirea accesarii fondurilor.

In prezent se afla in dezbaterea Consiliului si a Parlamentului European o serie de programe comunitare care urmeaza a fi implementate, in cea mai mare majoritate, īn perioada 2007 - 2013 Acestea sunt: Programul pentru Competitivitate si Inovare (2007-2013) - doar 2 la suta dintre companiile romānesti sunt inovative, al 7-lea Program cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si activitati demonstrative al Comunitatii Europene (2007-2013), Programul Comunitatii Europene pentru Energia Atomica, EURATOM, pentru activitati de cercetare si formare in domeniul nuclear (2007-2013); LIFE+" - Instrumentul Financiar pentru Mediu (2007-2013); Programul "Īnvatare Permanenta" (2007-2013); Programul "Tineri in Actiune" (2007-2013); PROGRESS- Programul pentru ocuparea fortei de munca si solidaritate sociala (2007-2013);Programul "Cultura 2007" (2007-2013); Programul "Cetateni pentru Europa" (2007-2013); Media 2007 - Programul de sustinere a sectorul audiovizual european (2007 - 2013); Programul cadru in domeniile Sanatatii si Protectiei Consumatorilor (2007-2013). Nu trebuie sa uitam ca economia romāneasca este prioritar intensiva īn energie, consumul de energie raportat la PIB este de 5 ori mai mare decāt la nivel european.



Programul de Competitivitate si Inovare

Menirea sa este stimularea investitiilor īn inovare, pornind de la premisa ca īndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona necesita desfasurarea de activitati economice, indiferent de sector, cu valoare adaugata cāt mai ridicata.Programul se adreseaza īn mod special la nivelul IMM-urilor. Programul este structurat pe 3 subprograme specifice: Programul pentru inovare si spirit antreprenorial, Programul de sprijin strategic in domeniul tehnologiilor de informare si comunicare : e-health, educare eficienta si formare permanenta (e-learning); Programul "Energie Inteligenta pentru Europa" - structurat pe 3 domenii - SAVE -ALTERNER si STEER. Acest program va īnlocui, īncepānd cu 1 ianuarie 2007, actualul Program multi-anual pentru IMM-uri

Programul de Protectia mediului: LIFE+

Scopul sau este finantarea masurilor de dezvoltare, implementare, monitorizare, evaluare si comunicare a politicilor si legislatiei comunitare in vederea promovarii dezvoltarii durabile in UE. Va sustine implementarea celui de-al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu pe baza programelor strategice multi-anuale. Masurile si proiectele care vor fi prevazute, spre finantare, in programele strategice multi-anuale trebuie sa īndeplineasca cel putin unul din urmatoarele criterii: proiecte de bune practici sau masuri / proiecte demonstrative pentru implementarea Directivei 79/409/CEE (Directiva pasari) sau a Directivei 92/43/CEE (Directiva Habitate); Masuri / proiecte inovative sau masuri / proiecte demonstrative in legatura cu obiectivele comunitare de mediu, inclusiv dezvoltarea sau diseminarea tehnicilor de bune practici, tehnologii si know-how; Masuri si proiecte pentru dezvoltarea si implementarea obiectivelor in legatura cu monitorizarea pe termen lung a padurilor.Acest program va īnlocui actualul program LIFE, programele dedicate activitatii ONG, celor de dezvoltare urbana si cele dedicate protectiei padurilor

EDUCAŢIE: Programul "Invatare Permanenta"

Obiectivul general: īnvatare si formare profesionala permanenta pentru dezvoltarea Comunitatii ca o societate a cunoasterii avansate, crearea de noi locuri de munca si asigurarea coeziunii sociale, in contextul protectie mediului pentru generatiile viitoare. Īntre obiectivele specifice se numara promovarea performantelor de vārf, inovarii si dimensiunii europene in sistemele si practicile din domeniu; sprijinirea realizarii unui Spatiu European al Invatarii Continue; Imbunatatirea calitatii, atractivitatii si accesibilitatii oportunitatilor LLL in statele membre; Intarirea contributiei LLL la coeziunea sociala, cetatenia activa, dialogul intercultural, egalitatea sexelor si realizarea personala;

De asemenea, promovarea creativitatii, competitivitatii, sanselor de angajare si cultivarii spiritului antreprenorial; cresterea participarii la LLL a persoanelor de toate vārstele, a acelora cu nevoi speciale si grupurilor dezavantajate fara a se lua in considerare formarea lor de baza, Promovarea invatarii limbilor straine si a diversitatii lingvistice; Promovarea cooperarii in asigurarea calitatii in toate sectoarele educatiei si formarii in Europa; Īncurajarea celor mai bune utilizari ale rezultatelor, produselor si proceselor inovative si schimburilor de bune practici

TINERI: Programul "Tineri in Actiune"

Īntre obiectivele principale se afla promovarea cetateniei active si a cetateniei europene a tinerilor, dezvoltarea solidaritatii si promovarea tolerantei in rāndul tinerilor, in scopul consolidarii coeziunii sociale in Uniunea Europeana, promovarea intelegerii reciproce intre tineri, in diferite tari, imbunatatirea calitatii sistemului de sustinere a activitatilor dedicate tinerilor. De asemenea, promovarea cooperarii europene in domeniul tineretului si recunoasterea valorii invatarii informale fac parte dintre obiectivele urmarite.

Programul contribuie la dezvoltarea politicilor UE (in special in ceea ce priveste recunoasterea diversitatii culturale, multi-culturale si lingvistice), promovarea coeziunii sociale si combaterea discriminarii de orice fel.

POLITICĂ SOCIALĂ: PROGRESS - Programul pentru ocuparea fortei de munca si solidaritate sociala

Īntre obiectivele generale ale programului se numara cunoasterea si īntelegerea situatiilor din statele membre si din alte state participante, elaborarea de instrumente si metode statistice si indicatori comuni, sustinerea si urmarirea implementarii legislatiei comunitare si evaluarea eficientei si impactului lor, promovarea crearii de retele, schimbului reciproc de experienta, culegerii si diseminarii de bune practici. Totodata īntarirea capacitatii principalelor retele UE de promovare, sustinere si dezvoltare a politicilor UE este un alt obiectiv urmarit. PROGRESS are 5 sectiuni: Ocuparea fortei de munca , Protectie sociala si incluziune sociala, Conditii de munca, Lupta īmpotriva discriminarii si promovarea diversitatii, Egalitate īntre barbati si femei.

CULTURA SI AUDIOVIZUAL:

 
Programul Cultura 2007

Extinde Programul Cultura 2000 (aplicabil pentru 2000 - 2004 si prelungit pana in 2006) pentru perioada 2007 - 2013. In prezent, la programul Cultura 2000 participa operatori din 30 de tari europene: 25 de state membre, 2 tari in curs de aderare (Romānia si Bulgaria) si 3 state din Zona Economica Europeana (Islanda, Norvegia si Liechtenstein). Cultura 2007 aduce valoare adaugata la nivelul actiunii europene, prin mobilitate transnationala pentru toti cei care lucreaza in UE, in sectorul cultural, circulatia transnationala a lucrarilor de arta si produselor culturale / artistice si prin dialog inter-cultural

Pentru atingerea acestor obiective sunt prevazute actiuni specifice inovative si / sau experimentale ce implica participarea a minimum trei operatori din cadrul statelor participante la program. Aceste actiuni isi propun īncurajarea aparitiei si a raspāndirii unor noi forme de expresie culturala, imbunatatirea accesului la cultura in special a tinerilor si promovarea transmiterii in direct a evenimentelor culturale, prin utilizarea noilor tehnologii ale societatii informationale;

O alta serie se refera la acorduri de cooperare culturala multianuala. Aceste acorduri se īncheie intre operatorii culturali din cel putin 5 tari participante la program, in scopul crearii intr-un interval de 3 ani a unor actiuni structurate care ajuta la atingerea obiectivului de interes cultural stabilit in avans. Acordurile de cooperare se refera fie la consolidarea domeniului cultural, fie la integrarea diferitelor sectoare culturale. Pe de alta parte, sunt vizate evenimente culturale speciale - cu dimensiune europeana si / sau internationala. Aceste evenimente trebuie sa fie de substanta din punct de vedere al scopului si trebuie sa contribuie la cresterea sentimentului de apartenenta la aceeasi comunitate (cum este cazul initiativei «Capitala Europeana a Culturii»)

SANATATE SI PROTECTIA CONSUMATORILOR

Propunere de Program comun pentru doua domenii apropiate, sanatatea si protectia consumatorilor, pornind de la faptul ca cele doua domenii urmaresc ca obiectiv final imbunatatirea standardului de viata al cetateanului european. Intentia Comisiei a fost de a rationaliza resursele administrative si de a imbunatati procedurile de derulare a proiectelor ce se vor dezvolta la nivel comunitar. Programul PC este o continuarea a actualului Program 2004-2007. Multe actiuni pilot prevazute in actualul program cadru vor fi dezvoltate in viitorul program.

La 12 iulie 2005, Parlamentul European si-a anuntat decizia de separare a propunerii Comisiei in doua programe distincte, unul referitor la domeniul sanatatii publice si altul referitor la domeniul protectiei consumatorilor. Īn prezent majoritatea statelor memebre sustin separarea programului.




Desi Comisia isi mentine pozitia pentru un program comun, separarea pe cele doua domenii devine o certitudine.

Operationalizarea programelor

Pentru a deveni operationale, programele necesita adoptarea actelor legislative de functionare (reglementari si/sau directive), cel mai tārziu in semestrul II - 2006 pe baza unui acord politic "integral" cu privire la toate programele comunitare si decizia concreta a dimensiunii alocarilor bugetare. Pāna acum, 4 dintre programe se bucura de acord politic integral, iar restul deocamdata de un acordul partial.

Rolul programelor comunitare este strategic: CONVERGENŢA ECONOMICĂ. Aceasta inseamna o eliminare a discrepantelor interregionale. Accesarea fondurilor este o chestiune de EXCELENŢĂ - intram īn competitie cu toate celelalte state membre.

Destinatarii programelor comunitare:

Acestia sunt: IMM-uri - Va fi nevoie de o comunitate locala puternica de IMM-uri care sa aiba o voce unica, pe cāt posibil, pentru formularea unor opinii si de cooperae pentru accesarea fondurilor, sistemul de invatamānt si de formare profesionala, Universitatile si institutele de cercetare si ONG-uri si societatea civila.

Ce este de facut la nivel national

Este nevoie de stabilirea institutiilor responsabile pentru fiecare dintre programele in cauza. Autoritatile locale nu trebuie sa astepte initiativa nationala, ci sa se organizeze institutional, la nivel local. Asigurarea unei coordonari intre diversele institutii implicate, mai ales in cazul unor programe complexe, cu componente sectoriale diverse, īn cadrul Guvernului Romāniei este esentiala, la fel ca si lansarea unor campanii de informare la nivel national pentru familiarizarea atāt a companiilor (mai ales a IMM-urilor), dar si a autoritatilor si organizatiilor locale, cu componentele si mecanismele acestor programe (furnizarea de informatii pe site-urile institutiilor; organizarea de seminarii /dezbateri atāt la nivel central, cat mai ales la nivel teritorial). Implicarea mai activa a mediului universitar, solicitarea de asistenta unor state membre cu experienta in implementarea acestor programe, precum si identificarea unor masuri care sa permita atragerea de fonduri private pentru proiectele in co-finantare sunt de asemenea esentiale.

Varianta finala

Programele comunitare: rolul si locul lor in perspectiva financiara 2007 - 2013

Andreea Vass, expert - Administratia Prezidentiala

Romania va fi membra cu drepturi depline, speram, de la 1 ianuarie 2007. Referitor la decalajele economice din cadrul Uniunii Europene, tara noastra, in anul 2005, se afla din punct de vedere al veniturilor medii pe cap de locuitor la nivelul Portugaliei si Spaniei in anul aderarii.

Trebuie remarcat si saltul absolut incredibil al Irlandei, chiar daca anul aderarii este mai vechi, 1973. Succesul memorabil al Irlandei deriva din capacitatea de absorbtie a fondurilor comunitare. Ei s-au axat foarte mult pe capacitatea administrativa si pe performanta de a atrage aceste fonduri, optiunea lor fiind prioritatea acestor cheltuieli spre resursele umane. De exemplu, daca UE aloca 25% din fondurile comunitare catre resursele umane, Irlanda a alocat 35%. De fapt, o resursa umana competitiva se traduce in capacitati de management eficiente si implicit in competitivitatea produselor lor pe piata. Romania are de invatat din exemplele celorlalte tari in ceea ce priveste capacitatea de absorbtie a fondurilor europene. Un alt exemplu notabil este Estonia, care, spre deosebire de Irlanda, orienteaza Fondurile Structurale cu prioritate spre cercetare si inovare. Cazul Spaniei este si el de urmat, aceasta tara orientind Fondurile Structurale cu prioritate spre turism. Romania se afla la un nivel al veniturilor pe cap de locuitor de 32% din media UE, deci avem de recuperat un decalaj urias in urmatorii 25-30 de ani, care presupune investitii ce pornesc de la un management eficient. Romania este centrata pe resurse de munca ieftine si tehnologii scazute. Un exemplu ar fi ca doar 11% din exporturile romanesti sint bazate pe tehnologii inalte. Este un indicator absolut debusolant. Romania participa la UE cu 200 km de autostrada, in conditiile in care tara noastra se afla intr-un nod geostrategic important, unde se intilnesc trei rute de transport european - IV, VII si IX. In domeniul cercetarii si dezvoltarii nu reusim sa recuperam nici macar fondurile cu care noi contribuim la bugetul european. Reusim sa recuperam pina in 30% din aceste fonduri, ceea ce inseamna ca, de fapt, sintem net contribuitori la bugetul european si in nici un caz beneficiari. Acest fapt trebuie in mod obligatoriu rasturnat, iar rolul autoritatilor locale este fundamental.

Programele comunitare
Programele comunitare difera de Fondurile Structurale si de Coeziune. Programele comunitare au caracter tematic, intrucit sint destinate unui sector de activitate foarte clar precizat, in urma revizuirii strategiei de la Lisabona, care urmareste o reconfigurare a economiei europene, in ansamblul sau, pentru stimularea cresterii economice si crearea de noi locuri de munca. Comparativ cu instrumentele financiare, cum sint Fondurile Structurale, de Coeziune sau cele ale Politicii Agricole Comunitare, programele comunitare nu includ nici un fel de criterii nationale de acordare a sumelor disponibile. Pentru a accesa aceste fonduri, romanii trebuie sa dovedeasca excelenta in a construi un proiect eligibil.
Perspectiva accesarii acestor fonduri este insa destul de sumbra, pentru ca ea tine de capacitatea administrativa locala de absorbtie a acestor fonduri. Autoritatile locale vor trebui sa inceapa prin a rezolva cel putin trei puncte. Prima problema e cea a personalului calificat, care sa informeze administratia locala, cit si investitorii locali. A doua este legata de proceduri - trebuie sa constientizam care sint procedurile europene acceptate, iar a treia - problema decizionala. Aceste trei etape sint prioritare pentru pregatirea accesarii fondurilor.
In prezent, se afla in dezbaterea Consiliului si a Parlamentului European o serie de programe comunitare care urmeaza a fi implementate, in cea mai mare parte, in perioada 2007-2013. Acestea sint: Programul pentru Competitivitate si Inovare (2007-2013) - doar 2% dintre companiile romanesti sint inovative, al saptelea Program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si activitati demonstrative al Comunitatii Europene (2007-2013), Programul Comunitatii Europene pentru Energia Atomica, EURATOM, pentru activitati de cercetare si formare in domeniul nuclear (2007-2013); LIFE+ - Instrumentul Financiar pentru Mediu (2007-2013); Programul "Invatare Permanenta" (2007-2013); Programul "Tineri in Actiune" (2007-2013); PROGRESS - Programul pentru ocuparea fortei de munca si solidaritate sociala (2007-2013); Programul "Cultura 2007" (2007-2013); Programul "Cetateni pentru Europa" (2007-2013); "Media 2007" - Programul de sustinere a sectorului audiovizual european (2007-2013); Programul-cadru in domeniile Sanatatii si Protectiei Consumatorilor (2007-2013). Nu trebuie sa uitam ca economia romaneasca este prioritar intensiva in energie, consumul de energie raportat la PIB fiind de cinci ori mai mare decit la nivel european.

Programul de Competitivitate si Inovare
Menirea acestui program este stimularea investitiilor in inovare, pornind de la premisa ca indeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona necesita desfasurarea de activitati economice, indiferent de sector, cu valoare adaugata cit mai ridicata. Programul se adreseaza in mod special IMM-urilor si este structurat pe trei subprograme specifice: Programul pentru inovare si spirit antreprenorial, Programul de sprijin strategic in domeniul tehnologiilor de informare si comunicare: e-health, educare eficienta si formare permanenta (e-learning); Programul "Energie Inteligenta pentru Europa", structurat pe trei domenii - SAVE - ALTERNER si STEER. Acest program va inlocui, incepind cu 1 ianuarie 2007, actualul Program multianual pentru IMM-uri.

Programul de Protectia mediului: LIFE+
Scopul sau este finantarea masurilor de dezvoltare, implementare, monitorizare, evaluare si comunicare a politicilor si legislatiei comunitare in vederea promovarii dezvoltarii durabile in UE. Va sustine implementarea celui de-al saselea Program de Actiune pentru Mediu pe baza programelor strategice multianuale. Masurile si proiectele care vor fi prevazute, spre finantare, in programele strategice multianuale trebuie sa indeplineasca cel putin unul dintre urmatoarele criterii: proiecte de bune practici sau masuri/proiecte demonstrative pentru implementarea Directivei 79/409/CEE (Directiva pasari) sau a Directivei 92/43/CEE (Directiva habitate); Masuri/proiecte inovative sau masuri/proiecte demonstrative in legatura cu obiectivele comunitare de mediu, inclusiv dezvoltarea sau diseminarea tehnicilor de bune practici, tehnologii si know-how; Masuri si proiecte pentru dezvoltarea si implementarea obiectivelor in legatura cu monitorizarea pe termen lung a padurilor. Acest program va inlocui actualul program LIFE, programele dedicate activitatii ONG, cele de dezvoltare urbana si cele dedicate protectiei padurilor.

Programul "Invatare permanenta"
Obiectivul general: invatare si formare profesionala permanenta pentru dezvoltarea comunitatii ca o societate a cunoasterii avansate, crearea de noi locuri de munca si asigurarea coeziunii sociale, in contextul protectiei mediului pentru generatiile viitoare. Printre obiectivele specifice se numara: promovarea performantelor de virf, a inovarii si dimensiunii europene in sistemele si practicile din domeniu; sprijinirea realizarii unui spatiu european al invatarii continue; imbunatatirea calitatii, atractivitatii si accesibilitatii oportunitatilor LLL (Longlife Learning - invatare permanenta - n.r.) in statele membre; intarirea contributiei LLL la coeziunea sociala, cetatenia activa, dialogul intercultural, egalitatea sexelor si realizarea personala.
De asemenea, promovarea creativitatii, competitivitatii, sanselor de angajare si cultivarii spiritului antreprenorial; cresterea participarii la LLL a persoanelor de toate virstele, a acelora cu nevoi speciale si a grupurilor dezavantajate, fara a se lua in considerare formarea lor de baza; promovarea invatarii limbilor straine si a diversitatii lingvistice; promovarea cooperarii in asigurarea calitatii in toate sectoarele educatiei si formarii in Europa; incurajarea celor mai bune utilizari ale rezultatelor, produselor si proceselor inovative si schimburilor de bune practici.

Programul "Tineri in actiune"
Printre obiectivele principale se afla promovarea cetateniei active si a cetateniei europene a tinerilor, dezvoltarea solidaritatii si promovarea tolerantei in rindul tinerilor, in scopul consolidarii coeziunii sociale in Uniunea Europeana, promovarea intelegerii reciproce intre tineri, in diferite tari, imbunatatirea calitatii sistemului de sustinere a activitatilor dedicate tinerilor. De asemenea, promovarea cooperarii europene in domeniul tineretului si recunoasterea valorii invatarii informale fac parte din obiectivele urmarite.
Programul contribuie la dezvoltarea politicilor UE (in special in ceea ce priveste recunoasterea diversitatii culturale, multiculturale si lingvistice), promovarea coeziunii sociale si combaterea discriminarii de orice fel.

Politica sociala: PROGRESS - Programul pentru ocuparea fortei de munca si solidaritate sociala
Printre obiectivele generale ale programului se numara cunoasterea si intelegerea situatiilor din statele membre si din alte state participante, elaborarea de instrumente si metode statistice si indicatori comuni, sustinerea si urmarirea implementarii legislatiei comunitare si evaluarea eficientei si impactului lor, promovarea crearii de retele, schimbului reciproc de experienta, culegerii si diseminarii de bune practici. Totodata, intarirea capacitatii principalelor retele UE de promovare, sustinere si dezvoltare a politicilor UE este un alt obiectiv urmarit. PROGRESS are cinci sectiuni: Ocuparea fortei de munca, Protectie sociala si incluziune sociala, Conditii de munca, Lupta impotriva discriminarii si promovarea diversitatii, Egalitate intre barbati si femei.

Programul "Cultura 2007"
Extinde Programul "Cultura 2000" (aplicabil pentru 2000-2004 si prelungit pina in 2006) pentru perioada 2007-2013. In prezent, la Programul "Cultura 2000" participa operatori din 30 de tari europene: 25 de state membre, doua tari in curs de aderare (Romania si Bulgaria) si trei state din Zona Economica Europeana (Islanda, Norvegia si Liechtenstein). Cultura 2007 aduce valoare adaugata la nivelul actiunii europene, prin mobilitate transnationala pentru toti cei care lucreaza in UE, in sectorul cultural, circulatia transnationala a lucrarilor de arta si produselor culturale/artistice si prin dialog intercultural.
Pentru atingerea acestor obiective sint prevazute actiuni specifice inovative si/sau experimentale ce implica participarea a minimum trei operatori din cadrul statelor participante la program. Aceste actiuni isi propun incurajarea aparitiei si a raspindirii unor noi forme de expresie culturala, imbunatatirea accesului la cultura, in special al tinerilor, si promovarea transmiterii in direct a evenimentelor culturale, prin utilizarea noilor tehnologii ale societatii informationale.
O alta serie se refera la acorduri de cooperare culturala multianuala. Aceste acorduri se incheie intre operatorii culturali din cel putin cinci tari participante la program, in scopul crearii intr-un interval de trei ani a unor actiuni structurate care ajuta la atingerea obiectivului de interes cultural stabilit in avans. Acordurile de cooperare se refera fie la consolidarea domeniului cultural, fie la integrarea diferitelor sectoare culturale. Pe de alta parte, sint vizate evenimente culturale speciale - cu dimensiune europeana si/sau internationala. Aceste evenimente trebuie sa fie de substanta din punct de vedere al scopului si trebuie sa contribuie la cresterea sentimentului de apartenenta la aceeasi comunitate (cum este cazul initiativei "Capitala europeana a culturii").

Sanatate si protectia consumatorilor
Propunere de program comun pentru doua domenii apropiate, sanatatea si protectia consumatorilor, pornind de la faptul ca cele doua domenii urmaresc ca obiectiv final imbunatatirea standardului de viata al cetateanului european. Intentia comisiei a fost de a rationaliza resursele administrative si de a imbunatati procedurile de derulare a proiectelor ce se vor dezvolta la nivel comunitar. Programul PC este o continuare a actualului Program 2004-2007. Multe actiuni-pilot prevazute in actualul program-cadru vor fi dezvoltate in viitorul program.
La 12 iulie 2005, Parlamentul European si-a anuntat decizia de separare a propunerii comisiei in doua programe distincte, unul referitor la domeniul sanatatii publice si altul referitor la domeniul protectiei consumatorilor. In prezent, majoritatea statelor membre sustin separarea programului.
Desi comisia isi mentine pozitia pentru un program comun, separarea pe cele doua domenii devine o certitudine.

Operationalizarea programelor
Pentru a deveni operationale, programele necesita adoptarea actelor legislative de functionare (reglementari si/sau directive), cel mai tirziu in semestrul II 2006, pe baza unui acord politic "integral" cu privire la toate programele comunitare si la decizia concreta a dimensiunii alocarilor bugetare.
Pina acum, patru dintre programe se bucura de acord politic integral, iar restul, deocamdata, de un acord partial.
Rolul programelor comunitare este strategic: convergenta economica. Aceasta inseamna o eliminare a discrepantelor interregionale. Accesarea fondurilor este o chestiune de excelenta - intram in competitie cu toate celelalte state membre.

Destinatarii programelor comunitare
Acestia sint: IMM-uri - va fi nevoie de o comunitate locala puternica de IMM-uri care sa aiba o voce unica, pe cit posibil, pentru formularea unor opinii si de cooperare pentru accesarea fondurilor, sistemul de invatamint si de formare profesionala, universitatile si institutele de cercetare, ONG-uri si societatea civila.

Ce este de facut la nivel national
Este nevoie de stabilirea institutiilor responsabile pentru fiecare dintre programele in cauza. Autoritatile locale nu trebuie sa astepte initiativa nationala, ci sa se organizeze institutional, la nivel local. Asigurarea unei coordonari intre diversele institutii implicate, mai ales in cazul unor programe complexe, cu componente sectoriale diverse, in cadrul Guvernului Romaniei este esentiala, la fel ca si lansarea unor campanii de informare la nivel national pentru familiarizarea atit a companiilor (mai ales a IMM-urilor), dar si a autoritatilor si organizatiilor locale, cu componentele si mecanismele acestor programe (furnizarea de informatii pe site-urile institutiilor; organizarea de seminarii/dezbateri atit la nivel central, cit mai ales la nivel teritorial). Implicarea mai activa a mediului universitar, solicitarea de asistenta unor state membre cu experienta in implementarea acestor programe, precum si identificarea unor masuri care sa permita atragerea de fonduri private pentru proiectele in co-finantare sint, de asemenea, esentiale.














Document Info


Accesari: 1798
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )