Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





Simpozion Istoria presei - Presa basarabeana din perioada celei de-a doua conflagratii mondiale (1940-1945)

jurnalism

loading...









ALTE DOCUMENTE

STIRI PIATA INTERNATIONALA
Costurile de functionare
Mitingul nimanui
O MURA IN GURA COMISIEI EVENIMENTELE DIN DECEMBRIE
ADIO, LAURA!
PRESA SI ARTICOLELE DE CACAT
How the modern world has been influenced by the biology, cultures and history of humans?
REALIZAREA INTERVIULUI DE PRESA
INFORMATIA SI OMUL INFORMATIONAL
DOUÃ DECENII PREMERGÃTOARE MARII UNIRI DIN 1 DECEMBRIE 1918

                                               Universitatea de Stat din Moldova

                                   Facultatea de  Jurnalism si Știinte ale comunicarii

                                                   Simpozion

                        Istoria presei

        Presa basarabeana din perioada celei de-a doua 

                    conflagratii mondiale (1940-1945)

    Cunoastem deja ca in perioada de dupa Unirea de la 1918 a Basarabiei cu Romania, situatia social-economica si politica a teritoriului basarabean s-a ameliorat si o data cu ea  s-a dezvoltat si presa romaneasca. Astfel, pina in 1940 in teritoriu au existat mai multe publicatii periodice, dintre care Viata Basarabieicea mai importanta publicatie literara din Basarabia interbelica; ziarul independent Gazeta Basarabiei, saptaminalul Furnica, destinata plugarilor, Basarabia Economica - revista cercului de studii social-economice a Basarabiei, Itinerarul,  Ghiocelul: Revista Societatii Culturale 'Iulia Hasdeu' de pe linga Școala Eparhiala de Fete, toate editate la Chisinau; la Orhei se edita inca din 1935 Speranta, la Balti - Buletinul Asociatiei Pedagogice din judetul Balti, la Soroca – SolidaritateaBuletin al Asociatiei Pedagogilor, aparuta in 1923, fiind unica publicatie pedagogica care si-a reluat aparitia in perioada razboiului; in sudul Basarabiei se edita Bugeacul care “promova regionalismul cultural”; aparea ziarul pentru evrei in idis, cu caractere ebraice Das Besaraber Leben (Viata Basarabiei). Un rol important pentru “valorificarea culturii nationale”, in aceasta perioada, l-au avut publicatiile Cuvint Moldovenesc, Basarabia, Luminatorul, Raza. Insa in 1940, in urma Pactului Ribbentrop-Molotov, aceste publicatii au fost suprimate.

    “Uniunea Sovietica nu s-a impacat n 131i85b iciodata cu faptul unirii Basarabiei cu Romania”, scrie Ion Constantin in lucrarea sa “Basarabia sub ocupatie sovietica de la Stalin la Gorbaciov”(1994, pag. 86)  si astfel la 28 iunie 1940 impune ultimatum Romaniei de a ceda Basarabia si pentru “a evita gravele urmari care le-ar avea recurgerea la forta si deschiderea ostilitatilor in aceasta parte a Europei”, guvernul roman a acceptat.

    Dupa ocuparea Basarabiei de catre Armata Rosie, in luna iunie au urmat masuri pentru transformarea ei in republica sovietica si in acest scop au fost transferate mai multe institutii din RASSM la Chisinau. Astfel in august este transferata Editura de stat de la Tiraspol, iar in iunie anul urmator se editau deja 50 de ziare, 3 reviste cu un tiraj de aproximativ 200 mii de exemplare. Astfel presa contribuia la ideologizarea maselor populare. “In acea perioada prevala teza lingvistica a lui Serghievski, care sustinea ca ar exista o noua limba romanica orientala, limba moldoveneasca, independenta de limba romana” (Ion Constantin, Basarabia sub ocupatie sovietica, de la Stalin la Gorbaciov, pag. 63). “Pina atunci a fost deportata burghezia locala si persoanele ce au jucat un oarecare rol in viata politica a Romaniei”, spune Ion Constantin. Cercetatorii presupun ca in primul an al ocupatiei sovietice au fost arestate, deportate, ucise circa 300 mii de persoane din Basarabia si Bucovina de Nord, aceasta reprezentind 12.23% din populatia Basarabiei interbelice, contribuind astfel la deznationalizarea teritoriului.

    Din Catalogul presei Basarabene de la inceputuri pina in 1957 (coordonator Kulicovski Lidia, 2002) aflam ca “in acea perioada au fost distruse institutii culturale, sistemul cultural-educational romanesc, publicatiile periodice romanesti existente pina la 1940”. Obiectivele trupelor sovietice de deznationalizare s-au infaptuit nu doar prin deportari si represii, foamete organizata sau teroare, ci si prin substituirea fortata a limbii si valorilor nationale ale populatiei bastinase cu cea ruseasca si valori straine, toate promovate prin manipulare informationala si diverse actiuni propagandistice, precum campania antiromaneasca, cu scopul de a trezi ura fata de poporul roman, fata de cultura, istoria si limba romana. Era distrusa literatura si arta, traditiile crestine romanesti. Erau raspindite mii de ziare in limba rusa in scopuri propagandistice, desigur portretele lui Stalin, Molotov. Erau arborate doar drapelele URSS si RSS Ucrainene. “Presa care a fost publicata in perioada anilor 1924-1940 in RASSM a capatat statut de presa oficiala si in Basarabia”. Dupa formarea RSSM, in septembrie 1940, ziarele Moldova Socialista si Sovetskaia Moldavia au devenit organe centrale de presa ale Comitetului Central al Partidului Comunist al RSSM, cu tiraje enorme de circa 200.000 de exemplare. Pentru a infiltra in conceptiile copiilor si adolescentilor ideile comuniste, se edita ziarul pentru copii Schimbul Leninist si revista pentru adolescenti Scinteia Leninista. Un ziar destinat tineretului, editat in limbile rusa si romana era Comsomolistul Moldovei. Tot in ‘40 apar diverse ziare judetene, orasenesti si raionale. Dintre publicatiile teoretice solide ale PC a fost Bessarabskaia Pravda.

    “In anul 1940 Chisinaul nu era centru administrativ al intregii Basarabii, ci doar al tinutului Nistru cu numai 4 judete: Orhei, Lapusna, Tighina si Cetatea Alba (conform reformei administrative din 1938)”, scrie Ion Țurcanu in studiul Chisinaul in 1940.

     La 22 iunie 1941 au inceput operatiunile armatei romane , impreuna cu trupele germane, pentru eliberarea de sub ocupatia sovietica a Basarabiei si Bucovinei de Nord. Astfel din septembrie 41 pina in martie 44 Basarabia s-a aflat in compomenta Romaniei. Aceasta a fost perioada in care ea si-a revenit intr-o oarecare masura sub aspect cultural, acesta fiind prilej si pentru revigorarea presei. Au reaparut unele publicatii suprimate in ‘40 si anume revista bisericeasca Luminatorul, Cuvint Moldovenesc, saptaminalul lui Vasile Țepordei Raza etc. care aveau caracter iluminist -culturalizator si de propagare a valorilor nationale romanesti. Din catalogul presei basarabene aflam ca Luminatorul era unica publicatie periodica care aparea inca inainte de marea Unire si una dintre cele mai statornice publicatii basarabene, care a aparut din 1908 pina in 1944 in limba romana, cu o mica intrerupere din 1940 pina in ‘41. “Se afla sub cenzura protoireului Spiridon Muranevici, iar in calitate de redactori erau Constantin Popovici si ieromonahul Gurie, apoi si Pavel Grosu”. La aceasta publicatie au colaborat mai multi preoti, dintre care Paul Mihailovici, Constantin Tomescu si o perioada indelungata a colaborat Alexei Mateevici. “Programul Luminatorului era axat pe dogmele religioase  si era destinat preotilor, cintaretilor, functionarilor clerului. Lupta cu elementele destabilizatoare si distructive pentru biserica nationala”. Mai bine de 4 ani a fost unica publicatie in limba romana care avea tiraje foarte mari pentru acea vreme, de 8-10 mii de exemplare, cu o periodicitate lunara, iar numarul cititorilor era si mai mare.

Misionarul o alta publicatie cu profil clerical a aparut lunar in perioada anilor 1941-1944 ca Organ al Arhiepiscopiei Chisinaului, dar cu caracter de publicatie misionara. In lucrarea Presa basarabeana in contextul sociocultural al anilor 1906-1944, Dna Silvia Grossu scrie ca era “sobru, documentat si echidistant in aprecieri, bogat in continut si divers ca tematica”. Redactor era presedintele comitetului de redactie Vladimir Burjacovski. Printre celelalte publicatii religioase se numara Biserica basarabeana, Buletinul Arhiepiscopiei Chisinaului, Buletinul oficial al provinciei Basarabia. Unele publicatii clericale si-au inceput activitatea in refugiu. Astfel ca organ al clericilor, a aparut in 1940 la Bucuresti prima publicatie in refugiu, Raza Basarabiei, a carui director era Vasile Țepordei, iar redactor – Sergiu Rosca, care a aparut dupa ce a fost suprimat la Chisinau ziarul Raza si avea subtitlul “gazeta saptaminala de lupta si atitudine romaneasca”, apoi din 1943 purta subtitlul de “gazeta saptaminala a constiintei romanesti din Basarabia”. Publicatia avea caracter culturalizator si de propaganda nationala si a aparut cu regularitate pina in martie 1944. O alta publicatie condusa de Vasile Țepordei, cu sediul redactiei la Bucuresti era ziarul Basarabia, care din 1931 pina in 1940 a avut statut de ziar politic independent, iar din 1941 – “ziarul nouei vieti romanesti” pina ‘44. Reflecta viata romaneasca si era preocupat mai mult de temele razboiului, dar se publicau si stiri despre situatia din raioanele Basarabiei. Pe linga acestea se publicau materiale din domeniul economic, informatii de pe front, meteriale despre bolsevici s.a. Un saptaminal care a contribuit la mentinerea constiintei nationale sub stapinire straina a fost Basarabia Literara. Din aprilie 1942 pina in februarie ‘44 s-a editat ca supliment al saptaminalului Basarabia.  Tot la Bucuresti, dupa cum am mentionat mai sus, isi continua activitatea revista Viata Basarabiei, care fusese suprimata la Chisinau in ‘40 si a carui director permanent era Pantelimon Halippa, iar redactori erau Alexandru Terziman, Nicolae Costenco, Sergiu Nica etc. Era revista cultural-literara cu obiective ce  prevedeau 'destelenirea paraginei' trecutului istoric al Basarabiei, dezvaluirea sufletului basarabean in toata complexitatea sa, promovarea datinilor stramosesti. La Iasi continua sa apara Cuget moldovenesc, revista Societatii Culturale Nationale 'George Enescu'. Era o revista literara din Basarabia interbelica ce se publica din anul 1932 si a aparut lunar pina in anul 1943.  




Dupa cum spune Dna Grossu, “acelasi obiective de mentinere si  raspindire a culturii romanesti in Basarabia, l-a avut si ziarul lui Iorgu Tudor Cuvint Moldovenesc, un saptaminal cu stiri din toata lumea, editat inca din 1926 de Fundatia Culturala Regala “Principele Carol”, tiparit la Chisinau si in perioada anilor 1941-1944.  Deoarece era destinat taranimii avea “caracter iluminist-culturalizator”. Se publicau creatii din folclor, cintece si poezii, la fel si materiale de la unele conferinte si serbari publice. Pe linga acestea erau oferite taranilor diverse sfaturi pentru optimizarea agriculturii, prevenirea unor boli, precum si sfaturi pentru gospodine.

Unica publicatie pedagogica care si-a reluat aparitia in anii razboiului, mentionata mai devreme, Solidaritatea, a fost editata lunar din 1942 pina in 1944. Revista acorda o mare atentie prestigiului invatatorului in scoala si societate, precum si obligativitatii invatamintului, programelor scolare si perfectionarii lor continue. Tot din 1942 Societatea culturala “M.Kogalniceanu” editeaza revista Luminile tineretului, care sustinea tinerele talente. Publicatii periodice romanesti s-au editat in anii razboiului al II-lea mondial si in Transnistria si la Odesa. Primul cotidian romanesc din Transnistria a fost Bugul, si se edita la Odesa din 1942. Acest ziar se axa pe activitatea populatiei din Odesa, se abordau teme din diferite domenii, insa tema razboiului era ocolita. Pe linga Bugul se mai edita in Transnistria si Gazeta ostasului, publicatie a Centrului de propaganda militara a Odesei. Ziarul care reflecta viata cotidiana a romanilor din acest teritoriu era Glasul Nistrului, in care se publicau si informatii de pe front, materiale cu critica la adresa sovieticilor. Transnistria crestina era revista Misiunii Ortodoxe Romane la Tiraspol, editata din 1942 pina in 1945.

La inceputul anilor 40 Chisinaul era unul din principalele centre de editare a cartii romanesti si existau 16 tipografii. La aceste tipografii erau editate si publicatii periodice: revistele Viata Basarabiei, a lui Pan. Halippa, Itinerar a lui Iorgu Tudor, Straja Neamuluidirector S. Ebervain, Revista Liceului Alexandru Donici, Armoniarevista Liceului Alecu Russo, Școala basarabeana, Basarabia economicarevista Camerei de Comert, Buletinul agricol al Basarabiei, Luminatorul, Arhivarevista Facultatii Teologice, Furnica etc. si ziarele: Gazeta BasarabieiDirector I.T.Costin, Viata Basarabieidirector Gheorghe Stancescu, Cuvint Moldovenescdirector fiind profesorul Leon Boga, Basarabiadirector N. Rotaru, Romania redactia pentru Ținutul Nistru, Universul – redactia pentru Basarabia. Dintre directorii acestor publicatii mai cunoscuti erau Leon Boga (Cuvint Moldovenesc) care era si presedintele breslei ziaristilor din Ținutul Nistru si Vasile Țepordei (Raza, Basarabia) care era membru al acestei bresle. Mai putin cunoscute erau numele lui Iorgu Tudor, Alexandru Boldur, Gheorghe Stancescu si altii. In lucrarea Chisinaul in 1940, Dl Ion Țurcanu ne propune citeva informatii. “Iorgu Tudor era un bun ziarist cu deosebite calitati organizatorice”. A infiintat inca in 1912 publicatia Faclia, in 1917 – ziarul Soldatul Moldovan, fiind totodata si deputat al Sfatului Țarii. Alexandru Boldur – “cunoscut mai putin ca publicist si mai mult ca savant, este figura cea mai proeminenta a istoriografiei romanesti de la est de Nistru”. Gheorghe Stancescu – “pe linga preocuparile publicistice si editoriale, era aparator inflacarat al intereselor basarabenilor din organele de conducere ale Romaniei, pentru ca era si senator”. La Chisinau se difuzau nu numai aceste publicatii, dar si cele editate la Bucuresti, Cernauti, Iasi, precum Gind basarabean, almanahul ziarelor Basarabiei si Bucovinei.

Pe linga acestea se difuzau si publicatii in limba rusa: Komsomolet Moldavii de 3 ori pe saptamina din 1940 pina in octombrie 1944, la Dubasari – Lupta leninista – organ al Partidului Comunist, la Tiraspol – Moldova Socialista, cu caractere chirilice  din ’40, Za sovetskuiu Moldaviu, editat la Moscova in anii ‘41-‘44. Insa dupa reanexarea Basarabiei la URSS in martie 1944, toate publicatiile de limba romana au fost suspendate. Ele au jucat un rol important in mentinerea contiintei romanesti in rindurile basarabenilor si au pastrat spiritul cultural al populatiei. Periodicele au avut menirea sa restabileasca romanismul si credinta crestineasca, mutilata de sovietici. Insa dupa patrunderea trupelor sovietice pe teritoriul Basarabiei au reaparut ziarele Moldova Socialistaorganul oficial al Partidului Comunist, Sovetskaia Moldavia, Tinarul Leninist, revistele Octombrie, Scinteia Leninista intrerupta in anii ‘41-’45. Catalogul presei basarabene indica ca aceste ziare apareau in tiraje de aproximativ 200 mii de exemplare, in total. Guvernarea totalitarista a impus cenzuri foarte aspre, publicindu-se materiale impuse de conducere, din domeniul colectivizarii, industrializarii si revolutiei culturale. Presa era folosita ca organ propagandistic, de promovare a ideilor marxist-leniniste, de rupere a legaturilor cu poporul roman si de educare politica a maselor, ajungind astfel romanofobia ca doctrina a presei. In 1945 in presa de la Chisinau se mai mentinea influienta limbii romane, deoarece colaboratorii la ziarele si revistele sovietice au fost pregatiti in scoli romanesti pana la 1940, totusi procesul de rusificare continua prin impunerea limbii ruse ca limba de predare in scoli si in administratie, prin trecerea la alfabetul chirilic si prin intermediul presei editate in limba rusa: Comunistul, Viata noua, Maiak, Stalinistul etc. Din 1945 apare Tineretul Moldovei, de la 1 mai a aceluiasi an se editeaza Țaranul Sovietic; la Orhei, ca organ al Comitetului Raional al Partidului Comunist se edita Steaua Rosie.
   
In lucrarea sa, Pagini de jurnal, Onisifor Ghibu un profesor universitar si propagator al culturii, arestat si dus in 1945 in lagarul Caracal, scrie intr-o nota ce dateaza din 25 octombrie 1944 ca “Romania de la 1918 nu mai este. A pierdut Basarabia… in intreaga tara e o anarhie generala pe care n-o poate stavili nimeni. Literatura didactica – o otrava, presa a devenit criminala”.

Deci, presa  basarabeana din anii razboiului a mentinut spiritul religios si cultural in rindurile populatiei. Avind caracter culturalizator, a contribuit la dezvoltarea limbii romane, cultivarea spirituala a basarabenilor; a promovat cunostintele istorice si a valorificat cultura si traditiile poporului roman, folclorul sau, dar ocuparea Basarabiei de catre trupele sovietice, in 1940, apoi reocuparea ei in ‘44, a stopat acest proces de ascensiune culturala a tinutului. Desi au reaparut in anul 1941 majoritatea publicatiilor care au contribuit la restabilirea presei romanesti, au fost suspendate dupa reanexarea Basarabiei, in 1944, ceea ce a dus la reinstalarea presei de tip sovietic, propagandista si lipsita de independenta, presa care a fost nevoita sa se supuna ani intregi guvernarii totalitariste, ducind in eroare intreaga populatie de-a lungul deceniilor, pina la obtinerea independentei teritoriului cuprins intre Nistru si Prut.




Document Info


Accesari: 8664
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )