Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Specificul economic al produselor mediatice

jurnalism












ALTE DOCUMENTE

COMUNICAREA CU PRESA ĪN TIMPUL CRIZEI
Ziarul National a facut urmatorul sondaj in randul vedetelor
RAPORTUL DE EVALUARE
EFECTE ALE COMUNICARII DE MASA TEORIILE EFECTELOR PUTERNICE
Gheorghe Hurmuzaki si ziarul \"Bucovina\"
Latul se strangea si din afara Romaniei
REVISTA PRESEI
Impactul Mass-Mediei asupra individului

Visinescu

A)4)1) Particularitati de ordin economic, functional si de distributie ale produselor mediatice-Nadine Toussaint Desmoulins-124-131

-specificul economic al produselo 20220g617u r mediatice-perisabilitatea continutului, productia de prototipuri, distributie rapida sau receptare foarte rapida, relatii profesionale speciale



A)4)2) Specificul cererii si ofertei-piata duala a produselor mediatice

A)4)3) Strategii puse in joc pentru rentabilizare jurnalistica-internationalizarea produselor mediatice, sisteme de ajutoare(statale)

A)4)1) Specificul economic al produselo 20220g617u r mediatice

Chiar daca au trasaturi comune oricarei activitafi moderne, mass-media poseda totusi caracteristici proprii, care decurg in primul rand din specificul produselor si care au influenza asupra economiei acestui sector.

Perisabilitatea continutului mass-media

Daca fiecare mijloc de comunicare are specificul sau, exista si o trasatura comuna presei scrise, radioului si televiziunii. Este vorba despre o similitudine primordiala si, fara indoiala, funda-mentala pentru industriile mediatice: caracterul perisabil al produselor difuzate.

O productie de prototipuri

O distribuie rapida si costisitoare

Pierderea rapida a valorii pentru numeroase produse mediatice (mai ales a celor legate de actualitatea imediata) interzice amanarea difuzarii lor.

Fie ca exista simultaneitate intre relatarea unui eveniment si difuzarea lui (reportaj in direct) sau decalaj in timp (presa scrisa sau emisiune inregistrata), orice difuzare impune organizarea unei refele sofisticate si scumpe pentru a fi eficace si sigura. In timp ce radioul si televiziunea maresc numarul emifatoarelor si al releelor hertziene, dezvolta sisteme prin cablu sau satelifi, presa scrisa incearca sa reduca timpul de distribuie, imbunatatind mijloa-cele de transport utilizate, multiplicand centrele tipografice pentru a le apropia de punctele de difuzare, mergand chiar pana la a edita prin internet la domiciliul cititorilor.

Relatii profesionale speciale

Pierderea rapida a valorii conjinutului mediatic si imposibilitatea de a miza pe stocuri explica in parte instaurarea anumitor relatii profesionale in intreprinderile mediatice.

Importana piederilor financiare suportate in cazul intarzierii sau imposibilitafii difuzarii (datorate mai ales grevelor) a forfat producatorii sa accepte mult timp condifii de munca speciale pentru salariafi.

O alta particularitate tine de faptul ca mass-media au recurs adesea la angajafi temporari care corespund necesitafilor in continua schimbare ale fiecarui prototip.

A)4)2) Specificul cererii §i al piejei

Specificului produselor mediatice i se adauga cel al cererii si al piefei, care influenfeaza si el economia generala a sectorului.

O piaja limitata

Daca, la fel ca si in alte domenii, penetrarea piefei depinde de veniturile utilizatorilor potenfiali si reali, ea se loveste si de dificultafi specifice, comune uneori cu ale altor acti-vitafi culturale.



Este vorba in primul rand de analfabetism si, intr-o mai mica masura, de iletrism (incapacitatea de a stapani lectura). Aceste obstacole privesc presa scrisa si impiedica sau limiteaza difuzarea ei nu numai in Jarile dezvoltate, ci si in farile dezvoltate in care lectura pierde teren. De asemenea, consumatorii sunt marcafi de tipul si de gradul lor de cultura.

O valorificare dificila

Valoarea produselor mediatice este adesea perceputa gresit de public, din mai multe motive.

Obiceiul de a considera unele suporturi mediatice drept servicii publice insarcinate cu difuzarea informatiei intr-un mod democratic si deci accesibil tuturor ii conduce pe intre-prinzatorii particulari, dar mai ales pe cei publici, la micsorarea voita a prefului acestor suporturi mediatice pentru a le facilita penetrarea pe piaja, in scopul de a permite difuzarea ideilor. Cu un scop mai pujin onorabil, un pre! scazut artificial, mergand chiar pana la gratuitate, permite difuzarea propagandei.

O piaja dubla pentru un "produs unificat"

Obligate sau vrand sa difuzeze la un pref adesea inferior costului de producfie, intreprinderile mediatice au avut destul de rapid ideea originala de a se orienta spre o a doua piafa, cea a micilor anunfuri si a publicitafii. Aceasta a doua piafa poate, in unele cazuri, sa o depaseasca in importanfa pe prima, formata din utilizatorii direcfi ai mass-media (cititori, ascultatori, telespectatori), din moment ce incasarile din publicitate aduc mai mulfi bani decat vanzarea sau diverse alte forme de abonament. Aceasta piafa secundara poate chiar sa i se substituie complet primeia.

A doua piaja are regulile si constrangerile ei: fixarea prefului de vanzare a spafiului publicitar depinde de mai multe criterii, legate in principal de marimea audienfei si de profilul ei socioeconomic. De asemenea, in general, a doua piafa ii este tributara primeia: relafia mass-media - utilizatori - cumparatori de spafiu publicitar este triunghiulara, dar ultimii nu investesc intr-un canal mediatic decat daca acesta se poate baza pe un minim garantat de cumparatori sau de utilizatori (audienfa sau cititori).

Existenja publicitafii este si un factor important de concentrare pe orizontala sau multi­media, in masura in care o intreprindere mediatica are tot interesul sa castige categorii de public noi pentru a-si valorifica spafiul publicitar, a-si mari incasarile si compensa pierderile unui canal mediatic prin veniturile altuia.

A)4)3) Strategiile puse in joc

In fata dificultafilor cu care se confrunta, intreprinderile mediatice folosesc strategii similare cu ale altor sectoare (diversificarea, concentrarea si internationalizarea) sau solufii mai ori­ginal, cum ar fi apelul la forme specifice de intervenfie a statului sau de mecenat, justificate prin specificitatea produselor lor si a pietei.

Diversificarea

Diversificarea pe orizontala

Prima diversificare este cea care consta in dezvoltarea unor produse de acelasi tip sau inrudite. Astfel, intreprinderile de presa inmulfesc titlurile de acelasi gen sau cu aceeasi perio-dicitate pentru a constitui, de exemplu, "retele" de cotidiene.

Diversificarea pe verticald

Logica diversificarii conduce insa intreprinderile si spre o diversificare in interiorul unei "filiere". Este vorba despre o logica extrem de rafionala, care merge in amonte sau in aval de intreprindere, oricare ar fi punctul de plecare. S-a vorbit mai inainte despre contextul econo­mic si despre interconexiunea dintre firmele existente pe piaja : este deci normal ca un con­cern tipografic sa vrea sa editeze un ziar (exemplul grupului Bertelsmann) iar un editor sa incerce sa-l distribuie (exemplul grupurilor Hachette si NMPP).

Diversificarea multimedia

In acest caz nu este vorba numai de asocierea ziarelor, a posturilor de radio si a celor de televiziune - cazul clasic al marilor grupuri de comunicare -, ci si de glisarea spre alte domenii invecinate. Astfel, presa scrisa se intalneste cu editarea de carfi, casete si CD-ROM-uri (cazul a numeroase grupuri franceze, de exemplu Hachette) si, mai nou, cu telematica si internetul. In domeniul audiovizualului, televiziunea si cinematograful conlu-creaza de mult timp. Se poate, de asemenea, transpune o carte intr-un serial sau un film, se poate vinde coloana sonora a unui film pe CD-ROM si se poate face promovarea acestora prin intermediul presei scrise si a audiovizualului.

Concentrarea




Este inseparabila de diversificare, a carei traducere in plan financiar este. Imbraca mai multe forme dec^t in orice alta activitate economica.

Poate aparea ca participare minoritara sau majoritara, fuziune sau absorbfie. In toate aceste cazuri, concentrarea se traduce printr-o intarire a intreprinderilor care inifiaza procesul, intarire ce poate duce la nasterea unor intreprinderi dominante - oligopolii - care pot tinde, si uneori chiar ajunge, in situafii de monopol, mai ales din punct de vedere geografic (controlarea unuia sau mai multor suporturi mediatice intr-o zona data). Aceste procese de putere sunt susfinute de faptul ca anumite concentrari, chiar fara a ataca direct celelalte intreprinderi, le slabesc puterea si le duc la faliment, reducand prin aceasta chiar numarul operatorilor pe piafa.

Concentrarea raspunde, de fapt, la doua obiective principale. Cand se realizeaza pe verticala, ea se inscrie in incercarea de a realiza economii importante, din moment ce evita intermediarii prea numerosi.

Internationalizarea

Priveste mai ales produsele fizice si, in principal, materiile prime precum hartia (exista o puternica dependent de Jarile scandinave si de Canada) si materialele, fie ca este vorba despre informatica sau despre materiale audiovizuale (cu o mare dependent de Asia de Sud-Est). Ea vizeaza mai pufin anumite produse mediatice propriu-zise, precum presa, franata de bariere lingvistice. Exporturile de presa scrisa sunt limitate de greutatea ziarelor, care mareste preful transportului, si de timpul necesar acestuia, care face ca stirile sa nu mai fie actuale.

Internationalizarea drepturilor si a conceptelor

Mult mai usoara este exportarea drepturilor de difuzare, care permite vanzarea programelor audiovizuale; in acest domeniu, se constats supremafia SUA si, intr-o mai mica masura, a Japoniei, pentru programele de animaie.

Internationalizarea capitalurilor

In fine, ultimul tip de internafionalizare este cel al capitalurilor, care determina intreprinderile mediatice sa investeasca in strainatate, fie cu participajii in cadrul unor societaji existente, fie creand noi societaji, fie negociind acorduri asupra unor segmente de activitate (precum definerea in comun a portofoliilor de drepturi).

Organizarea de sisteme de ajutorare

Pentru a incerca sa se opuna concentrarii in trusturi si pentru a permite nasterea si supravietuirea unor activitaji mediatice najionale, mass-media obisnuiesc de multa vreme sa apeleze la diverse ajutoare. Am Scut deja aluzie la diversi mecena care permit functionarea unor intreprinderi de presa chiar cand acestea sunt deficitare.

Ajutoare directe §i indirecte

Acestea sunt in primul rand ajutoare ce pun in joc finantele statului sau ale intreprinderilor publice care ii sunt subordonate.

Se face o distinctie importanta intre ajutoarele asa-zis "directe" care constau in impru-muturi, subventii sau infuzii de capital si ajutoarele "indirecte", care constau in acordarea de scutiri sau de tarife favorizante ce micsoreaza incasarile statului, ale postei, ale telecomu-nicatiilor si ale transporturilor publice.

Economii forjate

Alte forme de ajutor, care necesita interventia statului legiuitor, sunt cele care constau in impunerea si organizarea unor sisteme de economii obligatorii pentru a orienta anumite sume spre unele intreprinderi mediatice sau spre anumite segmente de activitate.

Concluzie

Daca mass-media pareau, la nasterea lor, produse artizanale realizate in serie mica sau roadele unor creatori izolaji, inovaiile stiintifice au permis trecerea la producerea pe scara larga sau la "productii in flux".







loading...











Document Info


Accesari: 2122
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )