Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Structura institutiei mass-media

jurnalism


Visinescu

A)3) Definiti care sunt trasaturile fizionomice ale unei organigrame redactionale, dezvoltati pe cele care vi se par semnificative

Mihai Coman-ISMM-196-202, 209-211

Visinescu-JC-69-74




-organigrama pe departamente-de conducere, jurnalistic, tehnic, economic

-functii de baza intr-o redactie-reporter, editor

-tipologia ierarhiilor redactionale-ierarhii oficiale, de competenta, afective, paralele, extraprofesionale cu implicari in politica, subsisteme mediatice

Mihai Coman-ISMM- 196-202

Structura institutiei mass-media

Dincolo de particularitati, orice inst media tre' sa cuprinda urm segm:

a) un departament jurnalistic, format din mai multe sectii, clas fie pe domenii-econ, pol, soc, cult, sport), fie pe genuri( anchete, stiri, rep, fapt divers), fie pe zone geog(local, nat, internat), fie pe amestecul acestor criterii.

Acest departament functioneaza in Redactie. Aceasta e legata de celelalte instante de furnizare a informatiei: ag de presa, birouri de presa, agentii guvernamentale, public, colaboratori

b) un departament tehnic, care include secretariatul de red, serviciile de foto, corectura, compozitie si tipografie-pt presa scrisa, sau servicii de productie-lumina, scenografie, costume, sunet-pt AV

c) un departament economic, orientat de obicei spre servicii de publicitate, marketing, etc.

Lars Engwal considera ca in organ 151w225b izatiile mass-media coabiteaza 2 mari aripi-una normativa si una utilitara. Cea normativa include grupul orientat catre prod mat jurnal-reporterii si grupul orientat catre producerea acestor materiale-editorii.

Aripa utilitara cupr gr orientat catre obtinerea profitului, asigurarea fluxului productiv, management.

J. Tunstal a considerat 2 mari tipuri de activitati, de profiluri profesionale:

-cei care strang informatiile, reporterii

-cei care prelucreaza informatiile-editorii

Prima fct rasp nevoii oricarei inst mass-media de a obtine materia prima necesara exercitiului ei uzual

A doua rasp nevoii de a ordona fluxul informational si de organiza suma informatiilor selectate intr-un produs mediatic, ziar, revista, prg radio sau tv,etc.

REPORTERUL

Activitatea reporterului este definita prin cautarea si aducerea spre publicare a unor informatii de interes public. Pentru a realiza acest lucru, reporterul tre sa efectueze urm operatii:

a)      sa se deplaseze din redactie la locul evenimentului, pentru a avea un contact direct cu mediul in care s-au petrecut respectivele fapte

b)      sa colecteze cat mai multe informatii, bazandu-se pe urm procedee-observatie imediata, interviul cu persoanele implicate, cu martorii, investigatii in arhive, birouri ale oficialitatilor, biblioteci

c)      sa verifice soliditatea inf de care beneficiaza, folosind procedeele jurnalistice uzuale

d)      sa scrie texte, bazate pe infor culese, sa le pregateasca pt publicare si sa le supuna controlului si aprobarii editorului

Esenta muncii de reporter nu sta in actul scrisului, ci in cel al cautarii si verificarii informatiei. Reporterul este un cercetator al realului. In jurnalism, a scrie inseamna a prezenta doar acea mica parte din realitate pe care jurnalistul a ajuns sa o cunoasca in urma activitatii sale de documentare.

Reporterul nu este un om de birou, ci de teren. Activitatea sa presupune mobilitate si usurinta in comunicare, capacitatea de a stabili usor contacte sociale, de a intra in contact cu persoane din cele mai variate categorii sociale. Cel mai adesea, jurnalistul de teren isi strange informatiile dialogand cu actorii sau martorii evenimentului pe care el l-a ratat.

CALITATILE UNUI BUN REPORTER

-simtul initiativei, disponibilitatea de a se deplasa rapid si eficient in diferite locuri, flexibilitatea-pentru a face fata unor situatii neasteptate, puterea de lucru in salturi-zile linistite/zile supraaglomerate, capacitatea de adaptare rapida-pentru a schimba strategia initiala in functie de reactiile partenerilor, curiozitate si abilitati de comunicare.

EDITORUL

Controleaza si regularizeaza fluxul de informatii si de materiale care invadeaza redactia, stabilind:

a)      ce corespunde si ce nu coresp profilului si intereselor acesteia

b)      ce elemente trebuie sa ocupe un loc privilegiat, prioritar

Editorii isi desf activitatea pe niveluri diferite:

-exista editori departamentali-sefi de sectii pentru domeniile de interes ale institutiei respective si editori ai institutiei-redactori-sefi sau adjuncti, secr de red, directori, manageri-editorii departamentali se pot diferentia pe domenii-economic, politic, soc, sportiv, juridic, etc.), pe produse-pentru editia, paginile sau progr locale, regionale, municipale, internationale, de dimineata sau de seara, ori pe tipuri de activitati, indeosebi tehnice-editor de grafica, de foto, de acuratete stilistica sau gramaticala.

Editorul este un negociator:

a)      trebuie sa impace asteptarile echipei sale redactionale

b)      trebuie sa impace aspiratia sa si a subalternilor sai de a produce materiale jurnalistice complexe si nu o data costisitoare

Pentru indeplinirea misiunii lor de gate-keepers editorii au dupa G. Bohere, urmat sarcini:

a)      sa indice rep temele si even pe care acestia tre sa le urmareasca si sa le relateze

b)      sa primeasca diverse materiale pt a le pregati in vederea publicarii sau pentru a cere refacerea lor

c)      sa atribuie comentarii si articole de fond diferitilor specialisti din redactie sau unor colaboratori

d)      sa decida locul articolului in pagina

e)      sa scrie articole(editoriale) care sa reflecte pozitia ziarului asupra unei teme sau a unui eveniment

Cu secole in urma, Daniel Defoe, Heliade Radulescu sau Mihai Eminescu puteau indeplini, simultan, atributii reportericesti si editoriale. Acest lucru a fost posibil numai in acea perioada de inceput a presei, cand cantitatea de informatie era mai putina. In era moderna, fluxul abundent de informatie obliga la existenta unor persoane bine definite ca profesie-reporteri, editori, etc.

 Mihai Coman, ISMM, p.209-211

BIROCRATII NEBIROCRATICE

Imaginarul jurnalistilor a fost si va fi dominat de imaginea romantica a ziaristului boem, nonconformist, agresiv, imprevizibil si inconfundabil. In cea mai mare parte a cazurilor, ei lucreaza in birouri, participa la sedinte, conferinte, dezbateri si alte evenimente publice banale, intervieveaza oameni normali si scriu texte majoritar rutiniere. Pentru a face fata naturii haotice a muncii cu resursa cea mai imprevizibila-informatia-redactiile au dezv o serie de tehnici de rutina.

Totusi, in realitatea muncii zilnice, datorita numeroaselor elemente imprevizibile, specifice mediului in care evolueaza intreprinderile de presa, nici ierarhiile si nici procedurile standard nu pot fi respectate intocmai si intotdeauna.

Inspirat de aceasta realitate, J. Tunstall a denumit organizatiile din mass-media "birocratiile nebirocratice". El atragea atentia asupra acelor zone specifice muncii si organizatiilor jurnalistice, in care angajatii au ocazia sa iasa din rutina si sa actioneze in conformitate cu unele solutii ad-hoc, opuse uneori procedurilor standard. Max Weber considera ca jurnalistul este un paria, pt ca nu are o pozitie sociala bine stabilita, nu se incadreaza intr-o categorie sociala.

Si Ph. Elliot subliniaza "ambiguitatea statusului" si poz jurnalistilor de "devianti" in raport cu structurile profesionale uzuale.

Dupa M. Mathien, in redactie coexista m m tipuri de ierarhii, care se intersecteaza sau se anuleaza reciproc:

a)      IERARHII OFICIALE-instituite de organigrama redactiei, de structrura functiilor oficiale-director-redactor-sef, red-sef adjunct, secretar de redactie, sef de sectie, etc.

b)      IERARHIILE DE COMPETENTA-nu intotdeauna cel care ocupa o fct de conducere poseda cel mai inalt grad de profesionalism. Un jurnalist cu mai multa experienta este consultat de ceilalti colegi inaintea sefului sau, lucru care poate scurtcircuita ierarhiile clasice de competenta



c)      IERARHIILE AFECTIVE-relatiile de amicitie din redactie sunt o alta sursa de structuri de autoritate. Cei apropiati de conducere pot sa isi impuna articolele mai usor, fata de inaintarea mai putin rapida a jurnalistilor "obisnuiti"

d)      IERARHIILE PARALELE-apar acolo unde asociatiile profesionale sau sindicatele sunt deosebit de puternice

e)      IERARHIILE EXTRA-PROFESIONALE-produc rasturnari de autoritate at cand unul dintre membrii redactiei este implicat in structuri politice sau economice, rudenii, nepotism, etc.

Chiar daca jurnalistii ocupa o pozitie de granita si chiar daca institutiile de presa nu au soliditatea si coerenta organizationala caracteristice inst din alte sfere profesional, acest fapt nu anuleaza realitatea, evidenta, a org redactiilor dupa principiile productiei de serie, industriale.

Victor Visinescu-Jurnalism Contemporan

69-74

  • Redactia este o institutie publica/privata , structurata organizatoric potrivit specificului activitatii jurnalistilor, in vederea realizarii/aparitiei unei publicatii, ziar, revista cu periodicitate stabilita
  • Orice redactie e compusa din departamente:
  • 1) DEPARTAMENT AL MANAGEMENTULUI-CONDUCERII
  • 2) DEPARTAMENT JURNALISTIC-SECTII, SECTOARE, SPECIALIZARI, RUBRICIZARI, COLABORATORI, CORESPONDENTI, ACREDITATI IN INTERIOR/EXTERIOR
  • 3) DEPARTAMENT TEHNIC-SECRETARIATUL DE REDACTIE, SECTIILE FOTO, GRAFICA, PAGINARE-EDITARE ELECTRONICA
  • 4) DEPARTAMENT ECONOMIC-COSTURI, SALARII, PRODUCTIVITATE, PROFIT, EXPEDITIE/DIFUZARE/RETUR, PROSPECTII DE MARKETING

ORGANIGRAMA REDACTIONALA. MODELE STRAINE

·        Organigrama: -redare schematica in toate detaliile a organizarii, subordonarii si a legaturilor dintre compartimente, din cadrul unei intreprinderi sau al unei institutii

·        In studierea orgm redactionale tre sa tinem seama de 3 elemente de structura-organizarea, subordonarea, legaturile/conexiunile

·        Modelul francez furnizat de bernard Voyenne-4 compartimente, cu elemente specifice:

·        1) COMPARTIMENTUL CONDUCERII-descrescator-

·        presedinte-director general/director al publicatiei,

·        consiliu de administratie/comitet de intreprindere,

·        secretariat general

·        2) REDACTIA-loc central sub compartimentul conducerii, flancata la stanga de serviciile administrative si in dreapta de serviciile tehnice

·        redactia e condusa de un redactor-sef, caruia I se subordoneaza SECRETARIATUL DE REDACTIE-nu acelasi din primul segment

·        sub aceste compartimente, activeaza 3 sectoare si campurile lor de activitate:

·        1) POLITICA INTERNA

·        a) Economie

·        b) Miscari sociale

·        2) INFORMATII GENERALE

·        a) Sport

·        b) Locale

·        3) POLITICA EXTERIOARA

·        a) corespondenti in strainatate

·        Coborate ierarhic, mai sunt alte 3 sectii:

·        1) reporteri-foto

·        2) documentare-arhive

·        3) stenografie de presa




·        3) SERVICIILE ADMINISTRATIVE, servicii interne, conduse de un admin general, cupr urm profile: casierie, serviciul personal/social, vanzari/expeditii, publicitate, propaganda, transporturi

·        4) SERVICIILE TEHNICE, cond de un dir tehnic cu 2 profile:

·        a) serviciul artistic/retus

·        b) serviciul imprimerie, fotogravura, punere in pagina

·        Nu exista o organigrama model

·        Este putin probabil ca 2 ziare sa aiba structuri identice-la ziarele mici, o persoana face mai multe activitati; pe masura ce un ziar creste, anexeaza tot mai multe compartimente, pe care un ziar mic nu si le permite sau de care nu are nevoie; multe activitati sunt indeplinite de persoane situate pe posturi diferite de natura lor

·        1) EDITORUL-seful executivului; lui I se subordoneaza dir general si red-sef. Directorul general conduce mai multi membri ai executivului-revizor, dir de marketing, dir comercial, dir sectiei de prelucrare a datelor, dir productiei

·        2) REDACTORUL-SEF-rasp de cont tuturor pag de stiri si al pag editoriale

·        3) SECRETARUL GENERAL DE REDACTIE-conduce red de actualitati, coordoneaza culegerea si prelucrarea informatiilor, cu ajut sefilor de departmente:

·        a) Redactor pentru stirile zilei

·        b) Redactor pt stirile locale

·        c) R pt stirile regionale

·        d) R pt inf de interes permanent

·        e) R sportiv

·        f) R economic

·        g) Fotoredactor

·        h) R de duminica

·        4) ALTE POZITII CHEIE:

·        a) secretar de redactie adjunct

·        b) redactor metropolitan

·        5) NOI FUNCTII IMPUSE DE EDITAREA ELECTRONICA:

·        a) R de sistem

·        6) RETEAUA DIRECTORIALA

·        a) dir comercial-contabilitate, salarizare, serviciu personal, aprovizionare

·        b) d sectiei de marketing

·        c) d sectiei de relatii dezvoltare-colab cu sectiile de publicitate si de difuzare, in scopul maririi tirajelor, sondeaza piata si publicul

·        d) d sectiei de prelucrare a datelor-buna functionare a computerelor din red












Document Info


Accesari: 12697
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )