Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Visinescu

jurnalism










ALTE DOCUMENTE

Replica Institutului Cultural Romān din New York la "scandalul romānesc cu zvastica si sex"
interviu
Conferinta din Estul Statelor Unite
EFECTE ALE COMUNICARII DE MASA TEORIILE EFECTELOR PUTERNICE
Structura institutiei mass-media
FACULTATEA DE JURNALISM sI sTIINŢELE COMUNICĂRII
Visinescu

Visinescu

A)2) Caracteristicile comunicarii de masa

-Mihai Coman-Introducere in sistemul mass-media-21-27

-Mihai Dinu-Comunicarea-77-94

a)      Comunicatorii




b)      Canale mediatice

c)      Publicul receptor-cititor-ascultator

d)      Continuturile mesajelor de presa-ariile tematice de inspiratie

Mihai Dinu-Tipurile comunicarii-intrapersonala, interpersonala, de grup, publica, de masa

a) Comunicatorii

Productia de mesaje mass-media este deosebit de costisitoare, solicitand concentrari importante de resurse tehnice si umane, de energie electrica, hartie, pelicula, etc.

La realizarea unei pagini de ziar contribuie m m reporteri, fotorep, editori, grafician, secretar de redactie, comentator, numerosi tehnicieni, dactilografi, tipografi, corectori, reprezentantii serviciilor de management, marketing.

Cei care lucreaza intr-o institutie media sunt condamnati la o activitate cel mai adesea de rutina si la un cvasi-anonimat.

Jurnalistii nu au cum sa stie ce gandeste fiecare dintre cei care consulta materialele realizate de ei. In activitatea zilnica, repr mass-media nu interactioneaza cu pesoane reale si nu se afla in relatii de comunicare interpersonala concreta. Ei se rap la un public global, la o imag pe care si-au construit-o despre audienta lor, care se bazeaza mai putin pe date concrete si mai mult pe intuitie-de multe ori departe de adevar.

b) Canalul

Dupa Fr. Balle exista 3 tipuri de media:

a)      Media autonome-suportul de transmitere poarta in el mesajul

b)      Media de difuzare-suportul are doar functia de a transmite mesajele: releele, cablul, satelitul

c)      Media de comunicare-permit instaurarea dialogului la distanta intre indivizi sau intre grupuri-tel, posta, e-mail

c) Publicul

Cei care recepteaza mesajele mass-media nu traiesc in aceeasi zona, nu se cunosc unii pe altii si adeseori nu impartasesc valori, credinte sau convingeri politice comune. Singurul lucru care ii leaga e participarea la receptarea unor produse mass-media identice. Acesti oameni consuma un produs mass-media  in urma unei decizii liber asumate. In timpul liber, ei ar putea f bine sa faca altceva.

Termenul de "masificat" folosit frecvent pentru a denumi aceste tipuri de audiente, nu se refera la amploarea maselor care primesc produsele mass-media, cat la diversitatea nedefinita a acestora. Ele reprezinta o suma de spectatori, cititori, ascultatori si privitori caracterizat prin dispersie, anonimat, lipsa de organizare sociala, inconsistenta in compozitia sociala.

In comunicarea de masa nu se pot realiza doua procese de interactiune specifice formelor de comunicare interpersonala-aceea dintre emitator si receptor si aceea dintre receptori intre ei.

In sistemul mass-media, 2 forme de non-comunicare afecteaza comp receptorilor:

a)      receptorii nu pot comunica direct cu emitatorii

b)      receptorii msj mass-media nu sunt legati intre ei printr-un sistem de comunicare complex

Continutul

Cea mai importanta caracteristica a continuturilor vehiculate de sist mass-media este data de faptul ca aceste produse sunt distribuite ca bunuri de consum.

Oferta mass-media cupr urm bunuri culturale:

a)      informatii-acestea pot aparea sub forma unor date brute, neprelucrate-cotatii bursiere, rezultate sportive, statistici, sau sub forma unor date prelucrate si ambalate in formate, genuri si stiluri jurnalistice precise.

b)      Idei si opinii-prin contactul cu presa, oamenii pot afla care sunt parerile unor semeni de ai lor, fie ei specialisti in diverse domenii sau editorialisti de prestigiu. Publicul manifesta o atractie deosebita pentru genurile de opinie, datorita varietatii de puncte de vedere.



c)      Divertisment-la ora actuala mass-media sunt cele mai importante surse de divertisment, atat in ceea ce priveste cantitatea, cat si ca varietate a formelor.

d)      Mesaje cu continut educational-desi aveau rol esential in perioada de inceput a presei, epoca moderna a dus la scaderea ponderii lor in continuturile mass-media.

Mihai Dinu-Comunicarea.Repere Fundamentale

Tipuri de comunicare sociala

77-94-rezumat

  • Exista 5 tipuri de comunicare sociala:
  • 1) COMUNICAREA INTRAPERSONALA-E si R sunt indiscernabili. Dialogul pe care il purtam cu noi insine reprezinta un proces de comunicare
  • aici isi are locul chiar si falsificarea informatiei in vederea inducerii in eroare a interlocutorului-cand ne mintim pe noi insine
  • tipul de com intrapersonal nu nec codificarea si decodificarea mesajelor, pt ca nu strabate un spatiu fizic, ci exclusiv unul mental, adimensional si subiectiv
  • pe acest teren, cerc limbajului se infrunta: raportul dintre limba si gandire-ar putea exista una fara cealalta?
  • 2) COMUNICAREA INTERPERSONALA DIADICA-presupune 2 participanti si ocupa un loc aparte in ierarhia tipurilor de comunicare, deoarece prezinta, m m decat oricare dintre acestea, calitatea de a influenta opiniile, atitudinile sau credintele oamenilor. De aceea noile religii sunt promovate de la om la om, deoarece discursul destinat tie te va influenta in cea mai mare masura. Totusi, persuadarea interlocutorului repr doar unul dintre obiectivele comunicarii interpersonale. Se adauga:
  • a) AUTOCUNOASTEREA-dupa cum a rezultat din discutia purtata pe marginea "ferestrei lui Johari", sg noastra sansa de a ne diminua zona oarba consta in dirijarea interactiunii cu partenerii de comunicare in asa fel incat sa-I determine sa ne destainuie constatarile pe care le-au facut in legatura cu trasaturile si manifestarile noastre cu scapa propriei noastre observari
  • b) DESCOPERIREA LUMII EXTERIOARE-cunostintele noastre despre lume provin din surse variate, schimbul de informatii cu interlocutorii nu ocupa un loc important, insa aceste cunostinte devin parte integranta a personalitatii noastre, sub influenta discutiilor cu ceilalti pe teme diferite
  • c) STABILIREA SI MENTINEREA DE RELATII SEMNIFICATIVE CU ALTE FIINTE UMANE-William Schutz afirma ca printre factorii ce determina comportamentul nostru comunicational se numara si "nevoile interpersonale":
  • 1) NEVOIA DE INCLUZIUNE-aspiratia de a obtine de la ceilalti recunoasterea valorii personale
  • 2) NEVOIA DE CONTROL-expresia dorintei de a impune celorlalti vointa noastra, de a-I influenta pe fata sau din umbra
  • 3) NEVOIA DE AFECTIUNE-unii oameni sunt calzi si prietenosi in toate relatiile lor, chiar si in cele pasagere. Ei asteapta acelasi comportament de la ceilalti, pt ca nev lor de afectiune e mai mare decat a altora.
  • Se vede clar ca simpla enumerare a nevoilor noastre interpersonale denota faptul ca interactiunea noastra cu semenii e dictata nu numai de nevoia de a cunoaste, ci si de trebuinte sufletesti
  • 1) AJUTORAREA SEMENILOR-motivatia si obiectivul unei clase bogate de comunicari interpersonale-poti ajuta pe cineva
  • 2) JOCUL SI DISTRACTIA-implica o comunicare interpersonala. Jocul ocupa un loc imp in viata omenirii. Johan Huizinga a demonstrat ca intreaga cultura poate fi considerata sub specie ludi
  • 3) COMUNICAREA DE GRUP-o alta ipostaza a comunicarii interpersonale, ce presupune, de asta data, mai mult de 2 participanti. Limita superioara variaza de la caz la caz, dar, in general, sunt considerate tipice pentru aceasta forma de comunicare grupurile asa zise mici, cu cel mult 10 participanti, in care leg interpersonala a fiecaruia cu fiecare nu e grevata de nici un fel de ingradiri.
  • Comunicarea de grup c m m studiata in ultimele decenii e cea din cadrul echipelor de profesionisti angajati intr-un proiect comun
  • BRAINSTORMING-ul-trasaturi ce-l deosebesc de comunicarea din cadrul grupurilor:
  • A) accentul pe cantitate-cu cat m m idei cu atat mai bine
  • B) interzicerea stricta a emiterii oricarei opinii critice la adresa ideii altui participant
  • C) inregistrarea si retinerea tuturor ideilor, chiar si a celor mai putin rationale
  • D) dreptul participantilor de a asocia liber ideile enuntate de colegii lor, cu conditia resp regulii B)
  • Multe dintre succesele metodei sunt puse pe seama shifting-ului, a abordarii de catre specialisti a unor probleme din afara domeniului lor de activitate
  • 4) COMUNICAREA PUBLICA-implica prezenta unui emitator unic si a unei multitudini de receptori. Este cea mai studiata. Retorica stabileste regulile unei comunicari publice eficiente
  • TEORIA ACTIONALA-a "tintei", absolutizeaza rolul E nutrind ideea naiva ca succesul comunicarii depinde exclusiv de abilitatea acestuia, receptorul fiind doar un element pasiv
  • Recunoasterea rolului interlocutorului a dat insa nastere unei conceptii despre comunicare, numita TEORIA INTERACTIONALA-o trasatura esentiala a comunicarii este caracterul ei cooperativ
  • Alternarea replicilor, ce se prez ca succesiuni stimul-raspuns, presupune inversarea necontenita a rolurilor de E si R
  • Paloaltistii au demonstrat ca in comunicarea interpersonala este imposibila o divizare in cauze si efecte-teoria tranzactionala sau a spiralei
  • Discursul este organizat in sectiunea DISPOSITIO
  • Comunicarea publica persuasiva are urm elem:
  • A) EXORDIUM-starneste interesul audientei pt tema tratata
  • B) PROPOSITIO-subiectul pledoariei
  • C) NARRATIO-materialul faptic
  • D) CONFIRMATIO-consacrata argumentarii pct de ved al vorbitorului
  • E) REFUTATIO-intampina eventualele obiectii
  • PERORATIO-ideile principale ale cuvantarii, incheie demersul persuasiv
  • Marginalizarea elementului emfatic, a impus o reconsiderare a capitolului ELOCUTIO-stilul comunicarii-simplu, temperat, sublim
  • O atentie deosebita se acorda sect. ACTIO-gesticulatia
  • Teoreticienii actuali clasifica metodele de expunere tocmai in functie de apelul mai amplu sau mai redus la formule dinainte pregatite si fixate, fie prin memorizare, fie pe notarea pe suport material. Ei disting:
  • 1) METODA MANUSCRISA-lectura unui text redactat
  • 2) METODA MEMORARII-memorare cuvant cu cuvant
  • 3) METODA IMPROMPTU-ului-vorbitorul nu se pregateste in nici un fel
  • 4) METODA IMPROVIZATIEI-memorarea discursului si a unor fraze principale persuasive
  • 5) COMUNICAREA DE MASA-presupune prezenta gate-keeper-ului-producator institutionalizat de mesaje adresate unor destinatari necunoscuti
  • Functiile comunicarii:
  • A) FUNCTIA DE INFORMARE-satisface nevoia de informatie a omului
  • B) FUNCTIA DE INTERPRETARE-editorial, comentariu, etc
  • C) FUNCTIA INSTRUCTIV-CULTURALIZATOARE-furnizarea de cunostinte cultural-stiintifice-documentare, pagini de stiinta, etc
  • D) FUNCTIA DE LIANT-cei care sunt preocupati de aceleasi probleme ale actualitatii si impartesc aceleasi valori se vor simti mai apropiati unul de celalalt-se vor solidariza
  • E) FUNCTIA DE DIVERTISMENT-raspunde dorintei de relaxare a omului, ii ofera un refugiu intr-un univers imaginar, departe de grijile zilnice




c)      Divertisment-la ora actuala mass-media sunt cele mai importante surse de divertisment, atat in ceea ce priveste cantitatea, cat si ca varietate a formelor.

d)      Mesaje cu continut educational-desi aveau rol esential in perioada de inceput a presei, epoca moderna a dus la scaderea ponderii lor in continuturile mass-media.

Mihai Dinu-Comunicarea.Repere Fundamentale

Tipuri de comunicare sociala

77-94-rezumat

  • Exista 5 tipuri de comunicare sociala:
  • 1) COMUNICAREA INTRAPERSONALA-E si R sunt indiscernabili. Dialogul pe care il purtam cu noi insine reprezinta un proces de comunicare
  • aici isi are locul chiar si falsificarea informatiei in vederea inducerii in eroare a interlocutorului-cand ne mintim pe noi insine
  • tipul de com intrapersonal nu nec codificarea si decodificarea mesajelor, pt ca nu strabate un spatiu fizic, ci exclusiv unul mental, adimensional si subiectiv
  • pe acest teren, cerc limbajului se infrunta: raportul dintre limba si gandire-ar putea exista una fara cealalta?
  • 2) COMUNICAREA INTERPERSONALA DIADICA-presupune 2 participanti si ocupa un loc aparte in ierarhia tipurilor de comunicare, deoarece prezinta, m m decat oricare dintre acestea, calitatea de a influenta opiniile, atitudinile sau credintele oamenilor. De aceea noile religii sunt promovate de la om la om, deoarece discursul destinat tie te va influenta in cea mai mare masura. Totusi, persuadarea interlocutorului repr doar unul dintre obiectivele comunicarii interpersonale. Se adauga:
  • a) AUTOCUNOASTEREA-dupa cum a rezultat din discutia purtata pe marginea "ferestrei lui Johari", sg noastra sansa de a ne diminua zona oarba consta in dirijarea interactiunii cu partenerii de comunicare in asa fel incat sa-I determine sa ne destainuie constatarile pe care le-au facut in legatura cu trasaturile si manifestarile noastre cu scapa propriei noastre observari
  • b) DESCOPERIREA LUMII EXTERIOARE-cunostintele noastre despre lume provin din surse variate, schimbul de informatii cu interlocutorii nu ocupa un loc important, insa aceste cunostinte devin parte integranta a personalitatii noastre, sub influenta discutiilor cu ceilalti pe teme diferite
  • c) STABILIREA SI MENTINEREA DE RELATII SEMNIFICATIVE CU ALTE FIINTE UMANE-William Schutz afirma ca printre factorii ce determina comportamentul nostru comunicational se numara si "nevoile interpersonale":
  • 1) NEVOIA DE INCLUZIUNE-aspiratia de a obtine de la ceilalti recunoasterea valorii personale
  • 2) NEVOIA DE CONTROL-expresia dorintei de a impune celorlalti vointa noastra, de a-I influenta pe fata sau din umbra
  • 3) NEVOIA DE AFECTIUNE-unii oameni sunt calzi si prietenosi in toate relatiile lor, chiar si in cele pasagere. Ei asteapta acelasi comportament de la ceilalti, pt ca nev lor de afectiune e mai mare decat a altora.
  • Se vede clar ca simpla enumerare a nevoilor noastre interpersonale denota faptul ca interactiunea noastra cu semenii e dictata nu numai de nevoia de a cunoaste, ci si de trebuinte sufletesti
  • 1) AJUTORAREA SEMENILOR-motivatia si obiectivul unei clase bogate de comunicari interpersonale-poti ajuta pe cineva
  • 2) JOCUL SI DISTRACTIA-implica o comunicare interpersonala. Jocul ocupa un loc imp in viata omenirii. Johan Huizinga a demonstrat ca intreaga cultura poate fi considerata sub specie ludi
  • 3) COMUNICAREA DE GRUP-o alta ipostaza a comunicarii interpersonale, ce presupune, de asta data, mai mult de 2 participanti. Limita superioara variaza de la caz la caz, dar, in general, sunt considerate tipice pentru aceasta forma de comunicare grupurile asa zise mici, cu cel mult 10 participanti, in care leg interpersonala a fiecaruia cu fiecare nu e grevata de nici un fel de ingradiri.
  • Comunicarea de grup c m m studiata in ultimele decenii e cea din cadrul echipelor de profesionisti angajati intr-un proiect comun
  • BRAINSTORMING-ul-trasaturi ce-l deosebesc de comunicarea din cadrul grupurilor:
  • A) accentul pe cantitate-cu cat m m idei cu atat mai bine
  • B) interzicerea stricta a emiterii oricarei opinii critice la adresa ideii altui participant
  • C) inregistrarea si retinerea tuturor ideilor, chiar si a celor mai putin rationale
  • D) dreptul participantilor de a asocia liber ideile enuntate de colegii lor, cu conditia resp regulii B)
  • Multe dintre succesele metodei sunt puse pe seama shifting-ului, a abordarii de catre specialisti a unor probleme din afara domeniului lor de activitate
  • 4) COMUNICAREA PUBLICA-implica prezenta unui emitator unic si a unei multitudini de receptori. Este cea mai studiata. Retorica stabileste regulile unei comunicari publice eficiente
  • TEORIA ACTIONALA-a "tintei", absolutizeaza rolul E nutrind ideea naiva ca succesul comunicarii depinde exclusiv de abilitatea acestuia, receptorul fiind doar un element pasiv
  • Recunoasterea rolului interlocutorului a dat insa nastere unei conceptii despre comunicare, numita TEORIA INTERACTIONALA-o trasatura esentiala a comunicarii este caracterul ei cooperativ
  • Alternarea replicilor, ce se prez ca succesiuni stimul-raspuns, presupune inversarea necontenita a rolurilor de E si R
  • Paloaltistii au demonstrat ca in comunicarea interpersonala este imposibila o divizare in cauze si efecte-teoria tranzactionala sau a spiralei
  • Discursul este organizat in sectiunea DISPOSITIO
  • Comunicarea publica persuasiva are urm elem:
  • A) EXORDIUM-starneste interesul audientei pt tema tratata
  • B) PROPOSITIO-subiectul pledoariei
  • C) NARRATIO-materialul faptic
  • D) CONFIRMATIO-consacrata argumentarii pct de ved al vorbitorului
  • E) REFUTATIO-intampina eventualele obiectii
  • PERORATIO-ideile principale ale cuvantarii, incheie demersul persuasiv
  • Marginalizarea elementului emfatic, a impus o reconsiderare a capitolului ELOCUTIO-stilul comunicarii-simplu, temperat, sublim
  • O atentie deosebita se acorda sect. ACTIO-gesticulatia
  • Teoreticienii actuali clasifica metodele de expunere tocmai in functie de apelul mai amplu sau mai redus la formule dinainte pregatite si fixate, fie prin memorizare, fie pe notarea pe suport material. Ei disting:
  • 1) METODA MANUSCRISA-lectura unui text redactat
  • 2) METODA MEMORARII-memorare cuvant cu cuvant
  • 3) METODA IMPROMPTU-ului-vorbitorul nu se pregateste in nici un fel
  • 4) METODA IMPROVIZATIEI-memorarea discursului si a unor fraze principale persuasive
  • 5) COMUNICAREA DE MASA-presupune prezenta gate-keeper-ului-producator institutionalizat de mesaje adresate unor destinatari necunoscuti
  • Functiile comunicarii:
  • A) FUNCTIA DE INFORMARE-satisface nevoia de informatie a omului
  • B) FUNCTIA DE INTERPRETARE-editorial, comentariu, etc
  • C) FUNCTIA INSTRUCTIV-CULTURALIZATOARE-furnizarea de cunostinte cultural-stiintifice-documentare, pagini de stiinta, etc
  • D) FUNCTIA DE LIANT-cei care sunt preocupati de aceleasi probleme ale actualitatii si impartesc aceleasi valori se vor simti mai apropiati unul de celalalt-se vor solidariza
  • E) FUNCTIA DE DIVERTISMENT-raspunde dorintei de relaxare a omului, ii ofera un refugiu intr-un univers imaginar, departe de grijile zilnice












Document Info


Accesari: 2797
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )