Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























ANTITEZA

literatura romana


ANTITEZĂ


= Provine din fr. antithčse, gr. antithesis "opo­zitie". 1. În filozofia kantiana A. este o judecata opusa altei judecati, aceasta numita teza. La Hegel, A. (denumita si negatie sau opozitie) constituie treapta a doua a triadei 19419r173t , formata din teza, A. si sinteza. În filozofia materialist-dialectica, continutul notiunii de A. este ex­primat de notiunea negatiei dialectice, care se refera atât la aspectul antologic, cât si la cel gnoseologic al realitatii. 2. Ca figura de stil, derivând dintr-un procedeu de gândire, A. consta în alaturarea a doua expresii (cuvinte) cu sensuri contrarii, care se pun reciproc în lu­mina, cu scopul de a sublinia si mai mult opozitia dintre ele. A. este cultivata cu stralucire de Petrarca. Sonetul Pierduta-mi este pacea. N-am arme sa ma bat e construit pe o serie de A. ce corespund unei viziuni mai generale: "Pierduta-mi este pacea: n-am arme sa ma bat, / si sper, si ard, si-s gheata, si ma cuprinde frica, / si-n ceruri zbor, si-n tarna zac pururi nemiscat; / La piept strâng lumea-ntreaga si n-am la piept nimica" (trad. Lascar Sebastian). Pentru poetii si gân­ditorii romantici mai ales, A. pare sa fie expresia unui principiu uni­versal de dualitate: ideal-real, viata-vis, bine-rau, cer-pamânt, suflet­-materie etc. Opera lui V. Hugo, de ex., redusa la schema, e o A. Ea releva o conceptie care se bizuieste pe "ubicuitatea antinomiei", cum spune însusi autorul, dar si situatii si eroi antitetici, ca aceia din Mizerabilii sau Notre Dame de Paris, unind puritatea cu josnicia, frumusetea morala cu monstruozitatea fizica, potrivit ideilor exprimate în celebrele sale manifeste literare. Eminescu foloseste si el A., ca principiu de structurare a poemului (Venere si Madona, Înger si demon, Împarat si proletar) ori ca figura de stil propriu-zisa: "Ea un înger ce se roaga - El un demon ce viseaza; / Ea o inima de aur - El un suflet apostat; / El în umbra lui fatala, sta-ndaratnic razemat - / La picioarele Madonei, trista, sfânta, Ea vegheaza" (Înger si demon). Organica, precum la V. Hugo, este A. în opera lui Tudor Arghezi, bazata si ea pe o permanenta dualitate interioara: "Sunt înger, sunt si diavol si fiara si-alte asemeni / si ma framânt în sine-mi ca taurii-n belciug" (Portret), care se extinde, analogic, la raportarea fata de cosmos: "Eu veneam de sus, tu veneai de jos. / Tu soseai din vieti, eu veneam din morti" (Morgenstimmung).








Document Info


Accesari: 3834
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )