Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Bucuria de a transforma libertatea in cultura

literatura romana












ALTE DOCUMENTE

Proba de evaluare
REGISTRE STILISTICE GENERALE ALE LIMBII - particularitati
Test la romana
BALTAGUL de Mihail Sadoveanu
Ion de Liviu Rebreanu
Povestea lui Harap Alb
Concluzii - Poetica sau stilistica?
INIMĂ SLABĂ - Nuvela
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ CLASA A IV A - LIMBA ROMĀNĂ
ROMANIA MEA

         (T.): Bucuria de a transforma libertatea \n cultur`      

-         Prin acest` edi]ie de colec]ie trebuie s` r`spundem la trei \ntreb`ri importante: cum s-a n`scut cenaclul Flac`ra, ce a \nsemnat cenaclul Flac`ra [i care a fost finalul s`u. A[adar, de unde a venit sc~nteia care a aprins Flac`ra?



-         A.P. - E o idee foarte veche a unui ?bard? care are de comunicat mai mult dec~t propria lui liter`. Vreau s` zic un poet care are [i aplecarea c`tre muzic`, [i are [i iluzia responsabilit`]ii \n cetate. Am str`b`tutu Amrica \n perioada octombrie 1970-mai 1971 [i am fost invitat al programului Intarnational al Scrisului - International; Wrtitting Program -

La Iowa City [i \n foarte multe mari ora[e universitare. Am fost surprins, am fost uimit [i am fost [i umilit de libertatea de spirit a colegilor mei de genera]ie sau cu o promo]ie mai tineri. Eu aveam atunci 27 de ani, ei erau oameni la fel de doritori de a-[i lua via]a pe cpont propriu, ca [i mine, [i -am reg`sit \n libertatea lor de mi[care \n programele libere [i protestatare ale campusurilor universitare. |ncepeau [i marile programe de ini]iere \n muzica t~n`ra, \n muzica rock-and-roll, de unde \ncepeau [i mi[carile hippie, de unde \ncepeau [i mi[c`rile politice [i sociale de protest. {I pe fondul unei copil`rii \n care - se reg`seau \n mine de data aceasta- gesturile ne\n]elese la v`rstele mici ale femeilor b`tr`ne care mergeau diminea]a la t`m`iat , mergeau la cimitir, la cei pierdu]i ai lor, [i comunicau cu ei, le spuneau cu ei, \n confuzia aceea a dimine]ii, le spuneau taine despre ceea ce se \nt~mpol` pe p`m`nt, despre ce se mai petrece \n familie, ce mai fac vecinii.. Eu am g`sit \n acest ritual o pl`cere a comunic`rii \n orice condi]ii.. Ei bine, \nt~lnirea cu ritualul - barbar oarecum al tinerei genera]ii americane care protesta \mpotriva r`zboiului, a veteranilor care erau mai tineri dec`t noi, erau veterani pentru c`veneau \nsemna]i de r`ni de pe frontul vietnamez, \n acestea toate s-a sp`lat s-a purificat, ideea c` noi rom`nii nu s`ntem ni[te infirmi, c` nu ne lipse[te glanda libert`]ii [i a responsabilit`]ii [i c` trebuie s` facem [i noi ceva important acas`. Poate c` [i acest program american la care au participat mul]i dintre liderii ulteriori ai lumii, atunci erau tineri ca [i mine [i nu apicaser` s` fie tineri atunci cind programul a \nceput, poate c` programul \nsu[i pentru noi to]i era un fel de a]~]are a libert`]ii, un fel de transformare a con[tiin]elor noastre \n capitole inflamabile ale viitorului. Nu [tiu dac` asta era inten]ia dar dup` cum cunosc eu sufletul american nu o simpl` ppreocupare pentru literatur` putea fi la baza unei at~t de mari cheltuieli de energii [i de bani, din partea Americii , din partea unor sponsori particulari [i a unui Departament de stat.

Dar \ntors acas` cu gustul acesta al libert`] Ii rede[teptate [i pe fondul vechilor mele preocup`ri pentru comunicarea prin cea]a dintre via]` [i moarte am \ncercat s` \mi aflu ni[te egali, ni[te prieteni, [i I-am [i g`sit. Unul dintre ei a fost Florian Pitti[, care la ora la care noi \ncepeam Cenaclul [i f`cusem ni[te spectacole mai altfel dec`t se f`ceau \n epoc`, \mpreun` cu Nea Mitu???? , cu Gil Dobric` la Teatrul Bulandra. Au fost [i oameni de curaj, oameni de vibra]ie pur artistic` Dorin Tudorna, Florian Pitti[, george Stanca, mul]i, foarte mul]i.

-         |ntr-adev`r, foarte mul]i. Asta am observat [i noi. St`team de vorb` cu unul dintre cei care au fost \n cenacxlul [i descopeream al]i zece. O Avalan[`!

-         A.P. Conte Au crezut de la \nceput \n ceca ce era doar o 22522t1924w himer`. Mul]i dintre contemporanii mei sim]eam aceast` nevoie a unui loc [i aunui timp [i a unui destin \n care s` se poat` comunica liber.  E nebunia mea c` dintre to]i, chiar [i dintre cei care erau l`ng` mine c~nd am \nceput, eu am fost acela care am fud proiectul la o form` public` recunoscut`,. Eu nu spun c` era cea mai buna form` public`, poate s-ar fi putut g`si ceva mai mult dec~t at~t, ceva mai rafinat, poate c` ar fi trebuit s` r`m~nem la formele de comunicaremai intime, la muzic` de camer`, dar \n mine probabil se auzea r`scul~ndu-se [i omul public, omul politic,. Pentru c` ambi]ia mea nu a fost s` r`stor regimul, n-a fost s` cl`desc regimul, ambi]ia mea a fiost s` s` schimb mentalit`]ile. S` g`sesc, prin cenaclu, forma de a lucra direct asupra con[tiin]ei tinere. {i s` \ii \nv`] pe contemporanii mei ceva ce eu \nsumi aflasem de foarte mult` vreme, ceva care m` obseda ca o ran` din-trun r`zboi nev`zut, [i anume dragostea de libertate [i bucuria de a transforma libertatea \n cultur`. C~nd am pornit cenaclul erau foarte pu]ini oameni \n sal`, dar ca \ntr-un banc din Uniunea Sovietic` despre Raionul Tula spunea' Stima]i tovar`[i scriitori, \n raionul Tula era \n trecut un singur scriitor, ast`zi \n raionul Tula sunt 80 de scriitori. E adev`rat c` pe cel din trecut \l chema Lev Tolstoi. A[a [i eu cu Cenaclul. La \nceput erau 60-7-80 de oameni. Dar ei erau personalit`]i de excep]ional` rezonan]` a vie]ii culturale rom`ne[ti. |n primele forme ale Cenaclului participa {erban Cioculescu. [i a[a mai departe. Sabin B`la[a, care a expus, mari poe]i: Nina Cassian;, Nichita St`nescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, geo Dumitrescu, Ion beniuc, oameni care nu mai ie[iser` \n aceast` form` \n piblic, de la \nceputul erei noastre. Nu [tiu c`nd a fost acest \nceput al erei noastre. Ei bine, ceea ce f`ceam noi acolo era [i o r`scump`rare a numelui de Cenaclul. Pentru c` salvatoare pentru mine \n toate b`t`liile politice grele pe care le-am dus pentru a p`stra arma aceasta a cenaclului [i anume f`r` cenzur`, f`r` cenzur` prealalbil`, repet, important pentru mine a fost chiar idea pe care, m` rog, Dumnezeu mi-a dat-o, de a-l numi Cenaclu. {I ori de c~te ori venea \n discu[ie un text scandalos: a citit, de exemplu, Ion Gheorghe o poezie genial` despre ?? arta??? Masei ]`r`ne[ti care era dus` cu camioanele prin ora[, se vedeau picioarele umflate. Era o apocalips`.; \n vremea aceea t`ranii erau - dup` cum reie[ea din orincipalele ziare politice o clas` foarte feritict`! Dar nu numai at~t! |n acest cenaclul au citit Ilie Alexandru, s-au c~ntat texte \n care erau puse \n discu[]ie repoarturile cu vecinii. De exemplu: un minunat c~ntec al lui Tudor Gheorghe : "A fugit pe sub dfereastr`, rusul cu Moldova noastr`" [i a[a mai departe, Lucruri incredibile, pe care ideea de cenaclu avea darul de a le salva. ???? Eu de exemplu, m-am trezit c` m` c~ntau cu poezia "Balad` din copil`rie" [i Tudor Gheorghe [i Doru St`nculescu. {I c` atunci c`nd eu r`spundeam lui Eminescu [i poeziei sale geniale "Doina" m` auzeam nu m-auzeam, dar c`nd se c~nta \ntr-o sal` "De unde [i p~n` unde mi s-a pl~ns cine s-a pl~ns/ Vatra c~mpului de munte este vorba de r`spuns/De unde [i p~n` unde mi- s-a pl~ns/ Cine s-a pl~ns" aceste lucruri se salvau prin acest nume de firm` Cenaclul Flac`ra. Ei bine \n momentul pe care noi le consider`m cela mai bune \n numele artistic cele de mijloc cele de dinaintea de ie[irea pe stadioane marile texte ale literaturii rom~ne au ajuns \n Cenaclu. |n Cenaclu se recita de exmplu poemul lui ??????? necunoscut din p`cate genera]ei tinere din Rom~nia \n acel moment ???????? p~n` la intrarea \n manuale solicita monologul ??????? un dramatic elogiu adus libert`]ii [i o t`v`leal` a situa]iei unei viet`]i care a \nceput s` iubeasc` lan]urile, cresc`toria si a[a mai departe. Tot ceea ce f`ceam \n acel Cenaclu la ora luicea mai bun` din punct de vedere artistic \n concep]ia unor colegi era s` repunem \n aten]ia celor ce ne ascultau mari texte ale literaturii rom~ne [i str`ine. Pe de o parte atunci c~nd am ie[it pe stadioane sigur c` lucrurile au avut parte de un ???? tratament \ns` nu se mai putea merge doar pe fapta de calitate. Mai trebuia lucrat si cu strig`tu [i cu un refren pe care s` \l c~ne to]i si am ajuns la situa]ia din 1983 de la Gal]i fiind pe stadionul Dun`rea din localitate am avut 50 de mi de oamnei care au venit \n trei serii am \ncept specatcolul la 6 seara [i de la 6 p~n` la 9.30 / 9.45 a fost o mas` de oamenicare au plecat la servicu de noapte de la 10, au venit al]ii \n locul lor [i de la 6 diminea]a au venit al]ii [i specatcolul a continuat p~n` la 9 diminea]a. Aici probabil c` s-a n`scut embrionul marelui pericol politic pe care \l prezenta, ideea c` un scriitor, un poet, un cet`]ean rom~n care nu exist` s`-[i m`rturiseasc`aprtenen]a la mi[carea politic` din vremea sa si anume Partidul Comunis Rom~n, face o altfel de cultur`, face o altfel de educa]ie [i se g`se[te \n limb` f`r` nici o cenzur`, f`r` nici o interven]ie din afar [cenei. Asta a fost un pericol uria[ care a [i condus la nenorocirea din 1985 c~nd la Ploie[ti pentru lumea care era acolo nu s-au asigurat condi]ii de evacuare \n momentul furtului [i s-a \nt~mplat nenorociri care au devenit pretexte pentru desfiin]area Cenaclului.



-         La un moment dat \n repertoru erau [i ni[te c~ntece pentru Ceau[escu, asta era cumva pre]ul ca s` v` lase totu[i s` face]i ceea ce vroia]i s` face]i?

A.P. Nu erau ni[te c~ntece era un c~ntec [i anume Tr`iasc` Rom~nia, care la refren \n anumite momente apropiate de zile festive [i \n alte ocazii c~nd oamnei de isprav`, pentru c` au existat foarte mul]i oameni de isprav`, chiar \n conducerea PCR Cornel Burcic` e unu dintre ei sau la UTC Nicu Ceau[estu, ace[ti oamni nu m-au cenzurat niciodat`. Nu \m spuneau "uite vezi c` au venit iar`[i de exemplu Ioni]` [i o zis c` ai f`cut o cultur` paralele [i un partid paralel, mai spune [i tu din c~nd \n c~nd c` e[ti cu partidul `sta, c` nu e mi[care separat` fa]` de mi[carea politic` din Rom~nia [i a[a mai departe" Iar chestiunea asta cu Ceau[escu sunt ni[te bazme f`cute s` discrediteze Cenaclul [i sunt citate f`r` a fi citate. E \ntradev`r un c~nte rom~nesc care e valabil [i azi cu refrenul lui obi[nuit [i al c`rui refren la un momnt dat era "Tr`iasc` libertatea [i \n lini[te poporu/ Tr`iasc` Ceau[escu, tr`iasc` tricoloru" Dar binen]eles c` cei care nu au putut face \n via]a lor nici m`car un spctacol de gr`dini]` pentru tovar`[` lor educatoare au fost toat` via]a gelo[i pe mine [i mi-ai atribuit ceva ce nu am f`cut. Eu m-am aflat fiind \n situa]ia de a axplica de ce \n Cenaclunostru se c~nt` "sfid`m violen]a [i tot ce e ur~t ca ???? suntem ast`zi s`tui p~n` \n g~t, nimic nu se face cu omul ca rol, iubirea cu for]a se cheam` viol????" |n cenaclul nostru se c~nta c~ntecul "Nu avem ap` \n ]evi [i nici c`ldur` \n od`i/ Ani vin minuna]i [i apoi sunt c~t mai r`i/Noi de-aici pe p`m~nt prin[i de noile chingi/Mai min]im c`-i grozav [i mai spunem lozinci" Nu sunt eu acum foarte preg`tit s` recitde[ii tot \n cenaclul nostru se solicita ???? dialecticii [i anume "Nimic nu se face c~nd n-are ???"(Strof` lips` nu am \n]eles) Era c~ntecul lui Socaciu [i al meu "Opinia mea" Eu sunt lucr`torul cinstit [i tenace ???? (Strof` lips` nu am \n]eles) Aten]ie la urm`toarea strof` care este fundamental` "Acolo e sudul, acolo e nordul am dreptul la nu dac` vre]i s` fiu da " Aceste lucruri creea prin natura lor [i o obliga]ie celui ce era nu numai poet era [i regizorul specatcolului Adrian P`unescu, care ??? s` apere fructul creea]iei [i g~ndirii lui????

Un om care prive[te \n jur [i pierde ie]i tinere [i nud` c`utare pentru ??? [i un alt b`rbat politic care prin mijloace inteligfente [i prin diploma]ie reu[e[te s` \[i p`streze copiii patriei acas` [i s` fie lini[ti]i. Nu e nici o exagerare numai c` ??? atunci c~nd sunt ??? nu c` sfideaz` dec~t lucrurile pe care el le-a putut spune rar sau pentru a ap`ra lucrurile curajoase pe care le-a f`cut. A[a \nc~t nu am ce explina]ies` dau fenomenului c` \n anul tinere]ii mele nici pre[edin]ii Americii [i Uniunii Sovietice nici pre[edin]ii Fran]ei [i Germaniei, nici Regina Angliei nu mi-a oferit un alt partener dec~t Nicolae Ceau[escu \n ]ara mea.

Carmen: Cum v` sim]i]i care p~n` la urm` a pus pecete pe o \ntreag` genera]ie?

a.p.: m` aint extraordinar. m` trezesc c~teodat` din ???pe care din vremea aceea prin publicistica mea [i prin ?? eu am lansat-o ca o bomb` atomic`. nu ma surprind nici oamneii ??[i nici noutatea, o nuotate inocent` a unora dintre ei care nu [tiu??????. m` simt bine pentru c` am urmat exemplu marilor c`rturari ai ]`rii mele care s-au \ntors din mari c`l`tori de cutur` \n lume [i au venit acas` s` formeze [coala rom~neasc` s` participe la formarea cuturii rom~ne. titu maiorescu e un asemenea exemplu pe care \mpreun` cu genialul meu coleg de genera]ie dumnezeu s` \l ierte ioan alexandru, marele poet, inegalabilul poet l-am iubit ???????????a \n]eles s` se \ntoarc` \n ]ara lui [i s` organizeze \nv`]`m~ntul rom~nesc. eu cred c` este o obliga]ie a unor intelectuali care au cuno[tin]a apartenen]ei [i am cuno[tin]a apartenen]ei poporului rom~n orice mi s-ar \nt~mpla ????????????un lucru mare \n care geografia rom~n` era r`v`[it` de tot felul de viscole dinspre r`s`rit pentru ca ast`zi s` fie r`scolit` dinspre toate punctele cardinale [i cu deosebire dinspre apus. Eu o s` ofer tinerilor acelei genera]ii ocazia de a afla ce \nseamn` 1 decembrie 1918 [i v` reamintesc c` eu sunt primul rom~n care am spus c` 1 Decembrie 1918 trebuie s` fie s`rb`toarea na]ional` a Poporului Roam~n. A[adar am oferit tinerilor din acea vreme Alba Iulia ?? ba mai mult dec~t at~t [i Izlazul [i Craiova [i Chi[in`u mai mult dec~t at~t \n 1971 ??? pentru poeziile cu caracter antisovietic. Erau sovietice \ntradev`r pentru c` erau dedicate Basarabiei [i hotarelor ciunitite ale ]`rii. Ei bine toate astea m` fac s` fiu m~ndru am mers cu mul]i ani \naintea recunoa[terii oficiale ale unor case [i \mprejur`ri [i Cenaclul a fost o form` de exmplu. [i aici va-[ ruga s` \ntreba]i. s` nu lipseasc` dac` ve]i face un num`r de acest fel s` \ntreba]i pe Grigore ??, Nicolae Dabija pe to]i cei care la Chi[in`u [tiu ce a \nsemnat Cenaclu [i atmosfera joia seara din Basarabia, r`m~neau vacile nemulse [i se umpleau mijloacele de transport \n comun. Oamenii din Basarabia reg`seau o altfel de istorie care \i facea s`-[ cultive speran]a. Acestea sunt poate toate cele mai emo]ionane dovezi de omenicie pe care le-am primit cu vedere la Cenaclu. Acesta e sentimentul meu c` \n ciuda unor compromisuri fire[ti dar nici \n compromisuri care se justific`, unele se justific` nu numai \n timpul respectiv, unele se justific` [i ast`zi, vorbind despre pace. |n ciuda acelor combromisuri acelor banalita]i care traversau mai scena p~n` [i marile s`rb`tori de la ??? care fuseser` \ngropate \n vremea celui de-al II-lea r`zboi mondial au n`scut ???. Lucrul cel mai important pe care l-am descoperit este acela ca de talente nu ducem lips` trebuie s` nu l`s`m idea de caracter [i a p`stra \n timp o anumit` ob]iune [i a o construii [i a o reconstrui [i a te \ntoarce cu bra]ele zdrobite [i influen]edestul de rudimentare simple s` construie[ti [i p~n` la urm` s` reu[e[ti s` construie[ti c~teva fapte memorabile \n istoria ]`rii tale este dup` parerea mea cel mai \nalt titlu pe care \l po]i purat \n momentul \n care \nchei socotelile [i accep]i ultima hain` cea de p`m~nt.




Carmen: Vorbea]i de talente, pe care trebuie s` le descoperim noi ast`zi. Dumneavoastr` cum le descoperea]i atunci? Cum ajungeau oamneii s` c~nte pe scen`?

A.P.: descoperirea a avut la \nceput un caracter mai degrab` ritual, m` duceam \n spate cu unu doicolegi [i f`ceam audi]ii, datorit` tensinii mergeam de obicei eu ascultam din fuga rolului s` v`d ce e mai bine de lansat, dar \mi [i creasem ni[te prieteni \n care credeam [i pe care \i rugam s` fac` o preselec]ie. Cum a fost azul la Reghin \n jude]ul Mure[, cei care l-au ascultat pe t~n`rul Majaytiuzu era un maghear din Reghin, s-au \n[elat. Eu nu am [tiu la s-au \n[elat pentru c` ???? mi-au dat lista [i pe lista am v`zut ce anume a c~ntat el [i am zis "c~]i ani are b`iatu asta? Are 18 ani, e \n ultima clas` de liceu. {i el a c~ntat ce a vrut el? Totu[i iubirea? Da a c~ntat dar e moale a[a nu e. Domne vreau s` \l ascult [i eu." {i m-am dus \n spate. {i am anun]at s` vin` din nou. A c~ntat dou` strofe [i refren. {i am spus "domne e[ti extraordinar" [i am pus s` c~nte [i a \nceput ca ala din c~ntecele ?? ale Cenaclului. Nu i s-a p`rut umilitor s` c~nte \n limba rom~n`, limba tuturor cet`]enilor acestei ]`ri nu a f`cut separatism, are talent, nici p~n` acum tot ce au ob]inut unii dintre cei mai noroco[i dec~t el. Erau acccidente \n care colegii mei se puteau \n[ela, erau accidente \n care eu m` puteam \n[ela dar \n general am avut o intui]ie exact` [i marile nume [i marile c~ntece le-am [tiut de la \nceput. {tefan Hri[c` a f`cut o carier` frumoas`, Victor Socaciu pe care eu \l consider cel mai complex dintre cantautori pe care eu i-am descoperit. La \nceputul carierei sale a c~ntat \n Cenaclu un mare artist na]ional Tudor Gheorghe.

Am facut tot felul de lucruri pentru de]inu]i pentru cei f`r` p`rin]i pentru studen]ii rom~ni, am f`cut tot ceea ce se putea face \nmaterie de condi]ie uman` [i toate astea cu for]e mereu \noite, pentru c` niciodat` Cenaclul nu a putut r`m~ne \n acea[i distribu]ie, a fost [i nenorocul nostru dar a fost [i norocl nostru pentru c` a trebuit \n perman]` s` lucreze cu cei noi s` \i pun \n situa]ia de a \nv`]a ce \nseamn` o poezie mare ce se \nseamn` o poezie bun` [i ei au \nv`]at foarte repede.

Carmen: Despre spectatori. \i pute]i compara cu ceva ce vede]i \n timpul acesta?

A.P.: Dup` parerea mea omul este de la \nceputul lumii acela[, se schimb` anotimpurile [i el atunci \[i ia pelerin`, sau cojoc, sau merge cu bustu gol se schimb` modele [i atunci el se sc`l`mb`ie [ai se \mpopo]oneaz`. Una era epoca socialista care nevoia cea mai acut` era cea de liberate chiar eu am scris [i am tot zis "traiasc` liberatea tr`iasc` Rom~nia" \n condi]iile socialismului \n care multe dintre facult`]ile omului erau nu toate \n mod legitim \mrpumutate statului [i stau `sta se ocupa de chirieiechilibrat` \n raport cu salariile statu se ocupa s` nu aud` t~n`ra genera]ie ce nu e educativ la posturile de radio. Statu `la era abuziv \n multe privin]e, dar avea [i c~teva calit`]i.

Carmen: A]i avut un loc preferat unde s` v` duce]iprin toat` ]ara?. \n afar` de cele cu \nc`rc`tur` istoric` pe care le-a]i enumerat [i mi-am dat seama c` le aprecia]i foarte mult.

A.P. Ce mai \nc`rcat de emo]ii r`m~ne Alba Iulia. Sigur c` asta a fost [i ???? Dumnezeie[ti \n care a[a cum spunea acolo nu e ???? s` facem cultur` c~nd natura este mai frumoas` dec~t orice. M` refer la Comuna Cioc`ne[ti unde pur [i simplu toate v~rfurile pe care le [tiam [i pe care le iubeam mi se pareau mai proaste dec~t erau. sunt foarte multe locuri.

Nu era [edin]` de cenaclu sau conferin]a spectacolul era \nt~mplare de poezie muzic` [i dialog.

Am reu[it \n ace[ti 12 ani de Cenaclu s` nu am nici un fel de cenzur`, sigur era responsabilitatea pe care mi-o asumam [i tot ce se \nt~mpla era \mpotriva mea. Pe 3 decembrie la Alba Iulia c~nd ajunsesem erau -17 grade [ unu din sala c~nd am zis eu ????? Am zis omule eu nu pot face mai mult dec~t \mi permit puterile ca s` perdem [i partea asta de Moldova. Dac` vrei dumneata s` te duci s` iei Basarabia \]i ur`m drum bun [i d`-ne un semn [i tata a fost [i acum e \n p`m~nt.



Rep: Atunci c~nd cel pu]in, din ce am citit [i eu, a]i intrat a[a, \ntr-un con de umbr` sau a]i fost ascuns de al]ii \ntr-un con de umbr`...

P: Da, a fost,  a fost o perioad` \n care s-a lucrat \mpotriva memoriei ca s` fiu scos din  ultima scen` posibil`, scena memoriei. Fo[tii mei colegi au fost obliga]i, li s-a cerut \n mod practic [i direct s` nu mai anun]e niciodat` numele meu la autorul versurilor pieselor lor. Am fost scos [i din c`r]ile de [coal` \n care eram, am fost scos [i din spectacolele pe care le f`ceau studen]ii sau elevii mai mari [i s-a reu[it \ntr-o m`sur` semnificativ` s` fie satanizat Cenaclul Flac`ra. S-a lansat tot atunci minciuna ordinar` c` la Cenaclul Flac`ra f`aceau amor b`ie]ii [i fetele [i c` veneau camioanele [i luau sutiene [i chilo]i de pe stadioane dup` \ncheierea spectacolului, lucru cu at~t mai mincinos cu c~t nici un spectacol al nostru nu era?? f`r` lumin` pe public. Doi.             Nici un spectacol al nostru nu sem`na cu spectacolele \n care vine un prezentator, spune [ase vorbe, pleac`, se duce, bea, `ia fac ce vor \n public. Eu eram cu ochii mereu pe public. Sigur, erau mii de oameni, uneori zeci de mii de oameni dar nu exclud posibilitatea ca vreunul dintre cuplurile de acolo s` fac` dragoste, dar ideea c` plecau camioane cu sutiene [i chilo]i apar]inea unor oameni precis vilatorii mei,                oamenii de ordine care aveau destui bani \nc~t s` lase c~te o pereche de chilo]i [i/sau sutien pe fiecare stadion cei care treceau. Cei ce veneau la cenaclu, a[a am spus eu public la prima ie[ire de dup` interdic]ie, aveau to]i, dac` aveau sutiene [i chilo]i. Sutiene - unele fete dar nu le l`sau pe stadioane [i nu [tiu dac` sutienele deranjau pe cineva \ntr-o activitate de felul celei care mi se punea \n c~rc`. Dar asta era f`cut` ca s` enerveze pe b`tr~nii famili[ti [i tinerii famili[ti s` spun` : "Uite b` ce face nenorocitu' `sta el cu libertatea [i  Rom~nia lui mama lui de porc" [i celelalte. S-au lansat foarte multe, de exemplu c` m-am \mb`tat [i am dat foc hotelului Unirea din Ia[i. Eu nu m-am \mb`tat niciodat` [i n-am dat foc din 1970 octombrie, c~nd m-am l`sat de fumat,  nici m`car unei ]ig`ri dar pe fondul unei  mocirle balcanice care n-a disp`rut [i s-a multiplicat dup` 1989, dar de data aceasta \n pres`, spre nefericirea ei [i a mea, a ap`rut tot soiul de minciuni cu privire la mine, au ap`rut [i ni[te adev`ruri, eu nu neg faptul acesta [i din ceea ce spun eu s` nu cread` nimeni c` eu sunt perfect. Nu sunt bine\n]eles perfect dar \n imperfec]iunea mea sunt mai bun dec~t foarte mul]i al]ii. {i \n orice caz mai bun [i mai rodnic dec~t cei care m-au \njurat. Mai bun, ai rodnic [i ai dotat cu cele necesare pentru (se descarc` telefonul)

Firesc, nu s-a exprimat p`n` la cap`t [i mai ales ap`ruser` condi]ii noi \n care a c~nta libertatea nu mai era suficient pentru a da o b`t`lie pentru drepturile omului, racola nevoia de dreptate, oameni vechi c`deau \n desuetitudine [i ren`[tea o oarecare negare a tot ce fusese anterior [i nu era drept s` accep]i a[a ceva [i mai ales se dezvolta un climat de ur` fantastic` \ntre oameni, ranchiun`, r`zbunare, ur` [i acestor manifest`ri, dup` p`rerea mea intolerabile, eu le-am opus "Totu[i iubirea".

Rep: Maestre cam at~t, nu c` n-ar mai fi de povestit sau de \ntrebat..

P: |n concertul general de personalit`]i, mi[c`ri noi de stiluri vechi resuscitate [i de stiluri noi exprimate cu violen]`, cenaclul  "Totu[i iubirea" nu a avut impactul pe care \l merita [i pe care-l avusese cenaclul Flac`ra. Dar, e adev`rat, nici condi]iile materiale nu ne mai permiteau o asemenea revan[` asupra iner]iei pentru c` un bilet la spectacol consta din ce \n ce mai mult iar gratuit`]ile erau tot mai supuse \ndoileii, oamenii \ncepeau s` considere c` nu e at~t de important` manifestarea respectiv` dac` nu are un pre]. Au fost [i chestiuni de management, pe care eu le-am [tiut mai pu]in, mie mi se p`rea c` important e ca un fapt s` fie valoros [i s` fie nevoie de el, s-a dovedit c` vitrina a contat mult mai mult \n ace[ti ani dec~t substan]a [i totu[i am avut foarte mari spectacole ale cenaclului "Totu[i iubirea", at~t de mari \nc~t am putut \n ultimii ani s` numim cenaclul nostru  cenaclul "Flac`ra Totu[i iubirea". S-au remarcat oameni talenta]i, oameni excep]ionali chiar, Puic` de exemplu, Tatiana Stepa, Octavian Buz, Andrei P`unescu, C`t`lina Amon. oameni extraordinari! Au mai venit din urm` [i cei care nu apucaser` s` se afirme [i unele spectacole ale cenaclului "Totu[i iubirea" [i cu deosebire unele spectacole ale cenaclului "Flac`ra Totu[i iubirea" au rupt s`lile. La T~rgu-Mure[ de exemplu, \n preziua lui \nt~i decembrie 2003, am avut oaspe]i din Serbia, din Muntenegru, din Basarabia. A fost o atmosfer` ca \n vremurile cele mai curate [i bune ale cenaclului.

Rep: Poate acolo e nevoie!

P: A[a c` r`spund \ntreb`rii dummneavoastr` cu privire la diferen]a dintre oamenii tineri. Diferen]a dintre oamenii tineri ai unei epoci [i oamenii tineri ai altei epoci st` \n puterea noastr` de a-i aduce pe to]i la area cultur`. Nimeni nu a scris \n epoca modern` mai bine dec`t Homer "[i capul lui se rostogolea \n timp ce mai vorbea \nc`". E at~t de modern [i de \nsp`im~nt`tor \nc~t parc` retr`im scena \n care Odiseu face dreptate t`ind capetele pe]itorilor nevestei lui (pauz`) O \ncredere nou` \n suflete pur omenesc care nu se schimb` a[a cum ne \nchipuim noi de la o etap` istoric`, de la o revolu]ie la revolu]ie, mai sunt [i dou`-trei r`scoale, se schimb` [-atunci. Nu, sufletul e constanta Universului, trupul r`m~ne oala cu cenu[` mocnind` a Universului, e constanta Universului [i dac` [tim s` ne adres`m lui, oamenii sunt \n stare de fapte extraordinare, iubind prin cultur`.












Document Info


Accesari: 1399
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )