Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















'Ciocoii vechi si noi" de Nicolae Filimon / eseu de argumentare

literatura romana



loading...








ALTE DOCUMENTE

Iapa lui Vodă
DIGRESIUNE
Ilie Badescu, Sincronism european si cultura critica romaneasca
Baltagul - comentariu literar -
Ce am invatat de la Arthur Rimbaud
Batranul Dan Capitan de plai
CRANCU, VANATORUL CODRULUI
Scrisoarea I
PERSONAJUL FEMININ IN ROMANUL CAMILPETRESCIAN
Studiul textului "Lumina lina". Vocabular, morfosintaxa, fonetica, ortografie, punctuatie


'Ciocoii vechi si noi" de Nicolae Filimon / eseu de argumentare

Perioada pasoptista, stand sub semnul romantismului francez, prin directiile impuse de Mihail Kogalniceanu in programul "Introductie' al "Daciei Literare' a dat un imbold scriitorilor sa se inspire din trecutul national, din folclor sau din frumusetile patriei si sa critice atat tarele societatii contemporane, cat si pe cele ale societatii anterioare. Daca scriitori precum Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Asachi, Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu se integreaza cronologic dominant acestei perioade, Alexandru Odobescu, B.P. Hasdeu si Nicolae Filimon sunt incadrati de istoricii literari in perioada pasoptista .Acesta din urma va debuta in 1858 cu nuvela "Mateo Cipriani(Monastirea Dominicanilor dupa colina Fiestole)" si va atinge apogeul creatiei sale prin "micul roman stendalian'- dupa cum il numea G. Calinescu- "Ciocoii vechi sj noi sau ce naste din pisica soareci mananca", publicat in volum in 1863 si neterminat, deoarece scriitorul nu a definitivat decat prima parte in care prezinta ciocoii vechi.

Aceasta opera va urmari, in principal, din programul "Introduct 939h78j ie' dezideratele legate de critica moravurilor societatii, fiind un "roman apoteoza a ciocoiului si a parvenitului national'- dupa cum afirma Eugen Lovinescu. "Ciocoii vechi si noi" se incadreaza in sfera romanului, care ca specie literara a genului epic in proza, de marime substantiala, complexa in raport cu celelalte specii literare inrudite, prin dezvoltarea de regula a unei problematici grave, naratiunea este fictiva, in care actiunea dominanta, bazata pe fapte reale se desfasoara pe mai multe planuri, fiind sustinuta de numeroase personaje, bine individualizate, antrenate de o intriga complicata. Caracterul realist al acestui roman de moravuri rezida in modul obiectiv de evidentiere a temei care vizeaza ascensiunea parvenitului intr-o societate corupta, ascensiune urmarita pe parcursul diegezei in modul de individualizare a primului personaj-tip din literatura romana si in infrastructura narativa care asimileaza atat procedee specifice epocii, cat sj teme compozitionale moderne in raport cu epoca.

Primul argument care valideaza ca opera literara "Ciocoii vechi si noi" apartine ca specie literara romanului il constituie tema abordata, cartea reprezentand procesul unei categorii sociale caracterizata prin absenta constiintei morale care face deosebirea intre bine si rau. Romanul beneficieaza de elemente de paratextualitate, fiind precedat de o dedicatie si de un prolog in care se foloseste un dublu registru de notatie. In dedicatie, naratorul se adreseaza direct ciocoilor si implicit cititorilor cu aspiratii de parvenire sociala prin orice mijloace, aceste doua pagini reprezentand un adevarat pamflet virulent, iar in prolog autorul dezvolta pe larg caracterologia ciocoilor, a slugii care ajunge in zilele romancierului om de stat.

Astfel, dupa Nicolae Filimon, ciocoiul nu este numai o expresie tipologica specifica unui moment istoric si unui mediu social determinat, ci expresia universal valabila a ambitiei nemarginite in serviciul careia intervin venalitatea,ipocrizia,lasitatea,orgoliul,lacomia si brutalitatea,adica instrumentatia psihologica oarecum completa a coruptiei morale. Tot in prolog este prezentat tipul nou al ciocoiului de la 1863, cu arivismul sau nerusinat si cu acea elasticitate a vocabularului politic necesara pentru simularea virtutilor civice si a imbratisarii idealulilor social inaintate.

Incipitul localizeaza clar spatial si temporal diegeza in Bucurestiul secolului al XX-lea sj prezinta imaginea capitalei intr-un moment istoric crucial si anume sfarsitul epocii feudale si al avantului burgheziei si capitalismului. Romanul este unul arhivistic cu caracter documentar conferit de anumite capitole monografice in care naratorul realizeaza digresiuni calificate pe diverse teme: despre muzica si dans in capitolul al XVII-lea- ,,Muzica si coregrafia in timpul lui Caragea", despre modul in care se desfasurau spectacole teatrale in capitolul al XX-lea- "Teatrul in Tara Romaneasca", despre tabloul fortelor armate ale eteriei in capitolul al XXX-lea -,,Alexandru Ipsilant si eteria greceasca". Insa autenticitatea romanului este sporita sj de insertia unor acte in forma de atunci: ,,Foaie de socoteli a curtii marelui postelnic Andronache Tuzluc". Sunt prezentate scene de oprimare a taranilor: ,,ii spanzura de picioare si le da fum ca la vulpi", este scoasa in evidenta starea, de fapt, a epocii referitoare la modul in care se obtineau slujbele, toate cumparate, rareori, poate accidental, obtinute prin merit personal si sunt punctate aspecte din viata privata, precum petrecerea data de Andronache Tuzluc in ziua de Sfantul Andrei, validandu-se astfel caracterul de fresca al romanului. Titlurile capitolelor valideaza ca tehnica ,,mise en abame", titlul cristalizand ideea sau conflictul dominant al capitolului. In acelasi timp se demonstreaza si tehnica contrapunctului, deoarece fiecare capitol este afectat altui personaj, unui alt aspect al realitatii, revenindu-se apoi asupra lui.

Expozitiunea introduce in scena personajul principal al operei, Dinu Paturica, fiul tetri logofatului Ghinea Paturica od Bucov sud Saav. Primit in casa marelui postelnic Andronache Tuzluc in modesta slujba de ciubuciu, tanarul castiga increderea stapanului, si in scurt timp este trimis sa invete limba greaca, pe care apoi o foloseste pentru a citi toate cartile care 1-ar putea ajuta in ascensiunea pe scara sociala. Va fi insarcinat de catre boier cu supravegherea ibovnicei sale, Chera Duduca, o femeie frivola si ambitioasa, iar intalnirea dintre cei doi declanseaza intriga diegezei, fiind un moment in care se hotaraste atat destinul fanariotului, cat si al ciocoiului nou. Astfel, Dinu Paturica se va intelege cu amanta lui Andronache Tuzluc pentru a-1 extorca pe grec cu ajutorul lui Chir Costea Chiorul, camatar evreu ascuns sub nume grecesc. Vataful de curte al boierului, Gheorghe Serdaral, isi previne stapanul ca cei doi il inseala, dar acesta nu il crede si-1 alunga, slujba sa fiind ocupata de Dinu Paturica. In desfasurarea actiunii este prezentat modul in care noul ciocoi se imbogateste luand mita, masluind socotelile si furand banii incredintati, in timp ce Chera Duduca obtine de la Andronache Tuzluc bijuterii pe care apoi le vinde. Astfel, cei doi reusesc sa-1 ruineze pe fanariot, care, vazandu-se falit, tradat si parasit de iubita, isj pierde mintile, atingandu-se punctul culminant al diegezei romanului. Andronache Tuzluc este ajutat in taina de Gheorghe, fostul lui vataf, care plateste pentru a fi ingrijit. Dinu Paturica se casatoreste cu Chera Duduca, care se foloseste pentru a patrunde in protipendada, insa ajuns mare stolnic, el isi reneaga sorgintea si isi alunga tatal venit sa il vada, atragand asupra lui blestemul patern. In timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu, Paturica urzeste intrigi si il vinde pe Tudor, primind drept rasplata ispravnicia a doua judete. Primul domnitor pamantean ajuns la putere, Grigore Ghica in urma jalbelor primite de la taranii jefuiti de ciocoiul cel nou, il condamna la Ocna, unde moare. Chera Duduca fuge cu un turc, dar din cauza infidelitatii este ucisa, iar Chir Costea Chiorul este tintuit pentru inselaciune.

Romancierul are constiinta datoriei de a pedepsi raul sj a rasplati binele, modul de rezolvare al conflictelor si deznodamantul sugerand credinta in justitia imanenta. Epilogul intareste prin continutul sau credinta autorului in triumful dreptatii si al adevarului, fiind mentionat faptul ca fostul vataf Gheorghe, se va casatori cu Maria, fiica banului C si va fi ridicat de domnitor la rangul de mare spatar si caimacan al Craiovei. Al doilea argument care coroboreaza apartenenta operei literare ,,Ciocoii vechi si noi" la romanul realist de moravuri il reprezinta modul de individualizare al personajelor. Ca orice personaj literar, Dinu Paturica va beneficia de o constructie axata pe doi parametrii: ca instanta narativa si ca referent uman. Astfel ca instanta definitorie a comunicarii narative, este un personaj principal datorita ocurentei sale pe parcursul discursului narativ, protagonist deoarece diegeza graviteaza in jurul lui tipic, fiind imaginea arivistului fara scrupule si bidimensional, deoarece nu evolueaza pe parcursul discursului narativ, este dat in intregime de la inceput, el neprezentand secrete pentru cititori. Cel de-al doilea parametru pe care este construit personajul vizeaza referentul uman, incadrarea sa din punct de vedere al fintei pe care o imagineaza.

In primul capitol este prezentat portretul fizic detaliat, extrem de elaborat, al lui Dinu Paturica, portret realizat prin caracterizare directa din asertiunile naratorului, avand la baza tehnica interpretarii fiziognomonice: deoarece fiecarui detaliu fizic ii corespunde o trasatura morala. Tehnica basoreliefului "un june de douazeci si doi.scurt la statura, cu fata oachesa, ochi negri plini de viclenie, cu nas drept si cu varful ridicat in sus ce indica ambitiunea si mandria grosolana; imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate cu caravan de panza de casa vapsiti cafeniu;() cu picioarele goale, bagate in niste ininei de saftian () isi lua caucul din cap, lasand sa se vada o capatana rasa peste tot si numai in crestet cu vreo cateva fire de par".

Naratorul a reusjt sa reuneasca in Dinu Paturica atributele unui tip social definitoriu pentru epoca evocata-ciocoiul, iar portretul sau este schitat in prolog ca un factor de disolutie sociala. Aceasta imagine abstracta, fundamental negativa, este caracterizata in cuprinsul romanului prin figura personajului principal, cap de serie in galeria arivistilor din literatura romana, fiind urmat de Tanase Scatiu din ,,Viata la tara' de Duiliu Zamfirescu, Lica Trubadurul din "Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu si Stanica Ratiu din ,,Enigma Otiliei" de G. Calinescu. Portretul moral al lui Paturica se intregeste atat prin caracterizarea directa din asertiunile naratorului, ale altor personaje sau prin autocaracterizare, cat si prin caracterizare directa din vorbele si faptele personajului. Astfel, naratorul aprecieaza ca Paturica era "un demon impielitat", insa "om cu multa minte", care traia doar pentru ,,ambitioasele lui visuri si marea sete de bani si arta ipocriziei si a perfidiei". Nu este folosit doar stilul direct si indirect, ci si varianta lui hibrida, stilul indirect-liber pentru a fi inserate gandurile lui Dinu Paturica: ,,curagiu si rabdare, prefecatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot", "mie-mi trebuiesc carti care sa-mi subtieze mintea, sa ma invete mijlocul de a ma ridica la marire". Portretul moral coroborat de asertiunile altor personaje astfel ca vataful de curte Gheorghe il considera ,,un fatarnic si un siret de frunte". Chera Duduca il numeste "cel mai afurisit ciocoi din lume", iar slujitorul de la ocna parasita il descrie ca fiind ,,nemilostiv si hrapitor'.

Prin faptele sale Dinu Paturica se demonstreaza a fii un maestru al disimularii intrucat isi ascunde foarte bine adevaratele intentii, un om lipsit de orice principiu moral si incapabil de sentimente profunde, casatorindu-se cu Chera Duduca doar din interes. Ipocrit si lingusitor se inchina oricui pentru a-si inlesni ascensiunea sociala si indura toate umilintele cu o rabdare de fier dovedindu-si perseverenta. Arivist lipsit de scrupule, el il tradeaza pe Tuzluc si pe Tudor Vladimirescu, apoi ajuns mare stolnic, isi reneaga tatal. In pofida evidentei antipatii a propriului creator, Dinu Paturica ramane o creatie memorabila ce absoarbe in substanta sa modul de a fii al unei umanitati, care dincolo de determinarile de loc si timp, ramane egala cu sine prin vointa ei de parvenire sociala. Al treilea argument adus in sprijinul afirmatiei ca ,,Ciocoii vechi si noi' este un roman realist de moravuri il constituie modul de realizare al discursului narativ. In naratiune povestitorul se dovedeste a fii permanent un comentator, un mare scenarist, artist decorator, scenograf de interioare si de costume neintrecut, iar ca scriitor descriptiv este un vizual caruia nu ii scapa niciun amanunt fiziognomonic, vestimentar, de mobilier, de arhitectura.

La nivel stilistic se remarca ocurenta deosebita a personificarii, comparatiei, epitetelor si a aluziei, iar la nivel lexical se observa imbinarea numarului mare de neologisme cu arhaisme, regionalisme si forme lexicale populare. Pentru a mari forta de persuasiune a unei constatari, naratorul insereaza o serie de elemente de paremiologie, scriitorul fiind un mare amator de proverbe sj zicale: "picatura gaureste piatra'. Culoarea locala a epocii fanariote este obtinuta printr-un numar mare de turcisme si grecisme, dar este punctata si prin pagina de empirisc cosmetic din capitolul al VI-lea, pagina bogata in elemente referitoare la toaleta femeilor din vremea aceea. Insertia scrisorii lui Ghinea Paturica od Bucov sud Saav valideaza ca tehnica intertextualitatea, procedeu modern in raport cu epoca. Un alt element de noutate pe care il aduce Filimon si care va fi pastrat ca tehnica de individualizare si de cei ce vor urma, este onomastica. Astfel, numele lui Dinu Paturica anticipeaza prin signaletica diminutivului, ipocrizia si dublicitatea personajului. Numele lui Andronache Tuzluc reprezinta o sinteza greco-turceasca in care lexemul grecesc este un augmentativ simbolic de lafaire obraznica urmat de un turcism bisilabic ca o frana brusca si cu un contrast vocalic studiat. Numele Cherei Duduca uzeaza de acelasi procedeu, acel al fanaritului si are o bogata sugestivitate de "femeie fatala in meridianul balcanic".

Din punct de vedere al raportului narator, informatie detinuta, in opera exista narator omniscient, are o viziune de ansamblu asupra universului fictional deoarece povesteste la persoana a III-a, naratorul se dovedeste a fii heterodiegetic si exprimat, neascunzand faptul ca el nareaza. Prin abaterea de la obiectivitate mentionand de intentiile sale narative si stabilind astfel o legatura permanenta cu naratorul, naratorul isi face simtita prezenta, proverbele si pronumele de persoana intai sunt de cele mai multe ori la plural, lucru care face ca lectorul sa se simta partas la actul creatiei: ,,ambitiosul nostru ciocoi'. Pentru a intretine suspansul naratorul nu da nicio mentiune referitoare la discutia lui Caragea cu Tuzluc, acest lucru realizandu-l prin apelul la vocea naratorului necreditabil. Opera prezinta focalizare neutra - zero, intrucat naratorul cunoaste mai mult decat autorul.

Astfel, datorita tututor acestor elemente, romanul "Ciocoii vechi si noi' de Nicolae Filimon, ca primul roman original din literatura romana,deschide drumul prozei romanesti devenind o veritabila sursa de inspiratiepentru romanul modern interbelic. Fiind un roman de moravuri ce asimileaza elemente romantice si concepte clasice, integrat realismului, romanul ,,Ciocoii vechi si noi' de Nicolae Filimon a reusit sa impuna in literatura romana personaje memorabile ca Dinu Paturica ce reprezinta capul de serie an galeria arivistilor din literatura romana, fiind urmat de Tanase Scatiu din romanul omonim, dar si din "Viata la tara" a lui Duiliu Zamfirescu, Stanica Rasiu din "Enigma Otiliei" de G. Calinescu si de Lica Trubadurul din romanul ,,Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu.


Document Info


Accesari: 17676
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )