Cronicarii moldoveni si munteni - sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea

Cronicarii moldoveni si munteni - sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea

Mari personalitati ale culturii romanesti medievale pregatind aparitia umanismului cronicaresc:

• Nicolaus Olahus in lucrarea Hungaria afirma, pentru prima data, originea latina comuna, unitatea de neam a poporului roman, cu argumente lingvistice, etnografice si religioase;
• Voievozii - Stefan cel Mare - primul istoriograf al nostru (Cronica anonima a lui Stefan cel Mare); patroneaza realizarea de inscriptii pe pietrele funerare si scrierea Letopisetului de cand s-au inceput Tara Moldovei; - Neagoe Basarab, ctitorul manastirii Curtea-de-Arges, autor al Invataturilor lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie; - Constantin Brancoveanu - stilul brancovenesc in arhitectura;
• Alti carturari de orientare umanista: Udriste Nasturel, Nicolae Milescu Spatarul, Varlaam, Simion Stefan, Dosoftei, fratii Radu si Serban Greceanu, Antim Ivireanul.

Cronicarii moldoveni

a) Grigore Ureche

- Letopisetul Tarii Moldovei -1359 - 1594 - singura scriere;

- Letopisetul ... infatiseaza evenimentele de la "descalecatul al doilea", intemeierea Moldovei (1359), pana la a doua domnie a lui Aron Voda (1594);

- va fi publicat pentru prima data in 1852 de catre Mihail Kogalniceanu;

- figura dominanta a cartii este Stefan cel Mare - apare ca personaj exemplar;

- textul lui Grigore Ureche - model al povestirii cronicaresti prin impartirea textului in paragrafe cu titluri care anunta continutul, organizat in general in jurul unui singur eveniment sau personaj istoric (De moartea lui Stefan voda celui Bun, va leato 7012 (1504), A doua domnie a lui Alixandru voda Lapusneanul, carile apoi au taiat 47 de boieri, Razboiul lui Stefan voda, cand au batut pre Albretu craiu lesesc la Codrul Cosminului, leat 7005 (1497) etc. )

- valoarea literara a letopisetului: materialul epic se organizeaza in jurul a doua nuclee cu efect literar deosebit: naratiunea (care i-a inspirat pe Hasdeu, Negruzzi, Alecsandri, Delavrancea, Sadoveanu etc.) si portretul.

b) Miron Costin

- continuatorul cronicii lui Grigore Ureche;

- a scris: Letopisetul Tarii Moldovei de la Aaron Voda incoace, De neamul moldovenilor, primul poem de meditatie filosofica Viata lumii, poezie epica Poema polona;

nu s-a pastrat originalul cronicii, dar au ramas multe copii fidele sau aproape fidele (49 de copii, intre care trei variante in alte limbi - latina, graca si franceza);

- publicat pentru prima data de Mihail Kogalniceanu in 1852;

-Letopisetul Tarii Moldovei de la Aaron voda incoace 1594 - 1661 - aduce in atentia cititorului o vreme foarte zbuciumata, cu rapide schimbari de domni (in 66 ani, 22 de domni);

- figura dominanta a cartii - domnitorul Vasile Lupu;

- valoarea literara a letopisetului: cristalizarea unor forme ale prozei romanesti -descrierea; caracterizari prin anecdote; portretele se situeaza in contexte de viata, nu mai sunt insiruire de defecte si calitati; se descopera biografia, care inseamna devenire, intuirea caracterelor (E. Negrici);

- continuand Letopisetul... lui Grigore Ureche, Miron Costin nu a putut aborda problema originii poporului roman, astfel ca a simtit nevoia sa scrie o alta lucrare pe aceasta tema: De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor, ramasa neterminata;

c) Ion Neculce

- Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, precedat de O sama de cuvinte, relateaza evenimentele de dupa 1661 pana in 1743;

- a fost scris, dupa toate probabilitatile, intre 1733 -1743; a fost editat de M. Kogalniceanu in 1845;

- figura centrala a cartii - Dimitrie Cantemir (evocarea domniei lui Cantemir ocupa o sesime din cronica) - autorul a fost sfetnic al domnitorului si a sustinut planurile sale;    

- cronica sa e asemuita celei a istoricului latin, Suetoniu "Istoria celor doisprezece cezari", prin arta cu care sunt insufletite personalitatile istorice devenite autentice peronaje literare;

- in deschiderea Letopisetului... - O sama de cuvinte ce suntu audzite din om in om, din oameni vechi si batrani, si in letopisetu nu sunt scrise, ce s-au scris aice, dupa domnia lui Stefanita - voda, inaintea domniii Dabijii-voda, 42 de legende cu specificarea: "cine va ceti si le va crede bine va fi, iara cine nu le crede, iara va fi bine; cine precum ii va fi voia, asa va face";

- valoarea literara: cronica lui Neculce este cea mai importanta dintre cronicile moldovenesti pentru evolutia prozei literare prin arta naratiunii; se intalnesc mai multe tipuri narative: naratiunea solemna (in centru careia se afla figura lui Stefan cel Mare), naratiunea expozitiva, naratiunea anecdotica, naratiunea care mizeaza pe senzational, naratiunea cu suspans;

Neculce este intemeietorul portretului anecdotic;

- noua legende din 42 il au ca erou pe Stefan cel Mare, ramas si pentru Ion Neculce eroul ideal;

- prin spirit popular si oralitate - Ion Neculce - povestitorul cel mai important inainte de Ion Creanga si Mihail Sadoveanu.

Cronicarii munteni

- scriu la sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea;

- cele doua mari partide boieresti, Cantacuzinii si Balenii, ce s-au infruntat de-a lungul anilor, au solicitat cronici care sa le apere interesele;

- cronici: Letopisetul Cantacuzinesc (1290 - 1688);

Cronica Balenilor scrisa de Radu Popescu;

Istoriile domnilor Tarii Romanesti - cronica oficiala a domniei lui Brancoveanu;

Cronica Stolnicului Constantin Cantacuzino

Particularitatile umanismului cronicaresc:

a)      interesul pentru conservarea si recuperarea istoriei: "...sa nu se uite lucrurile si cursul tarii..." (Miron Costin);

b)      afirmarea valorii educative a istoriei: inaintasii "au lasat izvod pre urma si bune si rele sa ramaie feciorilor si nepotilor sa le fie de-nvatatura, despre cele rele sa se fereasca iara despre cele bune sa urmeze si sa invete si sa se indirapteze..." (Gr. Ureche);

c)      cultul pentru adevar, responsabilitatea cronicarului in fata contemporanilor si a urmasilor: " ...nu numai letopisetul nostru ci si carti streine am cercat, ca sa putem afla adevarul...sa nu ma aflu scriitoriu de cuvente desarte...", (Gr. Ureche) "... eu voi da seama de ale mele cate scriu..."(M. Costin);

d)      preocuparea de a oferi urmasilor modele de fapte de vitejie, de comportament exemplar ale domnitorilor;

e)      interesul pentru etnogeneza romaneasca (originea comuna latina a poporului nostru, unitatea de neam, continuitatea elementului roman in Dacia);

f)       atitudinea fata de Imperiul Otoman: "...sa nu dam tara, ca pamantul acesta este framantat cu sangele mosilor si stramosilor nostri..." (M. Costin);

g)      reflectia adanca asupra conditiei umane - Miron Costin Viata lumii - motivul "fortuna labilis".

Contributia cronicarilor in domeniul limbii literare:

tratarea limbii ca obiect de cercetare - Grigore Ureche se ocupa de latinitatea limbii romane;

asezarea limbii pe temeliile graiului viu si indepartarea ei de sablonul bisericesc;

imbogatirea limbii prin imprumuturi : "consiliu", "comisar", "astronom", "fantastic", "senator" etc. (M. Costin).

Cronicile au devenit surse de inspiratie pentru literatura de mai tarziu: C. Negruzzi, V. Alecsandri, B. Delavrancea, M. Sadoveanu s.a.