DIRECTIE MODERNISTA TEXT BARBU CITAT
Scrie un eseu, de 2-3 pagini, despre structura, limbajul si expresivitatea textului poetic, avand ca suport o opera literara studiata, apartinand lui Ion Barbu, pornind de la urmatoarea afirmatie critica: "[] Poezia lui Ion Barbu, dupa cum si titlul volumului o arata, e poezia "Jocului secund", adica e un joc neizvorat din realitati, ci din reflexul in oglinda, adica in spirit. Poezie de esente si abstractiuni [] In expresia ei, coeficientul personal joaca un rol principal; un cuvant, o imagine ii sugereaza alta imagine, upa o asociatie uneori strict personala si deci necontrolabila." (E. Lovinescu)
In "Structura liricii mod 252d31c erne", V. Hugo afirma ca poetul modern "participa la obiectul imaginatiei sale nu ca persoana particulara, ci ca inteligenta poematica si ca operator al limbajului.", o trasatura a liricii moderne fiind aceea a abolirii marcilor distinctive ale eului liric, un exemplu elocvent pentru eliminarea confesiunii din textul liric reprezentandu-l opera poetica a lui Ion Barbu.Astfel, poezia "Riga Crypto si lapona Enigel", un text semnificativ in ceea ce priveste modalitatea indirecta de expresie si apelul la mastile lirice, este axata pe tema comunicarii ratate, aceasta balada fiind o poveste de iubire in care intalnirea are loc in planu visului, din punct de vedere formal, aceasta fiind alcatuita din doua parti, fiecare dinre ele prezentand cate o nunta, formula comozitionala de care beneficiaza textul fiind cea a povestirii in rama. Rama viitoarei povesti apare in primele paru strofe, ce reprezinta un dialog intre un nuntas si menestrel- masca a potului. Dialogul dintre ce doi este intrucatva asimilabil relatiei ideale- trup-nuntas si spirit- menestrel. Versurile de inceput sunt un portret simbolic al cantaretului, portret ce se inscrie in ritualul povestirii, menestrelul rupandu-se de lumea cotidiana. Comparatia "aburit ca vinul", dublata de epitetul "vechi" aduce in prim plan starea de gratie necesara spunerii povestii, rama din primele cinci strofe fiind o descriere a nasterii textului poetic.Menestrelul ca masca a poetului, are rolul de organizare a discursului poetic.
Partea a doua, realizata din mai multe tablouri, ce surprind portretul rigai Crypto, intalnirea dintre cei doi, chemarile rigai adresate laponei, refuzul laponei, incheierea intalnrii si pedepsiea rigai, modurile de expunere uzitate fiind descrierea, dialogul si naratiunea. Portretul celor doi actanti este realizat prin antiteza, spatiul definitoriu al existente fiind pentru Crypto umezeala perpetua "in pat de rau si huma unsa", spatiul laponei fiind unul uscat, rece de aceea are nevoie de schimbar, lumea statica a rigai confruntandu-se cu lumea dinamica a laponei. Portretul laponei este completat de ea insasi in dialogul pe care il are cu Crypto: ea este fiinta soalra prin exclentza, nascuta in iarna, fidela soarelui: "Ca daca-n iarna sunt facuta/ Si ursul alb m-e varul drept,/ Din umbra deasca, desfacuta,/ Ma-nchin la soarele-telept." Intalnirea inre ci doi marcheaza trezirea laponei din somn la incantatiile rigai, dialogul intre cei doi punand in prim-plan incompatibilitatea de natura existentiala si conceptuala. In momentul prim al intalnirii, Crypto este persuasiv atat la nivelul discursului, cat si la nivl gestual: "Uite fragi, tie dragi." Darul lui este refuzat categoric de Enigel: "Eu ma duc sa culeg/ Fragii fragezi, mai la vale." Prsuasiunea initiala a lui Crypto devine acum renuntare la sine: "Daca pleci sa culegi,/ Incepi, rogu-te, cu mine.". Registrul discursului este centrat la amandoi pe o dureroasa nostagie, ideea finn marcata stilistic printr-o figura retorica, repetitia "sa culeg-sa culegi" si prin aliteratie: "sa culegi", si printr-o compartie: "Ca o lama de blestem/ Vorba-n inima-ai infipt!". Limbajul dialogului pastreaza datele oniricului, conturand drma rezultata din antiteza dintre cei doi.
Lapona se opune dorintei lui Crypto de a ramane in lumea intunecata, argumentele acesteia invocand modelul existential, argumente care individualizeaza si imaginea ei despre Crypto: "bland, plapand, necopt" - atribute care fac astfel imposibila comunicarea dintre ei. Raspunsul laponei puen in evidenta relatia particulara a fiecaruia cu universul: solar/ lunar, uscat/ umed, intuneric/ lumina fiind polaritati incompatibile peste care nici unul nu poate trece fara sa se piarda pe sine. Imaginii unei fragilitati perpetue, lapona ii opune atributele fidelitatii fata de soare si lumina. Argumentatia laponeia re doua paliere: al sinelui, moment de autoportretizare, si cel al filozofiei existentei, regimul solar corespunzandunei lumi a formei fixe, "Si roata alba mi-e stapana; Greu taler scump cu margini verzi", care confera unitate: "Tot polul meu un vis viseaza" si continuitate fiintei intime, spre deosebire de umbra perpetuu informa si mereu in cautarea formei: "La soare, roata se mareste;/ La umbra, numai carea creste/ Si som,n e carnea, se desumfla,/ -Dar vant si umbra iar o umfla." Discursul despre lumina este concomitent cu aparitia acesteia, atributele luminii despre care vorbeste Enigel, avand efect distrugator aupra lui Crypto. Oglindirea ritualica- "De zece ori, fara sfiala, / Se oglindi in ielea-i chiala"- produce degradarea, enumeratia aglutinanta sporind efectul d tragic: "Si sucul dulce, inacreste!/ Ascunsa-i inima plesneste." Nunta visata de Cryto se desfasoara in regimul propriei experiente, unde blestemul se implineste:" Cu Lauru-Balaurul/ Cu masalarita mireasa/ Sa-i tie de imparateasa" pentru a explica astfel symbolic faptul ca depasriea limitei este sinonima cu nebunia.
Epicul se deruleaza conform structurii formale a baladei si urmareste povestea de iubire dintre o ciuperca si o lapona, "personaje" care sunt de la inceput incompatibile si, la fel ca in poemul "Lucafarul", povestea se va sfarsi tragic. Liric este discursul, incercarea de comunicare a celor doua "personaje". Riga Crypto si lapona Enigel nu sunt personaje propriu-zise, ci actanti abstracti, masti ale eului lyric, care transmit un mesaj: cum se naste discursul poetic. Incompatibilitatea lor este evidenta de la inceput, importante ramanand discursul menestrelului si dialogul cu nuntasul, de unde se contureaza modul in care se construieste textul poetic.
"Riga Crypto si lapona Enigel" nu este numai o balada care nareaza povestea unei iubiri ratate, ci si un exemplu de creatie a unui text poetic unde trasatura esentiala este aspectul impersonal.
|
