Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Dimensiunea transcendenta in opera lui I

literatura romana












ALTE DOCUMENTE

POEZIA EROTICA
Test la romana
PROBA DE EVALUARE ROMANA
Povestea lui Harap Alb
SIMBOLISMUL
relatiile dintre doua personaje ale unui text narativ, apartinand lui Camil Petrescu : Patul lui Procust
SCOALA
dictionar termeni - definire termen litera a
asasinare la rang de regi
LITOTA

Dimensiunea transcendenta în opera lui I. L. Caragiale



    În câteva texte, I. L. Caragiale îsi expune gândurile referitoare la raporturile omului cu Divinitatea sau ale omului cu in 353s1817d stitutiile divine, între care cele mai importante sunt Nihil sine Deo si Noi si Biserica. Daca în cel de-al doilea face observatii în stilul sau direct si transant, cu impact chiar de natura "sociologica", asupra riscurilor pe care le implica îndepartarea de Biserica, în primul apare în ipostaza unui psalmist modern "mântuit" si care doreste sa transmita fervoarea credintei sale si altora: "Spânzurat de un fir de paianjen, un fir de nimic, cu capatâiul pierdut în taria albastra si luminoasa, atârnam deasupra unei înfioratoare prapastii, ce se deschidea, cu fundul negru fara o raza de lumina, printre colturi de stânci sparte de isbiturile de mii si mii de ani ale trasnetului. si acolo, sufletul meu, desnadajduit, o clipa a crezut ca si el va sa moara odata cu greul meu trup si din adânc strigat-am catre tine: Doamne, auzi-ma si ma mântuieste!

     si tu m-ai auzit si n-ai vrut pierzarea mea! Ţi-ai aplecat ochiul asupra robului tau si mila ta a poruncit firului de paianjen sa nu se rupa, si acel de nimic fir, aproape nevazut, a fost odgonul meu de scapare.

     Multumescu-si, Doamne! Nimic fara voia ta!" (N, 47-48). Lamentoul "prescris", iluminarea, beatitudinea "iesirii din sine", a salvarii sunt transpuse în discurs cu o mare doza de participare, sustinuta de intensitatea exclamativului, de febra adresarii si confirmata de o dorinta "pragmatic-politica" la fel de intensa pe care o lanseaza autorul: "Oricum, Doamne, daca mie nu mi-e dat sa intru în pamântul fagaduintei, sa auz trâmbitele cântând si sa vaz zidurile Ierihonului surpându-se în fata soarelui ce s-a oprit în cale din porunca ta, fa-ma s-adorm pe drum cu speranta ca aceea ce nu mi-a fost dat mie, fiilor mei le va fi dat!" (N, 48). Aceste fragmente probeaza existenta la Caragiale a unei dimensiuni mai putin asteptate, dar care - dupa cum se observa - functioneaza în plenitudinea sa: verticala  sacrului.  Plasat într-o l0ume nu de putine ori decentrata, careia trebuia sa-i stabileasca moduri de functionare si chiar reguli ontologice, este absolut explicabila nazuinta lui Caragiale de a privi, uneori,  în sus, de a depasi - fie si momentan - constrângerile unor versiuni existentiale periferice, pe care, totusi, nu le-a abandonat niciodata.    




     "Multidirectionalitatea" spiritului caragialian, glisarile continue sus/jos, întelegerea acordata existentelor insignifiante, "transferul" lor în discurs operat cu  aceeasi dezinvoltura, febrilitatea schimbarii unghiului de observatie, insistenta recuperarilor celor mai neobisnuite sunt numai câteva dintre aptitudinile "înscrise" de autor operei sale, proliferata într-un mod irepetabil în literatura româna si generând forme dintre care multe sunt actuale si astazi. 












Document Info


Accesari: 1067
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )