Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Exemplifica, prin referire la o opera literara de Ion Creanga

literatura romana












ALTE DOCUMENTE

Bucuria de a transforma libertatea in cultura
dictionar termeni - definire termen litera g
Michelangelo Buonarroti
PAMFLET
CLISEU
Woody Allen
Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Lucian Blaga. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii,
Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat
Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

Exemplifica, prin referire la o opera literara de Ion Creanga, doua dintre

particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere, din urmatoarea lista: modalitati ale nararii, marci ale prezentei naratorului, limbajul personajelor, vorbire directa si indirecta, regi 242k101c stre



stilistice").

Povestea lui Harap Alb, de Ion Creanga

Mărci ale prezentei naratorului:

- prezenta formulelor specifice:

a. Formulele initiale au rolul de a introduce cititorul în lumea basmului. Creangă renuntă la

traditionalul "a fost odată ca niciodată", folosind un enunt ca "Amu cică a fost odată", după care se

străduieste să ne explice de ce rudele nu se cunosteau între ele (Craiul si Verde Împărat). Formula

initială are rolul de a introduce cititorul în lumea basmului, în lumea fictiunii, unde totul este posibil

si nu ne mai mirăm de nimic. Cuvântul "cică", sugerează ideea că povestitorul n-a fost martor la

evenimente si aruncă asupra lor o umbră de îndoială.

b. Formulele mediane sunt menite să întretină atentia cititorului. "Dumnezeu să ne tie, că cuvântul

din poveste, înainte mult mai este."

c. Formulele finale au rolul de a scoate ascultătorul/cititorul din lumea fictiunii si de a-l duce în

lumea reală în care binele nu mai învinge întotdeauna, pentru că aici se joacă alte reguli: "Și a tinut

veselia ani întregi, si acum mai tine încă; cine se duce acolo bea si mănâncă. Iar pe la noi, cine are

bani, bea si mănâncă, iar cine nu, se uită si rabdă." Formula are un umor amar si ascunde o obsesie

ancestrală (din vechime, străveche): procurarea hranei. În lumea povestilor, fericirea e asimilată si




cu belsugul gastronomic, dar

cititorul trebuie să se trezească la realitatea în care banul e stăpânul absolut.

Stilul este sententios; naratorul bazat pe întelepciunea populară dă sentinte, maxime: «Lumea asta e

pe dos, toate merg cu capu-n jos...»

«La unul fără suflet, trebuie unul fără de lege

«Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale

Surpriza cea mai mare o aduce finalul; naratorul se detasează de povestea lui ("Ce-mi pasă mie?") si

se consideră responsabil numai cu discursul; evenimentele s-au întâmplat oricum fără el, de aceea

consideră că singura lui obligatie e să spună povestea, invitându-i pe cititori să-si facă si ei datoria

lor ("si vă rog să ascultati").

Registrul stilistic folosit în basm este cel popular. Limba folosită de autor reprezintă

chintesenta vorbirii noastre populare din aceeasi epocă.

Apar fonetisme moldovenesti: aista, aiasta, hălăgie pt. gălăgie.

Trăsătura cea mai caracteristică a scriitorului popular este oralitatea; tot ce spune el poartă

 

pecetea stilului vorbit.












Document Info


Accesari: 2356
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )