Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera literara studiata

literatura romana












ALTE DOCUMENTE

Amintiri din copilarie - test
Valente expresive în opera Anei Blandiana
\"Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi\" de Camil Petrescu Comentariu
Conditia omului de geniu in creatia eminesciana
Timpul
STIINTA ARTEI SI ESTETICA GENERALA
Eminescu in cadrul romantismului european
Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Lucian Blaga. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii,
Exemplifica, prin referire la o opera literara de Ion Creanga
Amintiri din copilarie de Ion Creanga

Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera literara studiata.

Comedia este o specie a genului dramatic, care satirizeaza întâmplari, aspecte sociale, moravuri prin intermediul personajelor ridicole, între care se nasc conflicte puternice. Comedia are scopul de a îndrepta acele tare umane si sociale prin râs, având, asadar, rol moralizator.



Caracteristicile comediei:

Principalul mijloc artistic este comicul, o categorie estetica ce include situatii si personaje ridicole, vicii si moravuri, fiind sanctionate prin râs si urmarindu-se, astfel, îndreptarea acestora. Comicul ilustreaza contrastul dintre esenta si aparenta, dintre serios si derizoriu, dintre iluzie si realitate, dintre efort si rezultatele lui etc.

Principalele modalitati artistice de realizare a comicului sunt ironia, satira si sarcasmul, folosite pentru a crea ridicolul sau grotescul, atât în ilustrarea aspectelor imorale ce se petrec în societate, cât si a caracterelor umane cu defecte morale.

Formele de manifestare a comicului sunt foarte variate: comicul de situatie, comicul de caracter, comicul de limbaj, comicul de nume etc.

Argumente pentru includerea operei "O scrisoare pierduta" în specia dramatica comedia:

Principalul mijloc artistic folosit este comicul, iar acesta are un rol moralizator, are ca scop îndreptarea tarelor morale umane prin râs.

Sursele comicului în comedia "O scrisoare pierduta"

·               Comicul de caracter contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative, tare morale, stârnind râsul cu scop moralizator. I.L. Caragiale creeaza tipologii de personaje, dominate de trasaturi morale negative:

-                tipul încornoratului este ilustrat de Zaharia Trahanache

-                tipul cochetei adulterine este încarnat de Zoe

-                tipul parvenitului si al demagogului este întruchipat de Nae Catavencu

-                tipul prostului de Farfuridi si Brânzovenescu

-                tipul servilului incult de Ghita Pristanda

-                Agamemnon Dandanache acumuleaza toate trasaturile negative ale celorlalte personaje: parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, perfidia, ramolismentul.

·               Comicul de nume are menirea de a sugera o trasatura dominanta de personalitate, sau chiar un întreg caracter.

-                Zaharia Trahanache ("trahana" înseamna "coca moale") este usor modelat de superiorii sai;

-                Ghita Pristanda (pristandaua e un joc popular, ce se danseaza dupa reguli prestabilite, într-o parte si în alta, conform strigaturilor si comenzilor unui conducator de joc) e servil si umil fata de sefi;

-                Nae Catavencu (cataveica = haina cu doua fete; cata = mahalagioaica) este ipocrit si demagog;

-                Farfuridi si Brânzovenescu alcatuiesc un cuplu de imbecilitate, dependenti unul de altul, fiindu-si numai unul altuia de folos;

-                Agamemnon Dandanache (dandana = încurcatura, belea, bucluc) construieste o adevarata strategie a santajului, creând o multime de încurcaturi;




·               Comicul de limbaj este o modalitate de a scoate în evidenta incultura si incoerenta personajelor. El se defineste prin câteva particularitati, si anume:

·          Greselile de vocabular se produc din cauza deformarii cuvintelor, mai ales a neologismelor, fie din lipsa de instructie, fie din mimetism:

-          pronuntie gresita ("famelie", "renumeratie", "plebicist", "andrisant", "bampir")

-          etimologie gresita ("capitalisti" pentru locuitorii Capitalei, "scrofulos" pentru scrupulos)

-          lipsa de proprietate a termenilor ("liber-schimbist", însemnând cel care promoveaza libertatea comertului, neamestecul statului în treburile întreprinzatorilor capitalisti, are pentru Catavencu sensul de flexibil în conceptii)

·         Încalcarea regulilor gramaticale si a logicii

-          polisemia ("ne-am racit împreuna")

-          contradictia în termeni ("dupa lupte seculare care au durat aproape 30 de ani...")

-          asociatii incompatibile ca sens ("Industria româna e admirabila, e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavârsire")

-          nonsensul ("Din doua una, ori sa se revizuiasca, primesc, dar sa nu se schimbe nimic, ori sa nu se revizuiasca primesc, dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo si anume prin partile esentiale")

-          truismele ("Un popor care nu merge înainte, sta pe loc, ba mai da si-napoi")

-          constructii prolixe ("În sanatatea alegatorilor...cari au probat patriotism si mi-au acordat...asta...cum sa zic de!...a! sufrazdele lor; eu, care familia mea de la patuzopt în Camera, si eu ca rumânul impartial, care va sa zica...cum am zite...în sfârsit sa traiasca!")

-          expresii tautologice ("intrigi proaste")

·         Repetitia obsedanta a unor cuvinte sau sintagme ce duc la ticuri verbale, care evidentiaza saracie de gândire si de vocabular: "neicusorule, puicusorule", "curat murdar", "curat constitutional"

·         Neconcordanta stilurilor: Catavencu tine un discurs patriotard în fata lui Pristanda, cu care vorbise pâna atunci într-un stil familiar: "Nu bratul care loveste, vointa care ordona e de vina...si în sfârsit, cum ar fi posibil martiriul, daca n-ar exista calaul?!"

·         Confuzii ale unor dictoane celebre sau folosirea nepotrivita a altora, din pricina inculturii. Dictonul lui Niccolo Machiavelli, "Scopul scuza mijloacele", este atribuit de catre Catavencu "nemuritorului Gambetta". Tot Catavencu rosteste eronat un dicton latinesc, "oneste bibere", care ar însemna într-o traducere libera "sa bei cinstit", în loc de "honeste vivere", adica "sa traiesti cinstit".

Comicul de situatie reiese din împrejurarile cele mai surprinzatoare în care sunt puse personajele, provocate de coincidente, de încurcaturi, confuzii si situatii echivoce. Situatiile în care sunt puse personajele aduc la suprafata trasaturile negative ale acestora: perfidia Zoei, ipocrizia lui Catavencu, servilismul lui Pristanda, ramolismentul lui Trahanache etc.












Document Info


Accesari: 50122
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )