Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






IMNUL "DESTEAPTA-TE, ROMANE!" DE ANDREI MURESANU

literatura romana











ALTE DOCUMENTE

ZI DE PRIMAVARĂ - Compunere libera
Fetitule draga
Moartea lui Cioran
Eminescu si Romantismul
Fantana dintre plopi -demonstratie ca este povestire-
'Frumosul romanesc'
CARACTERIZAREA AGLAEI TULEA DIN ROMANUL "ENIGMA OTILIEI" DE G. CALINESCU
Lectura in dezvoltarea culturala a individului
Moara cu noroc - Ioan Slavici
Ion Barbu - Etapele creatiei poetice


IMNUL "DEsTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!" DE ANDREI MUREsANU

          Andrei Muresanu este un poet pasoptist din Ardeal, care a creat poezia "Un rasunet", devenita imnul revolutiei de la 1848. Titlul poeziei a fost schimbat ulterior în "Desteapta-te, române!" si a fost cântat pe o muz 10210v2114k ica a lui Anton Pann la Alba Iulia la 1 decembrie 1918. Dupa Revolutia din 1989, poezia devine imnul national al României.

          Imnul national este un cântec patriotic adoptat de natiunea unei tari pentru a fi intonat în cadrul unor ceremonii publice nationale si internationale.

          Titlul este format dintr-un verb la imperativ, "desteapta-te" si un substantiv în vocativ, "române", urmate de semnul exclamarii si exprima un îndemn hotarât adresat tuturor românilor la desteptare nationala, la lupta împotriva tiraniei, pentru libertate sociala, pentru independenta nationala.

          Poezia este alcatuita din unsprezece strofe de câte patru versuri fiecare, constituind o suita de îndemnuri.

          Prima strofa reia titlul, îndemnând pe toti românii la desteptare nationala, la eliberarea de sub tiranie, încurajându-i sa-si construiasca o alta soarta, mai buna, pe care s-o invidieze pâna si dusmanii: "Desteapta-te, române, din somnul cel de moarte,/ În care te-adâncira barbarii de tirani!/ Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte,/ La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani!". Fermitatea tonului prin care românii sunt impulsionati sa-si croiasca o viata demna - "Acum ori niciodata" - se continua si în strofa a doua, poetul adaugând argumentul originii poporului român. Mândria de a fi urmasi ai romanilor este exprimata prin faima de care se bucura si astazi ginta latina: "si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume,/ Triumfator în lupte, un nume de Traian".

          Strofa a treia prezinta vitejia romanilor care se regaseste în sângele fiecarui român, idee exprimata prin comparatii - "cum stau ca brazi-n munte voinici sute de mii", si "sar ca lupi-n stâna" - urmate de o enumeratie care sugereaza unitatea întregului popor: "batrâni, barbati, juni, tineri, din munti si din câmpii!".

          Strofa a patra începe printr-o invocatie retorica adresata direct eroicelor figuri istorice ale neamului, care pot vedea ca românii sunt demni urmasi ai luptei lor de independenta si libertate nationala. Îndemnul este exprimat prin verbul la imperativ, "priviti" si prin enumerarea unor domnitori exemplari, "Mihai, stefan, Corvine", ca simboluri ale celor trei provincii românesti. Curajul si spiritul lor de sacrificiu s-a transmis generatiilor urmatoare, însetate la rândul lor, de libertatea si independenta tarii: "<<viata-n libertate, ori moarte!>> striga toti".

          Idealul de unire a tuturor românilor este exprimat în strofa a cincea, prin doua simboluri sugestive - "Milcov si Carpati" - si prin juramântul pe care acestia îl fac în numele libertatii întregii natiuni: "Dar noi, patrunsi la sufle de sânta libertate,/ Juram ca vom da mâna, sa fim pururea frati!".

          În urmatoarele doua strofe se compune imaginea patrie prin metafora personificatoare "o mama vaduvita", sugerând ideea ca nerealizarea unitatii nationale este dureroasa si tara cere sprijinul fiilor ei, rostind în acelasi timp o imprecatie, împotriva tradatorilor: "si blastama cu lacrimi în ochi pe orisicare/ În astfel de pericol s-ar face vânzatori!". Blestemul continua în strofa a saptea, în care, tara, personificata, invoca urgiile naturii care sa se abata asupra lasilor atunci când patria trebuie aparata: "De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa".

          Strofele a opta si a noua aduc în memoria românilor asuprirea otomana ce a provocat suferinte si chinuri atâtor generatii. Românii jura sa nu mai îndure tirania nimanui, fiind constienti ca oricând tara este pândita de primejdii, între care aceea de a-i fi rapita limba stramoseasca. Ideile sunt exprimate prin interogatii retorice: "N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui robie,/ Al carui jug din seculi ca vitele-l purtam?".

          Penultima strofa exprima o adresare directa catre "români din patru unghiuri", îndemnând la unire "în cuget si în simtiri". Îndemnurile din aceasta strofa sunt realizate prin substantivul la vocativ - "români" - si verbele la imperativ - "uniti-va" si "strigati".

          Ultima strofa se adreseaza preotilor, parintii spirituali ai românilor, pe care poetul îi îndeamna la lupta pentru libertatea poporului si a tarii care este sfânta: "Preoti, cu crucea-n frunte! caci oastea e crestina,/ Deviza-i libertate si scopul ei prea sfânt". O alta idee este aceea ca neamul românesc este crestin, credinta lor în Dumnezeu fiind ilustrata prin metafora "oastea e crestina". Ultimele doua versuri exprima ideea sacrificiului suprem pe care românii sunt capabili sa-l faca: "Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina,/ Decât sa fim sclavi iarasi în vechiul nost-pamânt!". De aici se desprind si principalele trasaturi care caracterizeaza neamul românesc: curajul, setea de libertate si demnitate nationala, spiritul de sacrificiu, dragostea de neam si tara, mândria de a fi român.

          De remarcat este tonul solemn si retoric, ilustat prin semnele de exclamare asezate la sfârsitul strofelor. Versurile sunt lungi, masura fiind de 13-14 silabe, rima este încrucisata, iar ritmul iambic.

          Poezia "Desteapta-te, române!" are evidente calitati de imn, fapt remarcat de Nicolae Balcescu, care a numit-o "Marseilleza românilor".


Document Info


Accesari: 6171
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )