Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






MOS ION ROATA SI CUZA VODA de Ion Creanga

literatura romana











ALTE DOCUMENTE

INIMĂ SLABĂ - Nuvela
Expunde subiectul unei drame studiate
Rolul lui Titu Maiorescu
Balada culta
Caracterizarea lui Gheorghita Lipan - Mihail Sadoveanu
Emotie de toamna de Nichita Stanescu
Idei ale filozofiei lui Schopenhauer in opera eminesciana
MIRCEA ELIADE, PAUL BARBANEAGRA SI REDESCOPERIREA SACRULUI
Misterul mortii lui Mihai Eminescu
"DETUNATA", O "DIE BRUCKE" TRANSILVANEANA - BOEMA CLUJEANA


                           MOS ION ROATA SI CUZA VODA de Ion Creanga

            Dupa cum stiti, din povestea "Toti românii cânta Hora Unirii", mos Ion Roata a fost ales în sfatul Uniri fiindca era un om cinstit, cuviincios si sfatos, cum sunt toti  taranii români de pretutindeni.

Numai ca dupa câte vă 131r179b ;zuse si patise cu boierul care era mosier în satul Câmpuri, nu prea punea temei pe vorbele boieresti si avea gâdilici pe limba, adica spunea omului verde în fata tot ce avea pe inima.

            În sfatul pentru Unirea din Moldova erau boieri de toata mâna: si mai mari , si mai mici; si mai batrâni si mai tineri; si mai învatati si mai neînvatati, cum îi apucase timpul. Când avea loc câte o adunare , se facea vorba multa; si era lucru firesc sa se faca, ca , de vorbeau si se certau cum sa se faca Unirea - cea mai dreapta cauza a neamului românesc - lupta între timpul de fata cu timpul din trecut.

            Boierii cei mai tineri, crescuti de mici în strainatate nu mai vorbeau româneste, ci se prosteau , vorbind frantuzeste, nemteste, erau certareti asupra trecutului si nerespectuosi cu cei în vârsta - ce mai, erau foarte guralivi. Vorba,portul, apucaturile batrânesti nu le mai venea la socoteala. si din aceasta pricina, unii, în aprinderea vorbelor urâte îi numeau pe cei batrâni: "vechituri ruginite", islicari (prostanaci) si câte le mai venea în minte, dupa cum le era si cresterea: da, nu erau ei învatati ?...

            Nu-i vorba ca si unii boieri erau natângi (prosti) cum era si boierul din satul lui mos Ion Roata.

Uneori, când se mâniau, boierii cei batrâni îi faceau pe cei tineri: "bonjuristi, pantalonari , oameni smintiti , ciocoi înfumurati, stricatori de limba si de obiceiuri.

            În asa neîntelegere de idei se aflau boierii batrâni cu cei tineri , din sfatul Unirii al Moldovei, cu toate ca si unii si altii erau pentru Unire. Numai atâta ca batrânii voiau Unire cu  tocmeala, iar tinerii doreau Unire fara socoteala, cum s-a si facut.

            Printre toti boierii batrâni se afla unul batrân mai cu dragoste de oameni si de tara, pe nume Alecu Forascu, care tinea toate obiceiurile stramosesti, avea mare lupta pentru Unire , dar se supara pe boierii tineri tolocanindu-i (certându-i), mustrându-i : ba ca nu vorbesc drept româneste - cum vorbeau parintii lor, ci au stricat graiul stramosesc, de nu-i mai întelegea nimeni; ba ca de când cu strainatatea s-au înstrainat si de tara: de lege, de limba, de inima si chiar de dragostea pentru sateni. si iaca asa , câte si mai câte.  Dar as dori sa-i întrebati pe bietii nemernici de sateni, sa spuie ei daca mai cunosc cine le e stapân. Au ramas ca niste câini ai nimanui, sarmanii oameni ! "Cine se scoala mai de dimineata acela e mai mare în sat la ei, de-i horopseste si-i tuhaieste mai rau ca pe vite. Ba ca e vai de tara care ajunge s-o puie copiii la cale la cale. si câte si mai câte nazdravanii de-alde aceste.

            Acum vine alta la rând: Într-una din zile, cum vorbea "frumos" un boier dintre cei tineri , iaca si mos Ion Roata sare cu gura:

            - "Aveti bunatate cucoane, de vorbiti mai moldoveneste, sa ne dumirim si noi; caci eu unul drept sa va spun, ca nu pricep nimic, pacatele mele !

            Un oarecare boier întâmpina atunci pe mos Roata, zicându-i cu glas poruncitor si rautacios:

            - Dar ce nevoie mare este sa întelegi tu, mojicule ?  Taca-ti gura ma, dac-ai venit aici: c-apoi întoarce-ne-vom noi acasa, si-ai sa vezi tu ce-ai sa patesti ! Nu ti-a lua nimeni din spate, ce stiu eu. Auzi, obraznicie. Eu mosier - cu toate pamânturile din sat , si el un ghiorlan c-un petic de pamânt, si uite ce gura face alaturi cu mine !...

            Mos Ion Roata, simtindu-se lovit pâna în adâncul sufletului, raspunde cu glas plângator:

            _Dar bine, cucoane, daca nu v-a fost cu placere sa pricepem si noi câte ceva din cele ce spuneti dumneavoastra, de ce ne-ati mai adus aici, sa va bateti joc de noi ? Ei, cucoane, cucoane ! Puternic esti, megies (vecin) îmi esti,ca taran - razes ce ma gasesc , si stiu bine ca n-are sa-mi fie moale, când m-oi întoarce acasa, unde ma asteapta nevoile. Dar, sa nu va fie cu suparare, ca noi, cu palmele astea batatorite , va tinem pe dumneavoastra de-atâta amar de vreme, si dumneavoastra va bateti joc de noi: din mojici, ghiorlani si dobitoci nu ne scoateti. Dar sa ne fie cu iertare cucoane, v-ati învatat a lua focul totdeauna cu mâinile astea mojicesti. tot ale noastre , ale celor horopsiti !

            La aceasta adunare se afla si colonelul Alexandru Cuza, care a dat mâna prieteneste cu mos Ion Roata, când a vazut ca a avut curajul sa-l înfrunte  pe boier.

            În sfârsit, dupa multe dezbateri furtunoase urmate în sfatul (sedinta) mai marilor oameni din Moldova, s-a înfaptuit Unirea, si apoi deputatii s-au întors fiecare pe la casele lor

            Peste câtiva ani dupa aceasta, trecând Cuza Voda spre Bucuresti, a poposit la Aiud, unde l-a întâmpinat o multime de lume, ca pe un domnitor.

            Printre multimea aceea de oameni  ce se  înghesuia sa-l vada pe Cuza, iaca se zareste o hârtie  fâlfâind pe deasupra capetelor multimii, în vârful unei prajini.  Cuza voda întelegând ca trebuie sa fie vorba de vreun suflet necajit, face semn sa i se deschida calea celui care vrea sa ajunga la el.  si când acolo, cine credeti ca era ? Chiar Ion Roata, care a si îngenuncheat dinaintea domnitorului, sarutându-i mâna, cu lacrimi în ochi, si dându-i hârtia scrisa pe ambele fete.

            - Ia te uita, prietenul si tovarasul  meu vechi, mos Ion Roata. Ia, ridica-te, mos Ioane, si spune-mi fara sfiala ce durere ai ! Ţi-a facut cineva vreun neajuns ! ?

            Mos Ion Roata se ridica si  se jelui  domnitorului despre toate nelegiuirile pe care i le facuse boierul cel puternic , megiesul lui din satul Câmpuri: cum a pus feciorii boieresti sa-i omoare vitele (vacile, caii, oile, porcii).

            - Îti poti închipui, maria ta, ce urgie (necaz) era pe capul meu ! si daca am vazut ca nu mai înceteaza cu jafurile asupra mea, mi-am luat inima-n dinti si m-am dus la boier sa ma jeluiesc. si boierul, în loc sa-mi spuna si el un cuvânt bun, m-a scuipat drept în obraz, de fata cu toate slugile de la curtea boiereasca,încât am crezut ca a cazut cerul pe mine, de rusine.  Ba înca m-a si amenintat ca alta data, de mi-o calca piciorul în ograda boiereasca, are sa porunceasca sa ma întinda la scara si sa ma bata cu biciul !  si uite-asa , maria ta,  m-a lasat sarac, lipit pamântului, ba mi-a ridicat si cinstea, care pentru mine a fost cel mai scump lucru !

            Cuza voda a stat neclintit si s-a uitat tinta la mos Ion Roata, cât a vorbit. si când a ispravit vorba, Cuza voda i-a pus în mâna doua fisicuri de bani galbeni (napoleoni) zicându-i cu bunatate:

            - "Ţine, mos Ioane, acest mic dar de la mine, si cumpara-ti alte animale, cum te-a lumina Cel de sus. Iar pe boier lasa-l în judecata lui Dumnezeu

            Lui mos Ion Roata i se umplu din nou ochii de lacrimi, si sarutând mâna lui Cuza voda, ca semn de multumire , zise oftând:

            - Dar cu rusinea ce mi-a facut, cum ramâne, maria ta ?

            - "Cu rusinea iaca asa ramâne, mos Ioane, zise Cuza voda, sarutându-l si pe un obraz si pe altul, în fata multimii adunate acolo, Du-te acum, si spune satenilor dumitale, mos Ioane, ca pe unde te-a scuipat boierul, te-a sarutat domnitorul tarii si ti-a sters rusinea".

            - "si iaca asa s-a sfârsit povestea mea !"


Document Info


Accesari: 17549
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )