Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload







Nichita Stanescu - Leoaica tānara, iubirea

literatura romana










ALTE DOCUMENTE

PROBLEMA REFERENŢEI
Demonstratie schita -plan-
sCOALĂ ĪN PĂDURE - L E C T U R A S Ă P T Ă M Ā N I I
Nicolae Filimon - Ciocoii vechi si noi sau ce naste din pisica soareci manānca
REGISTRE STILISTICE GENERALE ALE LIMBII - particularitati
Specii populare
Romanul LA MEDELENI - Ionel Teodoreanu - povestirea intamplarilor - LA MEDELENI
LINGVISTICA, STILISTICA, POETICA
Proba de verificare romana
Nichita Stanescu - Leoaica tānara, iubirea

Proiect didactic

          

scoala: Colegiul Tehnic de Comunicatii ,,Nicolae Vasilescu - Karpen" din Bacau

Profesor: Simona Chiriac

Data: 17 mai 2008

Clasa: a XII - a B

Disciplina: Limba si literatura romāna

Subiectul: Nichita Stanescu - Leoaica tānara, iubirea

Tipul lectiei: de receptare (comentare) a unui text liric

COMPETENŢE GENERALE: 1) comprehensiunea si interpretarea textelor;

                                                  2) argumentarea orala sau īn scris a unor opinii īn diverse situatii de comunicare;

                                                  3) situarea īn context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale / literare.

VALORI sI ATITUDINI: 1) cultivarea interesului pentru lectura si a placerii de a citi, a gustului estetic īn domeniul literaturii;

                                            2) formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii romāne;

                                            3) cultivarea unei atitudini pozitive fata de comunicare si a īncrederii īn propriile abilitati de comunicare;

                                            4) stimularea gāndirii autonome, reflexive si critice īn raport cu diversele mesaje receptate.

COMPETENŢE SPECIFICE: 1) interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura;

                                                   2) utilizarea strategiilor de lectura īn vederea īntelegerii adecvate a textelor studiate;                                                 

                                                   3) utilizarea tehnicilor si strategiilor argumentative īn situatii de comunicare diverse (scrise sau orale);

                                                   4) identificarea si explicarea relatiilor dintre opera literara studiata si contextul cultural īn care a aparut aceasta.

COMPETENŢE DE REFERINŢĂ: La sfārsitul orei, toti elevii trebuie:

a)      cognitive:

CC1: sa defineasca īn mod corect neomodernismul, īncadrāndu-l īn evolutia literaturii

universale si romāne;

CC2: sa enumere si sa explice caracteristicile creatiilor neomoderniste: teme, motive, specii, tehnici si procedee, figuri de stil si de constructie specifice, conceptie despre lume, conceptie artistica;

CC3: sa īncadreze textul īn universul poetic al lui Nichita Stanescu ;

CC4: sa identifice si sa explice relatiile dintre opera literara studiata - Leoaica tānara, iubirea  - si contextul cultural īn care a aparut;

CC5: sa citeasca expresiv textul poetic;

CC6: sa analizeze textul poetic, evidentiind relatia dintre continutul de sentimente si idei si forma artistica, dintre tematica, motive si mijloacele de realizare a expresivitatii limbajului - titlu, eu liric si ipostazieri ale acestuia, cuvinte - cheie si cāmp semantic, sistem de imagini artistice, particularitati stilistice, topica si versificatie;

CC7: sa evidentieze particularitatile curentului literar īntālnit īn poezie;

b)      afective:

OA1: sa manifeste interes pentru activitatea desfasurata si apropiere fata de textul poetic;

STRATEGIA DIDACTICĂ (inductiva):

A)    METODE sI PROCEDEE: - problematizarea, conversatia euristica, exercitiul, explicatia, analiza stilistica, lectura expresiva, lectura selectiva, tehnica ,,termeni - cheie", metoda Picasso, brainstorming - ul, cvintetul, tehnica ,,stiu - Vreau sa stiu - Am īnvatat";

B)     FORME DE ACTIVITATE: frontala, individuala;

C)    MIJLOACE DE ĪNVĂŢĂMĀNT: laptop, videoproiector, ecran proiectie, īnregistrari audio si video, pps -uri, fise de lucru, flipchart, fise de evaluare;

D)    RESURSE: - psihice: capacitatile normale de receptare si īnvatare ale elevilor de clasa a XII-a;

                          - temporale: 50 min.;

                          - bibliografice:

1. Parfene, Constantin (1999): Metodica studierii limbii si literaturii romāne īn scoala, Editura Polirom, Iasi;

2. Goia, Vistrian (2002): Didactica limbii si literaturii romāne pentru gimnaziu si liceu, Editura Dacia, Cluj - Napoca;

3. Chiprian, Cristina si Ciuperca, Livia (2002): Alternative didactice, Editura Spiru Haret, Iasi;

4. Craciun, Corneliu (2004): Metodica predarii limbii si literaturii romāne īn gimnaziu si liceu, Editura Emia, Deva;

6. Vulpes, Lacramioara : Alchimia textului poetic, Editura Versus;

7. Parfene, Constantin (1993): Teorie si analiza literara, Editura stiintifica, Bucuresti;

9. Piru, Al. (1981) : Istoria literaturii romāne de la īnceput pāna azi, Editura Univers, Bucuresti;

SCENARIU DIDACTIC

0.                  Moment organizatoric : (2 min.)

- pregatirea elevilor pentru sustinerea, īn bune conditii, a activitatii ;

- distribuirea materialelor necesare;

1.      Captarea atentiei : (2 min.)

-          metode : problematizarea, conversatia, metoda Picasso - cuvinte cheie, brainstorming;

-          mod de organizare a activitatii : frontal;

-          materiale didactice : coli de flipchart, flipchart, imagine inspirata de lucrarile lui Picasso, marker, īnregistrari audio ;

-          metoda Picasso are ca obiective constientizarea diferentelor individuale si acceptarea si valorizarea modurilor diferite de a privi lucrurile; elevii primesc sarcina de a reprezenta printr-un cuvānt ideea, sentimentul sugerate de imagine; toate cuvintele vor fi notate pe foaia de flipchart, īn interiorul desenului ;

 

2.      Enuntarea temei si a obiectivelor lectiei, precum si a competentelor si abilitatilor pe care elevii trebuie sa si le formeze sau sa le aprofundeze : (2 min.)

-          metoda : explicatia, Sinelg;

-          mod de organizare a activitatii : frontal;

-          se enunta tema si obiectivele, trasāndu-se, astfel, firul lectiei ;

-          se prezinta sarcinile de īnvatare : analizarea unui text poetic ce apartine lui Nichita Stanescu - Leoaica tānara, iubirea - evidentiind relatia dintre continutul de sentimente si idei si forma artistica, dintre tematica, motive si mijloacele de realizare a expresivitatii limbajului - titlu, eu liric si ipostazieri ale acestuia, cuvinte - cheie si cāmp semantic, sistem de imagini artistice, particularitati stilistice, topica si versificatie;  identificarea elementelor neomoderniste īn textul liric;

3.      Actualizarea notiunilor si a conceptelor - ancora - evocare : (5 min.)

-          metode : conversatia, problematizarea, explicatia, procedeul īntrebare - raspuns, metoda cuvintelor - cheie initiale, Sinelg ;

-          mod de organizare a activitatii : frontal ;

-          actualizarea cunostintelor anterioare are la baza metoda cuvintelor - cheie initiale : Neomodernism - iubire - Nichita Stanescu  - lirism  ; prin procedeul īntrebare - raspuns se va viza definirea corecta a neomodernismului si descrierea particularitatilor acestui curent, informatii de care elevii vor avea nevoie īn analizarea textului propus, cunostinte despre universul liric stanescian si despre particularitatile  receptarii genului liric ; elevii vor utiliza fisele Sinelg pe care au avut de completat rubrica ,,stiu" ca tema pentru acasa ;

4.      Prezentarea noului continut si a sarcinilor de īnvatare - evocare: (5 min. )

-          metode : explicatia, prelegerea intensificata, Sinelg;

-          mod de organizare a activitatii : frontal si individual;

-          se prezinta informatiile legate de aparitia poeziei, structura volumului,  īncadrarea īn opera lui Nichita Stanescu, īn lirica romāneasca si īn cea europeana, importanta si originalitatea acestui poem ;

-          se accentueaza caracteristicile creatiei lirice, īn general, cu scopul constientizarii modului special īn care trebuie analizata si receptata o astfel de creatie ;

-          elevii noteaza pe caietele de clasa informatiile noi despre opera īn studiu ;

  

5.      Dirijarea īnvatarii - realizarea sensului : (20 min.)

-          metode :exercitiul de analiza a textului literar, problematizarea, conversatia euristica,   lectura expresiva, lectura selectiva, tehnica ,,stiu - Vreau sa stiu - Am īnvatat", explicatia ;

-          mod de organizare a activitatii : frontal si individual;

-          mijloace didactice : fise de lucru, fisa Sinelg, pps, coli flichart cu textul poetic, cu extrase din critica literara;

            - se distribuie fisele de lucru si se explica modul īn care vor fi utilizate pe parcursul acestei secvente : vor fi completate īn timpul discutiilor suscitate de analiza textului; ele cuprind textul poeziei si mai multe rubrici care urmeaza traseul metodic de analizare a textului :

 1) īncadrare īn opera lui Nichita Stanescu:


2) trasaturi ale operei lirice, īn general, si ale poeziei interpretate, īn special  :

3) semnificatia titlului :

4) analiza secventelor poetice:

a) cuvinte - cheie si cāmpuri semantice - relevarea valorii conotative a cuvintelor:

b) particularitati stilistice si imagini artistice:

5) elemente de prozodie:

6) elemente structurale si compozitionale : alcatuire, teme, motive literare si laitmotive - idei si sentimente:

7) īncadrare īn curent literar, īn universul liric si īn istoria literara:

- se citeste expresiv textul poeziei Leoaica tānara, iubirea;

- se analizeaza textul liric conform pasilor descrisi īn fisa de lucru, activitate īn care elevii sunt solicitati sa re-creeze poezia, sa explice, sa comenteze, sa problematizeze expresia poetica, sa identifice tipul procedeelor figurative ; acest moment se desfasoara ca dialog continuu īntre profesor si elevi sau elevi - elevi; pe fisele de lucru si pe tabla se consemneaza cele mai relevante observatii, īn mod ordonat, cu semnificatiile implicate de formele identificate ; pps -ul va fi folosit pentru inducerea unei atmosfere specifice poeziilor lui Nichita Stanescu; se audiaza « Gānd 6 » ;

1)      Poezia Leoaica tānara, iubirea apartine volumului O viziune a sentimentelor aparut īn 1964, al doilea dupa Sensul iubirii (1960), si poate fi numit ,,un psalm" al dragostei, īn care asocierea ceremonialului iubirii cu actul verbal pune īn lumina relatia fundamentala īn lirica stanesciana dintre Eros si Logos. Tema preferata a acestui volum este iubirea, stare extatica, modalitate de integrare īn armoniile universale sau cale spre revelatie, sentiment capabil sa nasca si sa īntretina īntreaga fire. Pentru Nichita, iubirea este o permanenta ,,īntāmplare a fiintei", unicul mod de existenta. Daca tema esentiala a operei sale o reprezinta Iubirea cāntata prin Logos (Cuvānt), atunci Iubirea este sinonim al Poeziei. Cuvintele devin expresie a sentimentelor, iar discursul poetic se metamorfozeaza īntr-un ceremonial erotic. Efectul este comun: atāt Arta, cāt si Iubirea - care la Nichita sunt indisolubile - declanseaza katharsis-ul, elevatia spirituala, propensiunea spre celest. Aceasta metamorfoza launtrica este descrisa si īn poezia Leoaica tānara, iubirea , unde relatia Logos - Eros este mentinuta implicit. De aceea, o poezie a iubirii este, simultan, si o arta poetica.  

2)      Receptarea unei opere lirice constituie, īn esenta, un proces de re-creare a poeziei. Ceea ce īi este specific se numeste lirism, vibratia interiorului, care nu poate fi perceputa prin ,,taierea"  continutului de sentimente de forma prin care acestea sunt exprimate. Poezia este un corp, un īntreg care va fi analizat simultan, atāt ca forma artistica dar si ca sentiment trait intim de fiecare cititor.

Sentimentul care se desprinde din versurile acestei poezii e cel de vibratie continua din momentul īn care omul se īntālneste īntāmplator si brutal cu iubirea, metamorfozāndu-se pe sine si īntregul univers. Poezia lasa impresia de spontaneitate īn eliberarea sentimentelor. Poetul trece prin faza de descoperire a sentimentului iubirii, etapa care poate fi numita ,,trezirea din somn", ,,o noua ordine a lucrurilor". El vede lumea prin eros si, totodata, vede lumea limbajului prin eros. Cele doua notiuni, eros si logos, ramān conjugate: verbul poetic, cuvāntul, este materia si organul senzorial (,,privire", ,,auz") iar poezia este simtire, este elogiul sentimentului iubirii.

3)      Viziunea asupra iubirii este originala: dragostea (abstractiune) este corporalizata, concretizata, īntrupāndu-se īntr-o ,,leoaica tānara", apozitie metaforica antepusa, īntr-o comparatie implicita (eliptica), īn titlul poeziei. Transferul semantic urmarit de poet prin introducerea felinei īn reprezentarea dragostei are īn vedere atributele intrinseci ale acesteia: salbaticie, instinctualitate, ferocitate dar si frumusete, libertate. Iubirea este un sentiment necrutator, feroce, care ataca prin surprindere sau provocat. ,,Leoaica" devine simbolul puterii suverane a sentimentului iubirii, al fericii de a trai prin iubire, al aspiratiei puternice, desfasurata pe verticala, apropiata tipului apolinic de a percepe lumea si viata.

4)      Prima secventa poetica - idei:

   - discursul liric se structureaza sub forma unei confesiuni a eului liric care

      marturiseste propria aventura a trairii sentimentului de iubire;

  - iubirea ia forma agresiva a unei leoaice, metafora personificatoare din primul vers      irizānd semantic restul versurilor; nasterea acestui sentiment surprinde, sperie, tulbura; el ,,ataca" direct, īn fata, fara a da vreo sansa de scapare, asemenea leului care nu mai scapa prada din colti;

   - verbele dure care definesc intruziunea leoaicei īn existenta solitara a eului (,,mi-a sarit", ,,ma pāndise", i-a īnfipt", ,,m-a muscat") subliniaza īntālnirea surprinzatoare cu iubirea: eul nu cunoscuse iubirea care īl ataca si īl invadeaza agresiv si irezistibil; perfectul compus traduce caracterul brusc si irevocabil al īntālnirii cu iubirea;

   - īn pofida diferentei de limbaj, viziunea este similara celei exprimate īn trecut de Eminescu īn Oda (īn metru antic): ,,Nu credeam sa-nvat a muri vreodata; / Pururi tānar, īnfasurat īn manta-mi, / Ochii mei naltam visatori la steaua / Singuratatii. Cānd deodata tu rasarisi īn cale-mi, / Suferinta, tu, dureros de dulce."; la ambii poeti, solitudinea este anulata brusc de patrunderea violenta si brusca (,,deodata" - Eminescu, ,,azi" - Nichita) a dragostei care le inunda fiinta; e o clipa de exceptie, un moment perturbator care inaugureaza o noua ordine spatio - temporala, ,,facānd posibila ipostazierea cvasi - demiurgica a Eului"(Ion Pop);

    - ferocitatea leoaicei lasa urme vizibile - coltii īnfipti īn fata, muscatura īn carnea fetei - care poarta si conotatia unui stigmat evident pentru ceilalti; sintagma ,,coltii albi" face parte din cāmpul semantic al agresivitatii si sugereaza efectul devorator pe care iubirea īl are asupra identitatii sinelui; ca si la Eminescu, rana este interioara: e sufletul tulburat de iubire, de suferinta ,,dureros de dulce" a voluptatii erotice;

   - jocul cuvintelor ,,īn fata" - ,,de fata" este cel ce reface, fotograma cu fotograma, filmul nasterii poetului īntru iubire;

   - versurile 2 si 3 sugereaza caracterul premeditat al atacului iubirii, sufletul fiind mereu disponibil sau īn pericol de a se īndragosti, fara sa prevada momentul īn care se va īntāmpla;

   - pronumele la persoana I sunt marci clare ale eului liric exprimat; lirica eului;

   - imagini artistice: vizuale, dinamice si tactile;

      A doua secventa poetica - idei:

   - forta acaparatoare a erosului poarta imense capacitati de transfigurare, propulsānd fiinta catre o imponderabila stare spirituala; prin iubire, eul trece īntr-o alta dimensiune: traind sentimentul superior al iubirii, el dobāndeste statutul de centrum mundi - ,,īn jurul meu" -, iar propria sa metamorfoza declanseaza metamorfoza cosmica, o noua cosmogonie; spiritul purificat si aflat īn īnaltare, īn expansiune, are intuitia unei lumi perfecte, cercul fiind un simbol al perfectiunii, al cerului, al absolutului etern - geometria circulara (imaginea cercului, locutiunea populara cu accente argheziene ,,de-a dura", comparatia filtrata eminescian ,,ca o strāngere de ape") sugerānd ideea desavārsirii fiintei prin iubire - dar ofera si o foarte personala viziune despre ,,scurgerea dinamica de energie" īn teoria universului - cerc prin repetarea sintagmei ,,cānd mai" care īnsoteste doua cuvinte ce construiesc doua antinomii subīntelese, larg - strāmt, aproape - departe (,,zvārlire de obiecte prin aer", ,,mereu cāte-o cupola" - īn volumul Oul si sfera);

    - abandonul imanentului prin zbor si transcendenta sunt subliniate prin intermediul simturilor exacerbate: vazul se īntālneste cu auzul īntr-o sinestezie tipic simbolista, traducānd ascensiunea eului spre absolut, calea iluminarii reprezentānd-o iubirea; simbolul curcubeului si structura metaforica din versurile 5 si 6 ale celei de-a doua secvente poetice evidentiaza capacitatea fiintei de a se renaste prin iubirea care devine punte īntre doua lumi: real - ireal, contingent - transcendent; taierea ,,īn doua" a curcubeului aminteste de nevoia de refacere a Androginului, a cuplului edenic, cele doua jumatati regasite refacānd acel etern Unu universal; situat acum īn planul transcendent, eul liric traieste plenar si fericit sentimentul iubirii care īi copleseste sufletul, cāntecul ciocārliei - pasare solara, apolinica - celebrānd metamorfoza benefica a eului si a universului;

    - apa joaca rolul oglinzii barbiene: poarta de trecere din contingent īn transcendent, fiind si un semn al īnceputului iubirii;

    - metafore: ,,un cerc de-a dura", ,,strāngere de ape", ,,curcubeu taiat īn doua";

    - ingambamentul confera cursivitate ideilor;

    - verbele la perfectul simplu ( ,,se facu", ,,tāsni", ,,īntālni") dau dinamism discursului si ideilor exprimate si anunta verbele la prezent din ultima secventa care desavārsesc transfigurarea eului poetic sub impactul devastator al iubirii;

   - imagini artistice: vizuale, auditive, dinamice;

     

      A treia secventa poetica - idei:

   - omul s-a dematerializat fixāndu-se īn planul ideilor, s-a abstractizat, constatānd metamorfoza fiintei la exterior dar, mai ales, īn interior, launtric; māna care nu mai recunoaste vechiul ,,eu" sugereaza transformarea totala a celui care, invadat de forta coplesitoare a iubirii, nu-si mai regaseste sinele anterior; gestul circumscrie o jumatate de cerc sau o jumatate de inima: sprānceana (cunoasterea), tāmpla (gāndire), barbie (rostire, senzualitate);

   - verbul la perfectul compus ,,mi-am dus" poate sugera desavārsirea metamorfozei eului sau consumarea iubirii dupa care acesta īncearca inutil sa se regaseasca; verbele le prezentul etern, ,,aluneca", ,,trece", si locutiunile adverbiale ,,īn nestire" si reiterata ,,īnc-o vreme" induc ideea persistentei iubirii īn sufletul omului, etern īndragostit; miscarile exprimate de verbe sunt lente, alunecoase, īntocmai unduirii ,,viclene" a leoaicei care, dupa atacul brutal prin care s-a ,,īnfipt" īn ,,fata" eului, īncepe sa se insinueze treptat si voluptuos īn sufletul poetului care, frematator, asteapta o noua īntālnire, mereu īn pericolul de a pica prada iubirii necontrolate; se produce o identificare īntre eu si ,,leoaica aramie", imagine a maturizarii sentimentului, asa cum desertul - univers inefabil al cunoasterii - se contopeste īn culori cu leoaica - iubire;

     - se creeaza impresia simetriei īntre īnceputul poeziei si finalul acesteia prin repetarea imaginii leoaicei; de fapt, raportul vānator - vānat, pradator - prada s-a inversat: daca, initial, leoaica - iubire īl vāneaza pe om, īn final, omul ,,pāndeste īn īncordare" iubirea, devenita joc viclean dar seducator;

     - repetitia din final are ton de incantatie, descāntec, vraja; urmata de punctele de suspensie, amplificata prin conjunctia ,,si", ea exprima eternitatea iubirii, sentiment universal īn afara caruia nu exista nimic;

     - metafore: ,,māna", ,,sprānceana", ,,tāmpla", ,,un desert īn stralucire", ,,o leoaica aramie"; epitete: ,,aramie", ,,viclene", ,,īn nestire";

    - imagini artistice: vizuale,  tactile, de miscare;

5)      - strofe inegale (sextina, octet, decima), versuri inegale, libere si cu rima īmperecheata sau īncrucisata, ingambamentul, ritm combinat (dactil, peon, amfibrah) ce sugereaza fie spontaneitate, fie curgere domoala, nesfārsita, ca īn vis;

6)      - tema iubirii exprimata nuantat īn fiecare secventa poetica: iubirea fulgeratoare, raportul īndragostitului cu lumea, raportul dintre eu si sine, iubirea care naste omul si universul; cosmogonia, cuplul, curcubeul, zborul, expansiunea, corporalizarea abstractului - iubirea ca leoaica si cuvāntul ca ,,leu alergānd" -, Poezia sinonima cu Iubirea, dematerializarea fiintei umane; erosul ca dorinta de autocunoastere;

7)      - ruptura de traditie si sustinerea unor principii de creatie artistica aflate sub    autonomia esteticului sunt obiectivele modernismului, preluate si de scriitorii noemodernisti īn perioada postbelica; la Nichita, neomodernismul īnseamna o poezie a ,,necuvintelor"; el face din cuvinte substante plasmatice capabile sa ia cele mai neasteptate forme; Stanescu modeleaza cuvāntul ce pulseaza vital īn procesul ,,genetic" al poemului; magia sonoritatii cuvāntului devenit ,,necuvānt" īntr-o lirica ce renunta la ordinea obiectiva, logica si gramaticala;

- identificarea adolescentei ca ,,vārsta de aur" a cuvāntului prin irumperea iubirii īn existenta sa; Eros si Logos ramān conjugate īn poezia sa; viziunea originala asupra iubirii: corporalizarea iubirii si dematerializarea omului aflat sub puterea ei;

- cosmicizarea iubirii prilejuieste poetului meditatia asupra universului, a naturii si a divinitatii la care omul se raporteaza;

- la nivel prozodic - eufonie originala prin complexitatea structurii, a ritmului, rimei si masurii, prin utilizarea ingambamentului.

6.      Obtinerea performantei  - reflectia: (5 min.)

-          metoda : cvintetul;

-          mod de organizare a activitatii : individual;

-          mijloace didactice : foi de flipchart, fise de lucru, īnregistrari audio ;

- se explica sarcina de lucru si specificul metodei : o metoda creativa prin care, īn cinci versuri, se sintetizeaza un continut de idei. Se poate adauga un desen. Primul vers este un cuvānt - cheie referitor la discutie, fiind, de obicei, substantiv. Al doilea vers este alcatuit din doua cuvinte care descriu substantivul īn discutie, fiind adjective. Al treilea vers este alcatuit din trei cuvinte care exprima o actiune, fiind, de regula, verbe la modul gerunziu. Al patrulea vers contine patru cuvinte si exprima sentimentele fata de subiect. Al cincilea vers este un cuvānt prin care se sintetizeaza cele prezentate;

 - elevii formuleaza, astfel, o concluzie privind substanta emotionala sugerata de textul analizat, lucrānd individual; fundalul sonor al momentului de creatie va fi asigurat de muzica lui Nicu Alifantis;

7.      Feedback-ul: (3 min.)

-          metode: conversatia, explicatia;

-          mod de organizare a activitatii : frontal;

-          se citesc fisele tip Sinelg, tragāndu-se concluzii referitoare la nivelul de receptare a textului, la punctele tari si slabe ale activitatii derulate;

-          elevii citesc propriile poezii inspirate de discutiile purtate īn timpul orei ;

7. Evaluarea propriu - zisa: (2 min.)

- metode: conversatia, argumentarea;

- mod de organizare a activitatii: frontal;

- se fac aprecieri realiste, stimulatoare si īncurajatoare referitoare la modul īn care s-a  derulat activitatea;

- sunt notati elevii care s-au remarcat pe parcursul lectiei prin raspunsuri corecte, complete, consistente, imaginative;

 

8. Asigurarea retentiei si a transferului: (4 min. )

- metode: conversatia sistematizatoare, argumentarea;

- mod de organizare a activitatii: frontal;

- retentia se realizeaza prin sistematizarea cunostintelor asimilate pe parcursul lectiei, urmarind pasii analizei de text liric;

-  transferul se realizeaza prin precizarea temei pentru acasa: Realizati un eseu nestructurat de minimum 3 pagini despre tema iubirii la Nichita Stanescu, pornind de la urmatoarea idee: ,,omul ca īntrebare, dragostea ca raspuns, dar si dragostea ca īntrebare si omul ca raspuns".




Document Info


Accesari: 12179
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2016 )