Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































O scrisoare pierduta - comedie

literatura romana












ALTE DOCUMENTE

POEZIA EROTICA
LECTURI SUPLIMENTARE - CLASA a VII-a
Test la romana
Genul epic
Nicolae Filimon - Ciocoii vechi si noi sau ce naste din pisica soareci manānca
POEZIA MITOLOGICA
CARTI - cartile
O scrisoare pierduta - comedie

Conceptul de comedie

Comedia este o specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, cu personaje si intamplari hazlii, cu un conflict facil sau aparent care evolueaza spre un deznodamant vesel.




Reprezentanti ai comediei in literatura universala: Aristofan, Shakespeare, Moliere, G.B. Shaw. In literatura romana primele comedii originale valoroase apartin scriitor 16516p1510q ului pasoptist V. Alecsandri: Chirita in Iasi, Iasii in carnaval.

Parintele dramaturgiei romane e considerat Ion Luca Caragiale, autor a patru comedii si o drama, aparute in a doua jumatate a secolului al XIX-lea (perioada marilor clasici). Comediile sale se inspira din realitatile societatii contemporane autorului si sunt realizate in maniera realista.

Semnificatia titlului

Reprezinta intriga piesei

Prezentarea subiectului

Stefan Tipatescu, prefectul judetului si "prieten intim" cu Zaharia Trahanache, presedintele organizatiei locale a gruparii politice guvernamentale, ii adreseaza sotiei acesuia, Zoe Trahanache, o scrisoare de dragoste. Zoe, din neglijenta, pierde scrisoarea, care este gasita de un cetatean "turmentat". Nae Catavencu, seful unei grupari politice independente si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor, ajunge, prin mijloace necinstite, in posesia scrisorii. Sperand sa fie ales deputat, Catavencu il ameninta pe Tipatescu cu publicarea scrisorii. Dupa ce incearca zadarnic, prin tot felul de mijloace, de la amenintari pana la promisiuni, sa intre in posesia compromitatorului document, Tipatescu este convins de Zoe sa propuna candidatura lui Catavencu pentru a evita astfel un scandal public. La adunarea electorala este insa propus alt candidat, trimis de la centru, pe nume Agamemnon Dandanache. Reprezentantii celor doua grupari politice ajung sa se incaiere si, in invalmaseala, Catavencu pierde palaria in captuseala careia ascunsese scrisoarea. Documentul este gasit de acelasi cetatean "turmentat" care o restituie Zoei Trahanache. Intre timp, Zaharia Trahanache, dorind sa-si anihileze adversarul politic, pe Catavencu, gaseste o polita falsificata de acesta. Riscand sa fie raspunzator pentru fals, si, mai ales, pierzand orice sansa de a fi ales deputat, Catavencu accepta sa conduca manifestatii in cinstea celui care a avut mai multa abilitate decat el. La randul sau, Dandanache ajunsese in postura de candidat tot in urma unui santaj cu o scrisoare a unei persoane importante.

In final, toti se impaca, animozitatile, interesele personale, micile pasiuni disparand ca prin farmec. Dandanache este ales in unanimitate si toata lumea se bucura zgomotos de binefacerile unui sistem "curat" constitutional.

Sursele comicului

a) Comicul de caracter

Personajele din aceasta opera intruchipeaza tipuri umane. Din acest punct de vedere Caragiale a fost comparat cu dramaturgul francez Moliere. Tipologia personajelor este caracteristica realismului.

Zaharia Trahanache - tipul incornoratului

Zoe - femeia voluntara

Tipatescu - tipul junelui prim

Pristanda - slugarnicul

Catavencu - demagog

Agamemnon Dandanache - ramolitul ("mai prost decat Farfuridi si mai canalie decat Catavencu")

Cetateanul turmentat - masa de alegatori ametiti de confuzia alegerilor

Farfuridi si Branzovenescu - cuplul de imbecili

b) Comicul de situatie: traseul imprevizibil al scrisorii, existenta triunghiului conjugal, numararea steagurilor puse de Pristanda, discursul lui Catavencu urmat de incaierarea provocata de Pirstanda, aparitia neasteptata a lui Dandanache



quiproquo - situatie comica generata de inlocuirea personajelor, confundarea unuia cu altul (Dandanache il ia pe Tipatescu drept sotul Zoei)

c) Comicul de nume

Garabet Ibraileanu in studiul Numele proprii in opera comica a lui I. L. Caragiale evidentia legatura pe care o stabilea dramaturgul intre numele si trasatura principala de aracter a personajelor. Afirma, de asemenea, ca prin realizarea unor tipuri memorabile, autorul "face concurenta starii civile".

Zaharia Trahanache - Prenumele sugereaza zahariseala, decrepitudinea. Numele, derivat de la "trahana" (coca moale), indica firea slaba, maleabila, flexibilitatea coloana vertebrala.

Tipatescu - Nume derivat de la "tip", sugerand caracterul junelui-prim.

Pristanda - Provine de la denumirea unui joc popular efectuat cu pasi marunti la comanda unui conducator al dansului.

Catavencu - Poate avea o dubla etimologie: derivat de la "cata", femeie cicalitoare sau "cataveica", haina cu doua fete, etimologii care indica demagogia si ipocrizia personajului.

Zoe - Nume de rezonanta, in acord cu firea voluntara. Formele diminutivale sub care este numita pe parcursul textului indica ironia la adresa acesteia: "Zoitica", "Joitica".

Agamemnon Dandanache - Este unul dintre numele care sintetizeaza esenta comediilor lui Caragiale: contrastul dintre aparenta si realitate. Prenumele provine de la marele razboinic din Odiseea lui Homer. Se afla in contrast cu aspectul de batran ramolit, aproape amnezic, peltic si sasait. Pe parcursul piesei numele este derivat in variante ridicole: "Agamita" si "Gagamita". Dandanache este derivat de la "dandana", subliniind incurcatura ce o genereaza aparitia lui imprevizibila.

Farfuridi si Branzovenescu - Nume cu sugestii culinare, subliniind relatia intre cele doua personaje ce alcatuiesc un cuplu inseparabil. In multe comedii din literatura universala exista perechea de personaje hilare.

Cetateanul turmentat - Singurul personaj care nu are nume propriu, fiind reprezentativ pentru masa de alegatori. Epitetul are si sensul propriu, ametit de bautura, si pe cel figurat: derutat din cauza alegerilor.

d) Comicul de limbaj

Se concretizeaza prin truisme, ticuri verbale, pronuntarea gresita a unor cuvinte, alaturari ilogice de cuvinte etc.

Zaharia Trahanache

ticul "ai putintica rabdare" indica intentia personajului de a temporiza mersul evenimentelor. De multe ori sensul acestei expresii creeaza un contrast ilar cu starea de agitatie si nerabdare a personajului (de exemplu ii cere lui Catavencu, nerabdator, sa-i arate scrisoarea: "Ai putintica rabdare, stimabile, ma scoti din tatani. Arata docomentul")

folosirea apelativelor "stimabile" si "onorabile" tunci cand se adreseaza unor personaje pentru care nu are astfel de sentimente

truismele: citeaza cuvintele fiului sau de la facultate "Tatito, unde nu e moral, e coruptie si o sotietate lipsita de printipuri, vasazica nu le are"




Pristanda

incultura personajului este indicata de pronuntarea defectuasa a majoritatii cuvintelor: "famelie", "fonctie", "renumeratie", "bampir", "caraghioz"

are ticul verbal "curat" pe care il alatura unor cuvinte cu efect comic: "curat condei", "curat neconstitutional", "curat murdar"

Dandanache

isi exteriorizeaza starea de ramolit si prin modul in care vorbeste, amintind de istoricul familiei sale "de la patuzopt"

foloseste apelativele "neicusorule" si "puicusorule"

povesteste, utilizand onomatopee, drumul lui cu postalionul de la Bucuresti


Caracterizarea unui personaj

Nae Catavencu, avocat, directorul ziarului Racnetul Carpatilor, seful opozitiei politice din judet, ilustreaza tipul demagogului si al parvenitului. Este fondator si presedinte al Societatii Enciclopedice Aurora Economica Romaneasca sugestiva pentru statutul de societate fantoma prin care isi insuseste ilegal sume importante de bani. Dovada ilegalitatilor financiare este polita pe care o gaseste Trahanache, prin care Catavencu isi insuseste fraudulos 5000 de lei din fondurile societatii. In ambitia sa nemarginita de a parveni, de a ajunge in Parlament, Catavencu nu se sfieste sa cerseasca postul de deputat in schimbul scrisorii, recurgand la santaj. Parvenit, santajist, grosolan si impostor, se conduce dupa deviza "scopul scuza mijloacele", pusa insa, din pricina inculturii, pe seama "nemuritorului" Gambetta, confundandu-l cu Machiavelli. Este infumurat si impertinent atunci cand stapaneste arma santajului, spunandu-i prefectului "asasin", dar devine umil, slugarnic si lingusitor atunci cand pierde scrisoarea. Prin comicul de situatie reies si alte trasaturi. Lipsit de demnitate, el conduce manifestatia festiva in cinstea rivalului sau politic, Dandanache, fara nici un scrupul. Demagogia este principala sa trasatura de caracter iar atunci cand ea imbraca forme patriotarde, personajul este de un ridicol desavarsit. Isi construieste cu ipocrizie "o poza" de patriot ingrijorat de soarta tarii, rostind cu grei cuvintele din cauza emotiei care-l ineaca. Incultura lui reiese atat din nonsensul afirmatiilor "Industria romana e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire", precum si din confuzii semantice, numindu-i "capitalisti" pe locuitorii capitalei, iar el considerandu-se "liber-schimbist" adica flexibil in conceptii. Numele sugereaza firea de mahalagiu, palavragiu si ipocrizia, trasaturi ce definesc acest personaj prin comicul onomastic.



loading...











Document Info


Accesari: 14475
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )