Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Paralela poezia "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"-Lucian Blaga si poezia "Din ceas dedus"-Ion Barbu

literatura romana











ALTE DOCUMENTE

LECTURA PENTRU VACANTA ROMANA
Ilustreaza, apeland la o opera literara studiata, doua dintre elementele de compozitie ale textului dramatic, selectate din urmatoarea lista: act, sce
Baltagul de Mihail Sadoveanu
Fisa de lectura Hainele cele noi ale imparatului
LUCEAFARUL
Scrie un eseu in care sa argumentezi aparenta la specie a unui basm cult studiat.
Modernitatea prozei lui Mircea Eliade
Test de evaluare sumativa - Limba Romana - clasa a IV-a
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularitatile unui roman psihologic, prin referire la o opera literara studiata, apartinand perioadei interb
Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti


Paralela poezia "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"-Lucian Blaga si poezia "Din ceas dedus"-Ion Barbu

Poezia reprezinta modul cel mai pertinent in care se poate observa sublimarea, esentializarea fiintei umane doar prin adancirea in ea insasi, ea fiind "un mijloc de cunoastere parastiintifica" dupa cum afirma Arthur Rimbaud, insemnand in acelasi timp vibratie lirica, ea adresandu-se eului sensibil, cel care percepe lumea prin simturi. Aceasta inseamna ca, indiferent ce registru afectiv ar trezi, poezia autentica va impresiona prin acel ceva nedefinit care in functie de epoca si curentul integrator al operei si autorului ei, va fi definit intr-o maniera personala. Perioada interbelica, o perioada de efervescenta creatoare in domeniul literaturii romane, sta sub semnul confluentei benefice a doua tendinte: traditionalismul, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistelor "Viata romaneasca" si "Gandirea" si modernismul, promovat de revista "Sburatorul" si cenaclul omonim, sub indrumarea culturala a lui Eugen Lovinescu. Acesta avea ca obiective imprimarea unor tendinte moderniste in evolutia literaturii romane si promovarea tinerilor scriitori, "lampadoforii" artei de maine, dupa cum ii numea Lovinescu, care sustinea ca "elementul esential al talentului este originalitatea si originalitatea inseamna diferentiere.". Acesta afirmatie surprinde esenta artei si a valorii estetice: originalitatea. Faptul ca "originalitatea inseamna diferentiere" se reflecta in diversitatea si in valoarea vocilor poetice ale perioadei interbelice: Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, stilul fiecaruia fiind specific, inconfundabil, un timbru poetic aparte, asimiland elemente ale avangardismului, expresionismului, ermetismului si simbolismului.

Sub imperiul modernismului c 343h73d u influente expresioniste, ce promoveaza "pathosul" si cunoasterea "ecstatica", opera lui Lucian Blaga induce sentimentul confuz al unei prezente misterioase si lanseaza invitatia de a contesta aparentele, tema, eroii, conflictul, subiectul fiind structurate pe conceptul de cunoastere. "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", asezata in fruntea volumului "Poemele luminii" din 1919, are rolul de program literar, fiind insa realizata cu mijloace poetice. Este o arta poetica moderna, autorul exprimandu-si crezul liric, accentul cazand insa nu pe tehnica poetica, ci pe conditia artistului, pe relatiile dintre poet, lume si creatie; spiritul eului creator nu ia forma lucrului care-l sesizeaza, nu ramane pasiv, multumindu-se sa inregistreze totul cu maxima fidelitate, ci esentializeaza si sublimeaza in metafore cu incarcatura metafizica. Imaginile poeziei sugereaza astfel prezenta vie a unui univers rasfrant in adancul fiintei omului prin considerarea "lumii" ca un receptacul al spiritului, ca o prelungire a cosmosului prin miscarile sufletului, o explozie a sentimentului care da omului forta demiurgica a reintegrarii lui in propria sa demnitate si spiritualitate. Blaga opune doua cai de cunoatere, luciferica si paradiziaca, si opteaza pentru prima cale, considerand ca adevarata cunoastere este cea care potenteaza misterul, deoarece este sigura modalitate de a imita actul divin al creatiei realizat de Marele Anonim, tot ce este terestru cautand acest lucru: "lacul oglindeste stelele pentru ca vrea sa fie cer", omul nefacad exceptie. Aceasta cunoastere, prin actul sau, considera obiectul despicat in doua: fanic-partea care se arata si criptic- partea care se ascunde, sau "manifestarea zeului in absenta lui", avand ca scop potentarea, adancirea misterului, si nu lamurirea lui. Ea este specifica sensibilitatii poetului, este indirecta si imbogateste fiinta artistica.

Contemporan cu Lucian Blaga este Dan Barbilian, matematicianul de o valoare incontestabila, "Ion Barbu" fiind pseudonimul sau literar, ce ajunge poet din ambitia de a-i demonstra prietenului sau, Tudor Vianu ca poate sa scrie si poezie, el fiind convins ca "exista undeva in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia". El a incercat prin lirica sa imaginarea unor lumi probabile generate de oscilatia permanenta intre intelectualitate si senzualitatea frusta, intre contemplatia apolinica si frenezia dionisiaca, ilustrand astfel relatia dintre matematica si geometrie, dupa propria marturisire: "Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumita simbolica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta". In operele sale lirice se disting trei etape de creatie. Prima, cea parnasiana, apartine perioadei de creatie dintre anii 1919 si 1920 si cuprinde poezii ca :Lava", "Muntii", "Banchizele", "Copacul", poezii picturale, reci, de "factura larga, cu strofe ca arcuri de granit, cu un vocabular dur, nou insa, cu un ton de gang masiv", dupa cum este de parere si E. Lovinescu, poezii ce respira atmosfera poeziei filozofice si care au o predilectie pentru formele arhetipale ale universului, iar perioada baladica si orientala cuprinde poezii publicate intre anii 1920 si 1934: "Riga Crypto si lapona Enigel", "Domnisoara Hus", poeme epico-lirice ce depasesc caracterul abstract al primelor reorientandu-se spre viata naturii cu simplitate si umor. Ultima perioada, cea ermetica, presupune eludarea din poezie a tot ceea ce lui Barbu i se parea inutil, atat timp cat inchipuirea poate sa recupereze singura. Rezultatul este o formulare ermetica, poeziile fiind scrise intr-un limbaj alchimic, cu termeni preluati din matematica cu simboluri ermetice, care ascund idei referitoare la conditia umana si conditia poeziei, multe poeme continand idei de "ars poetica". O astfel de poezie este si "Din ceas dedus", numita de unii critici si "Joc secund", dupa numele volumului in deschiderea caruia este inclus, mai ales ca poetul nu i-a pus un titlu, intentia lui fiind ca acest text liric sa initieze cititorul intr-un univers unic, inconfundabil.

Fiind "o fereastra spre lume care permite eului sa-si depaseasca limitele si sa se dilate la infinit " dupa cum afirma Marcel Raymond, poezia va circumscrie un anumit univers ideatic, un imaginar poetic ce poarta amprenta eului poetic. Astfel, poezia "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", are rolul de program literar, fiind insa realizata cu mijloace artistice si are ca tema atitudinea poetica in fata marilor taine ale universului, cunosterea lumii in planul creatiei poetice fiind posibila numai prin comunicare afectiva totala. Blaga opteaza pentru un lirism subiectiv, ale carui marci lexico-gramaticale figureaza inca din titlu, "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" presupunand o situare orgolioasa, de sorginte expresionista, a eului creator in centrul universului liric, in care "totul se raporteaza la etern." - K. Edschmidt. Pe de alta parte, arta poetica a liricii lui Ion Barbu, poezia "Din ceas dedus" este realizata pe baza unei conceptii exprimate intr-un limbaj si o viziune aparte, "un cantec de harfe, rasfrante in ape, sau lumina fosforescenta a meduzelor care sunt vazute numai pe intuneric, adica atunci cand ochii pentru lumea intinsa se inchid". Referindu-se la caracterul de arta poetica, G. Calinescu surprinde aspecte legate de sensul poeziei, dar si de rolul poetului: "Aceste doua strofe sunt definitia insasi a poeziei: Calma creasta a poeziei este scoasa (dedusa) din timp si spatiu, adica din universul real (din ceas), este nu un joc prim, ci un joc secund, o imagine ireala intr-o apa sau intr-o oglinda. Poetul nu traieste la zenit, simbolul existentei in contingent, ci la nadir, adica din interior, in eul absolut, care nu e afectiv, ci numai latent." Conform cerintelor moderniste, temele traditionale sunt inlocuite de Barbu cu o prezentare a poeziei si a sensului acesteia, temele poeziei exprimand, in principal, ideea lumii purificate prin reflectarea in oglinda, ideea autocunoasterii si ideea actului intelectual ca afectivitate lirica. Din poezie nu lipseste motivul specular, care are o ocurenta deosebita in lirica lui I. Barbu. Oglinda, asociata motivului dublului, sau ca reflex al macrocosmului in microcosmos, este mai mult o modalitate stilistica, prin care realitatea se rasfrange in constiinta umana ca intr-o oglinda sau in luciul apei, iar imaginile reproduse de poet nu sunt copiate, ci spiritualizate in mod individual. Titlul poeziei are in componenta sa substantivul "ceas", substantiv ce face parte din campul lexical al notiunii de timp si care sugereaza in acest caz ideea de timp neclintit. Dupa aprecierea lui Al. Paleologu, timpul este "dedus, [] sustras oricarei prize a temporalitatii curente". Daca e luat in considerare si celalalt titlu al poeziei, "Joc secund", cuvantul "joc" sugereaza in opinia lui T. Vianu "o combinatie a fanteziei, libera ca orice tendinta practica", iar asocierea adjectivului "secund" plaseaza jocul in zona superioara a esentelor ideale. In comparatie, titlul poeziei lui Blaga este format din pronumele de persoana I, marca a eului liric exprimat subiectiv, negatia care anuleaza lexemul a carui signaletica dominanta este duritatea -"strivesc" in raport cu eul liric, si "corola de minuni a lumii"- ansamblu de minuni ale divinitatii, ce beneficiaza de un caracter exhaustiv, acesta evidentiind gustul pentru mister al lui Blaga. Titlul este reluat in incipitul poeziei, ca prim vers, iar sensul sau, imbogatit prin seria de antiteze si lantul metaforic, se intregeste cu versurile finale: "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/[]/ caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte". Poezia este un act de creatie, iar iubirea o cale de cunoastere a misterelor lumii prin trairea nemijlocita a formelor concrete.

Tot acest univers ideatic sau "verse instance" cum il numea E.A.Poe, va fi sustinut printr-o serie imagistica deosebita. Discursul liric al poeziei lui Blaga este organizat in jurul unor antiteze: intuneric -lumina, trup -spirit, cunoastere paradisiaca -cunoastere luciferica, in trei secvente poetice, marcate prin scrierea cu initiala majuscula la inceput de vers. Modernismul blagian se manifesta si la nivel prozodic prin uzitarea versului liber, lipsit de constrangerile formale, accentul fiind pus pe curgerea ideilor poetice. Pompiliu Constantinescu reduce arta poetica la "o ampla comparatie, cu un termen concret, de puternic imagism, si un termen spiritual de transparenta intelegere".Spre deosebire de aceste lucruri, poezia lui Barbu este plasata prin intermediul primei strofe in afara timpului, a duratei, este scoasa din timpul obiectiv, din contingent, lexemul "dedus" presupunand filtrare, transfigurare a realitatii. Structura "adancul acestei calme creste" intareste ideea ca prin poezie se ajunge la esenta, ea fiind o realitate neptunica si uranica, actul creatiei adoptand astfel valori narcisiste, poezia fiind un proces exclusiv intelectual ce presupune oglindire, reflectare, ea se obtine prin reflectarea realitatii in esenta fiintei: "intrata prin oglinda". Lexemele "mantuit azur" confirma faptul ca poezia nu este o imagine a lumii, ci o reflectare, a doua filtrare, un semn al mintii, o directie. Ea este o sublimare a vietii prin retorsiune, lumea purificata in oglinda si rezultata "din reflectarea figurii spiritului nostru, act clar de narcisism si semn al mintii", cum gandeste si insusi I. Barbu. Strofa a doua a acestei poezii exprima o alta viziune a poeziei, cea de "nadir latent". Nadirul, punct imaginar de pe bolta cereasca, diametral opus zenitului si aflat la intersectia dintre verticala locului, de unde priveste observatorul, cu bolta cereasca din emisfera opusa, este latent deoarece poate oricand sa devina zenit. Astfel, universul poetic este capabil sa puna in lumina nu numai zenitul, ci si nadirul, adica nu fenomenul, ci esentele structurate grupal. Planul subconstientului este latent pentru ca poate oricand sa produca valori, el este in postura increatului, in fiecare dintre noi zacand "un Mozart asasinat"- A. de Saint Exupery. Astfel, este sugerata conceptia matematica a lui Barbu despre creatia lirica, "poetul ridica insumarea", calculeaza un punct imaginar al ideilor in inaltul infinit al spatiului exterior si intalneste poezia: "harfe resfirate", aflata la "zbor invers" spre esentele nevazute si nestiute ale universului. Asadar, poezia trebuie sa sintetizeze esentele, sa nu fie discursiva sau lenesa si sa capteze unitatea cosmogonica. Sintagma "in zbor invers le pierzi" sugereaza ideea ca daca poetul nu stie sa se inalte, pierde. Daca poetul nu cunoaste "jocul", el nu va realiza un produs artistic, deoarece poezia nu se poate obtine decat plecand de la realitate si nu invers fiindca "orice cunoastere pe care n-a precedat-o o senzatie e de prisos", cum este de parere si A. Gide, iar abordand "jocul" invers, poezia nu este posibila: "cantec istoveste". Sintagma finala coroboreaza ideea ca fiecare creatie metamorfozeaza realitatea precum asa- zisa transparenta a meduzelor pastreaza si modifica concomitent limpezimea marii, lexemul "meduze" semnificand o deformare a sinelui intr-o astfel de inchidere, dar si profunzimea vietii incostiente.

La baza acestor imagini sta o textura stilistica variata, evidentiata la toate nivelurile textului poetic. Viziunea si imaginarul poetic ale lui Blaga isi gasesc o expresie concentrata in metafora centrala din poezie, plasata inca din titlu. Pentru poet, metafora revelatorie "corola de minuni a lumii", imagine a perfectiunii, rezultat al incongruentei dintre lumea concreta si cea a notiunilor abstracte, semnifica misterele universale, iar rolul lui este de a adanci taina. Metaforele enumerate surprind temele majore ale creatiei poetice, imaginate ca petalele unei corole uriase care adaposteste misterele lumii: flori -viata/ efemeritatea/ frumosul, ochi -cunoasterea/ contemplarea poetica a lumii, buze -iubirea/ rostirea poetica, morminte -tema mortii/ eternitatea/ transcenderea. Astfel, ideile sunt potentate atat la nivelul metataxelor prin intermediul enumeratiei simbolurilor bisemice ce contureaza corola: "in flori, in ochi, pe buze ori morminte" ,dar si al polisindetonului din finalul poeziei care realizeaza, prin repetarea conjuncttiei "si" o egalizare a acelor simbolurilor, cat si la nivelul metasememelor, adica al figurilor de sens, al tropilor prin transferuri semantice ale epitetelor "intunecata zare", "largi fiori", dar mai ales al "metaforelor revelatorii" precum "a lumii taina", "lumina altora", "nu strivesc[] si nu ucid". De asemenea, pentru a sustine muzicalitatea versurilor, muzicalitate ce are o vasta insemnatate pentru poezie, in poezia "Din ceas dedus" Ion Barbu opereaza la nivelul metaplasmelor si metagrafelor apeland la "armonia imitativa", concordanta intre sonoritatea expresiei si ideea exprimata, realizata pe baza aliteratia fricativei "s": "ceas, dedusacesteicreste" ce sugereaza stridenta, sincopa, elidarea vocalei "i": "ce-n", pronutarea sunetului "e" in loc de "a": "resfirate". La nivelul metataxelor se observa prezenta elipselor: "ce-n zbor invers le pierzi", a numeroaselor inversiuni: "calme creste"; "meduzele cand plimba sub clopotele verzi" si a ingambamentului la nivelul intregii poezii intrucat ambele strofe se reduc, fiecare, la cate o singura fraza. De asemenea, prima strofa este eliptica de predicat, pe cand a doua include coordonari si subordonari de propozitii. La nivelul metasememelor, nivel care sta sub semnul "podoabelor semantice", se observa uzitarea metaforelor: "poetul ridica insumarea", a comparatiilor: "cantec istoveste: ascuns, cum numai marea, / Meduzele cand plimba sub clopotele verzi", a metonimiei: "nadir latent", dar si a epitetelor, epitete ce sunt cromatice: "clopotele verzi", oximoronice: "calme creste", "cirezi agreste", metaforice: "joc secund" si antepuse: "mantuit azur", de remarcat fiind abundenta lor, dar si faptul ca aceleasi sintagme constituie figuri de stil diferite, ceea ce sustine concizia si justifica incifrarea textului si ambiguitatea limbajului poetic.

Tectonica si prozodia sunt alte doua constante definitorii ale unui discurs liric. In timp ce in poezia lui Lucian Blaga modernismul se manifesta si la nivel prozodic deoarece regulile rimei, ritmului si ale masurii sunt aplicate dupa voie , lucru ce sugereaza amplificarea misterului determinat de utilizarea unei terminologii abstracte, organizarea metrica a poemului lui Ion Barbu este de o mare simplitate, poetul evitand efectele muzicale si urmarind o cadenta linistita, mereu egala cu sine, impresia fiind produsa de constructia lunga a versului de treisprezece-paisprezece silabe, fixat invariabil intr-un ritm iambic, acesta fiind singura unitate metrica a poemului, iar rima incrucisata a poeziei produce o edulcolare, o catifelare a tonului final.

Astfel, in timp ce in poezia ce desemneaza arta poetica blagiana limbajul si imaginile artistice sunt puse in relatie cu un plan filosofic secundar, avand rolul de a revela un mister esential pentru insusi continutul faptului, poezia "Din ceas dedus" a lui I. Barbu este o arta poetica apartinand ermetismului barbian, atat prin conceptia poetului asupra rostului si rolului artei, cat si prin aceea ca este un adevarat cod ce deschide intelesurile poetice ale universului liric barbian, cu totul unic in literatura romana, ea fiind astfel accesibila doar cititorilor initiati.


Document Info


Accesari: 4661
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )