Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






REGISTRE STILISTICE GENERALE ALE LIMBII - particularitati










ALTE DOCUMENTE

PROIECT DIDACTIC - Ion de L. Rebreanu - Instantele comunicarii narative
Proba de evaluare
Test la romana
sCOALĂ ÎN PĂDURE - L E C T U R A S Ă P T Ă M Â N I I
Problema tipurilor in literatura
Genul epic
Nicolae Filimon - Ciocoii vechi si noi sau ce naste din pisica soareci manânca
REGISTRE STILISTICE GENERALE ALE LIMBII - particularitati


Registrele de limba sunt considerate subcoduri lingvistice selectate constient sau spontan în interiorul  unei comuntati sociolingvistice, în scopul adecvarii la situatia de enuntare si la contextul conversational. Straturile stilisteice ale limbajului artistic înglobeaza si registrele stilistice, prin care se transpun diversele variante ale limbii în stilul beletristic si se codifica repere spatio-temporale ale universului fictional, componente psiho-sociale si tipare comportamentale ale personajelor, strategii discursive ale eului rostitor. 

·        Registrul popular

Limbajul popular cuprinde fapte de limba generale, raspândite pe întreg teritoriul locuit de români, fara a fi însa si literare, si este conditionat de factorul social-cultura care imprima o apmrenta specifica asupra vorbitorilor. Utilizat ca varianta stilistica în opera litarara (folclorica/culta) presupune situarea naratorului, a personajelor/eului liric în sfera culturii populare, printr-un limbaj marcat de spentaneitate si indici ai implicarii afective. Caracteristicile generale ale acestuia sunt oralitatea, spontaneitate si dinamismul. Caracterul popular al limbajului rezida în lexic, dimensiune fonetica, gramaticala si stil.

-la nivel fonetic: marci ale oralitatii, accente afcetive, variante fonetice familiare, ignorând normele ortoepice; rime si ritmuri simple, aliteratii;

-la nivel lexical: selectarea unor cuvinte si expresii specifice universului rustic, frecventa mare a diminutivelor, abateri de tipul pleonasmului, al tautologiei;

-la nivel morfosintactic: prezenta unor forme neliterare, viitorul popular, superlativul popular, frecventa intejectiei; modele sintactice bazate pe repetitii sau pe recurenta lui «si» narativ, anacolutul;

-la nivel stilistic : caracter tarditional al figurilor de stil ;

Ex : Caci era boboc de trandafir în luna lui maiu[.]. Sau cum s-ar mai zice la noi în taraneste, era frumoasa de mama focului: la soare te puteai uita, iar la dânsa, ba. si de aceea Harap-Alb o prapadea din ochi de draga ce-i era. (I. Creanga, Povestea lui Harap-Alb)

Oralitatea deriva din expresiile onomatopeice, din folosirea exclamatiilir si a interjectiilor, frecventa comparatiei comune, aflate în perimetrul limbii vorbite: «racni el ca un smintit», «se repede ca prin foc», etc, inserarea proverbelor si a zicatorilor, utilizarea unor expresii populare, folosirea formei neaccentuate a pronumelor personale de pers. I si II în cazul dativ, asa-numitul dative tic mi ti-l lua", frecventa superlativului cu valoare afectiva, a superlativeloretc. Spontaneitatea se datoreaza folosirii repetitiilor pentru intensificarea expresivitatii comunicarii, a expresiilor idiomatice, a anacolutului etc. dinamismul limbii e sustinut de eslipsa predicatului, de repetarea subiectului, de acumularea de verbe care sporesc dinamismul discursului, de utilizarea predominanta a coordonarii în fraza, etc.

·        Registrul cult

Implica situarea instantelor comunicarii artistice în orizontul culturii, prin aplicarea normelor limbii literare, prin informatia culturala bogata;

-la nivel fonetic: e definit prin eufonie, în poezie ritmuri si rime complexe;

- la nivel lexical: caracterizat prin diversitate si bogatie sinonimica, prin valorificarea mai multor semnificatii, ambiguizare deliberata;

- la nivel morfosintactic fraza elaborata;

-la nivel stilistic  predilectia pentru tropi si figuri de gândire; variatie stilistica, originalitate;

Ex: Un tânar metal transparent subtire ca lama taioasa taia orizonturi curbate si lent despartea privirea de ochi, cuvântul de idee, raza de stea pe când plutea o floare de tei înlauntrul unei gândiri abstracte (N. Stanescu, Semn I).

·        Registrul oral

Oralitatea vizeaza doua straturi stilistice: un strat primar, specific literaturii populare si un strat derivat, specific structurilor dialogale si stilului marilor povestitori a caror structura simuleaza circumstantele comunicarii orale;

-particularitati : comunicare directa, preponderent colocviala, afectiva si spontana; relevanta elementelor paraberbale si nonverbale în constituirea sensurilor;

-marci distinctive: formule ale adresarii directe, enunturi exclamative si  interogative, elidari fonetice, topica afectiva, frecventa unor sintagme/expresii colocviale, a substantivelor în Vocativ, a verbelor la imperativ, a interjectiilor ; abateri de la norma precum dezacordul, anacolutul;

-Hei, hei ! calatorule. Daca ti-i vorba de-asa, ai sa-ti rupi ciochinele umblând si tot n-a sa gasesti sluga cum cauta dumneata, ca pe-aici sunt numai oameni spâni. s-apoi, când este la adicalea, te-as întreba: ca'ce fel de zaticneala ai putea sa întâmpini din pricina asta? (I. Creanga, Povestea lui Harap-Alb)

-Sa lasam frazele, nene Catavencule! Astea sunt bune pentru gura-casca.eu sunt omul pe care sa-l îmbeti cu apa rece ?...Spune, unde sa fie ? (I. L. Caragiale, O scrisoare pierduta)

·        Registrul scris

Pesupune comunicare artistica mediata, prin producerea unei scriituri al carui criteriu valoric este originalitatea, într-un limbaj autoreflexiv, constient de forta sa de a întemeia universuri autonome, dar si de limitele acestor lumi semantice.

-nivelul fonetic este dublat de nivelul grafematic(« exploatarea resurselor poetice ale grafismului si ale punerii în pagina»-G. Genette), de semnalizarile metatextuale (versul alb, versul spatial), chiard aca pictopoezia sau caligramele ramân forme de expresivitate experimentale.

O, daca n-ar fi eroarea,

daca am fi curati

Cum sunt pestii din marea

cea sferica, frati

. si fiecare secunda n-ar fi

mereu a trecutului.

                    (N. Stanescu, O, daca.)

-nivelul lexical este caracterizat printr-o orientare deliberata a limbajului spre polisemie maxima care confera un caracter deschis semnificatiilor; retele lexicale tematice, câmpuri semantice, termeni cu ocurenta rara;

-nivelul sintactic urmareste o structurare riguroasa a textului; procedeele de c onstructie au un rol definitoriu (recurenta, simetria, elipsa, dislocarea, repetitia).

-la nivel stilistic raporturile sintactice «se dezvolta în structuri imagistice, în spatiul carora se confrunta un univers real cu unul imaginar» (D. Irimia).

 

Bibliografie:

1.     F. Puscas, Comunicare (Limba si litaratura româna), ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2004;

2.     V. Rotaru, Teoria literaturii, ed. Aula Magna, 2004;

3.     E. Simion (coordonator), F. Rogalski, D. Cristea Enache, Limba si literatura romana (Concepte operationale. Repere teoretice), Grupul editorial Corint, Bucuresti, 2003;

4.     G. G. Neamtu, Ioana Bot (coordonatori), Limba si literatura româna pentru grupele de performanta, ed. Dacia Educational, Cluj-Napoca, 2004;


Document Info


Accesari: 47662
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )