TESTE DE EVALUARE PENTRU ELEVII DE LICEU
Argument
Prezenta lucrare se adreseaza tuturor dascalilor si învataceilor care încep a-si croi un drum în lumea fascinanta a Literaturii. Ea se doreste a fi un instrument util în munca la clasa care, de multe ori în ultimul timp, s-a dovedit dificila si solicitanta. Aparitia manualelor alternative, a DOOM-ului, varianta a doua, precum si schimbarea programei scolare au adus în atentia tuturor noutati la care chiar si cei cu o bogata experienta se adapteaza mai greu. Explozia informationala face si mai dificila aceasta adaptare.
Iata de ce ne-am gândit sa alcatuim o culegere de teste de evaluare pentru elevii de liceu care sa constituie un punct de plecare în evaluarea continua pe care fiecare profesor o face la clasa.
Am încercat sa respectam competentele specifice fiecarui an de studiu si ne-am gasit un punct de sprijin în noul DOOM. Textele alese se doresc a fi interesante si apartin, în marea lor majoritate, scriitorilor canonici. Am vizat diverse tipuri de itemi din dorinta de a diversifica metodele de lucru la aceasta disciplina.
Ne-am dori ca astfel orele de româna sa fie interactive, sa stimuleze imaginatia, spontaneitatea si creativitatea elevilor într-o atmosfera de deplina încredere si comunicare cu profesorul. Prin diversitatea lor, testele propuse definesc personalitatea fiecarui elev, dar încurajeaza si lucrul în echipa.
În speranta ca aceasta lucrare va va fi utila, va dorim succes în activitatea scolara!
Autoarele
Clasa a IX-a
A. Competente generale
Utilizarea corecta si adecvata a limbii române în receptarea si în producerea mesajelor în diferite situatii de comunicare
utilizarea adecvata a achizitiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate
exprimarea orala sau în scris a propriilor reactii si opinii privind textele receptate
redactarea unor texte diverse
utilizarea corecta si adecvata a formelor exprimarii orale si scrise în diverse situatii de comunicare
Folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica în receptarea diferitelor texte literare si nonliterare
aplicarea unor tehnici vizând întelegerea textelor literare sau nonliterare
identificarea temei textelor propuse pentru studiu
comentarea ideilor si atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiasi teme literare
analizarea componentelor structurale si expresive ale textelor literare studiate si discutarea rolului acestora în dezvoltarea temelor
compararea trasaturilor definitorii ale comunicarii în textele fictionale si nonfictionale
aplicarea conceptelor de specialitate în analiza si discutarea textelor literare studiate
compararea limbajului cinematografic cu acela al textului scris
Argumentarea în scris si oral a unor opinii în diferite situatii de comunicare
identificarea structurilor argumentative într-un text dat
identificarea elementelor dintr-un text care confirma sau infirma o opinie privitoare la textul respectiv
argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate
Cultivarea interesului pentru lectura si a placerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
Stimularea gândirii autonome, reflexive si critice în raport cu diversele mesaje receptate
Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii române
Cultivarea unei atitudini pozitive fata de comunicare si a încrederii în propriile abilitati de comunicare
Abordarea flexibila si toleranta a opiniilor si a argumentelor 21321h713v celorlalti
Cultivarea unei atitudini pozitive fata de limba materna si recunoasterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personala si îmbogatirea orizontului cultural
Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturala
TEST 1
Se da textul:
Înserase mai de-a bine;
Crengi uscate peste mine,
Bâzâind la vântul strâmb,
Îmi ziceau rastit din drâmb.
Nazdravana de padure
Jumulita de secure,
Scurt, furis
Înghitea din luminis.
Din lemnoase vagauni,
Capcauni
Îi vedeam piezis
Cum casca
Buze searbade de iasca;
si întorsi
Ochi bubosi
Înnoptau subt frunti pestrite
De paroase,
De barboase
Joimarite.(.)
Mi-a fost frica si-am fugit!
(Ion Barbu - Dupa melci)
Cerinte:
Gasiti sinonime pentru cuvintele: vagauna, pestrite, searbad, piezis. 0,4 puncte
Identificati cuvintele derivate din text. 0,6 puncte
Alcatuiti cinci enunturi în care sa ilustrati polisemia cuvântului ochi. 1punct
Identificati si numiti trei figuri de stil diferite din text. 1 punct
Comentati versurile, urmarind relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice folosite.
2 puncte
(O.F.)
TEST 2
Se da textul:
Toata noaptea viscoli.
Înca bine n-ajunsesem
Ca porni, duium, sa vie
O vifornita târzie
De Paresemi.
Vântura, stârnind gâlceava,
Alba pleava;
si cadeau si maruntei
Bobi de mei.
(Ningea bine, cu temei).
În bordei
Foc vârtos mânca napraznic
Retevei.(.)
Somnoros venii la geam.(.)
Dar prin sticla petecita,
Dar prin gheata încâlcita,
Fulgera sul lung de har,
Prapadenia de-afar′:
Podul lumii se surpase,
Iar pe case,
Pâna sus, peste colnic,
Albicioase
Ori foioase
Cadeau cepi de arbagic.
(Ion Barbu - Dupa melci)
Cerinte:
Gasiti sinonime pentru cuvintele: gâlceava, colnic, Paresemi, vârtos. 0,4 puncte
Identificati cuvintele derivate din text. 0,6 puncte
Alcatuiti cinci enunturi în care sa ilustrati polisemia cuvântului a cadea. 1punct
Identificati si numiti trei figuri de stil diferite din text. 1 punct
Comentati versurile, urmarind relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice folosite.
2 puncte
(O.F.)
TEST 3
Se da textul:
18 septembrie
Vanciu e un Dumnezeu!
Ne-a pedepsit filozoficeste: ne-a promovat pe toti. Un coleg corigent, însa, ne-a dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi. Dar Vanciu nu merita mai putin sa fie adorat.
Ma bucur de un lucru: ca îmi place matematica. Am observat astazi ca îmi place. Nu e grea: dimpotriva, are foarte multe parti amuzante. Din toamna ma apuc serios de matematica. Acum e lucru hotarât. Acum m-am convins ca am vointa. O vointa de fier, imensa, nesfârsita.
si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta, pentru ca nu am voit. Daca voiam, citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica. Ma oprisem însa, la gândul de a fugi de acasa. Iar acum mi-am schimbat pur si simplu gândul. De aceea am sa învat la matematica.
Ma odihnesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica. Numai în matematica si germana.
Acum stiu cine sunt.
(Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop)
Cerinte:
Precizati tema fragmentului citat si mentionati alte opere literare care abordeaza aceeasi problematica. 0,4 puncte
Identificati câmpul lexical dominant în text. 0,6 puncte
Folosindu-va de informatiile din text, realizati un portret succint al elevului corigent. 1 punct
Comentati afirmatia: "Acum stiu cine sunt." 1 punct
Organizati-va în echipe de 4-5 elevi! Fiecarei echipe îi revine sarcina de a prezenta metode pentru solutionarea problemei corigentei, asumându-si unul dintre rolurile: profesor, elev corigent, elev eminent, parinte. 2 puncte
(S.R.)
TEST 4
Se da textul:
Iata, m-ai gasit pe mine, îi zic eu.
Bine ca te-am gasit, nene Iancule! Afurisit sa fie repausul duminical!
Draga Costica, recunosc, în adevar, ca un oras mare în repaus dominical nu este asa de frumos ca în plina activitate; si mie-mi face aceeasi penibila impresie ca si tie. Decât, ia sa ne gândim si la oamenii care muncesc, o saptamâna întreaga, de dimineata pâna seara târziu. Nu le trebuie si lor o zi de odihna
(I.L. Caragiale - Repausul dominical)
Cerinte:
1. Gasiti sinonime pentru cuvintele: repaus, activitate, penibila, impresie, oras, a recunoaste.
0,6 puncte
2. Transformati vorbirea directa în vorbire indirecta. 1 punct
3. Prezentati raporturile ca se stabilesc între elementele situatiei de comunicare, pornind de la textul de mai sus. 1 punct
4. Numeste modul de expunere dominant în fragmentul de mai sus. 0,4 puncte
5. Explica pe scurt care sunt raporturile dintre autor, narator si personaje în textul dat. 2 puncte
(O.F.)
TEST 5
Se da textul:
Ţi-am adus si niste oua - zise baba Chiva - ca stiu ca n-ai mâncat aseara.
Oeufs ŕ la coque declara Jim zâmbind.
Cum le coc Le fierb, nu le coc! ramase nedumerita baba.
Ah, baba Chivo - continua el mai mult pentru sine decât pentru baba - când o sa fiu eu servit cu mare ceremonial pe platouri de argint: sandwich-uri savant combinate de barmani în smoching si subrete în lamé, dupa retete de laborator.
(G. Calinescu - Cartea nuntii)
Cerinte:
1. Gasiti sinonime pentru cuvintele: ceremonial, savant, combinate, smoching, nedumerita.
0,5 puncte
2. Transformati vorbirea directa în vorbire indirecta. 1 punct
3. Prezentati raporturile ca se stabilesc între elementele situatiei de comunicare, pornind de la textul de mai sus. 1 punct
4. Caracterizati pe Jim, pornind numai de la informatiile oferite de textul de fata. 2 puncte
5. Numeste modul de expunere dominant în fragmentul de mai sus. 0,5 puncte
(O.F.)
TEST 6
Cititi cu atentie urmatoarele texte:
a. Mai pune la socoteala ca si Trasnea era înaintat în vârsta, bucher de frunte si tâmp în felul sau; ca profesorul, care si el se mira cum au ajuns profesor, zicea: «Luati de ici pâna ici», cum mi se pare ca se mai face pe une locuri si astazi, si poate ca nu veti aduce banat nici gramaticului, nici profesorului, nici lui Trasnea, ci întâmplarii, care a facut pe oameni asa cum sunt: ori cutite de otel, ori de tinichea...
s-apoi gânditi ca Trasnea citea întrebarea si raspunsul fiecare pe rând, rar si lamurit, ca sa se poata întelege ceva? Nu asa, necredinciosilor, ci iata cum: «Ce este gramatica româna, este...ce este, este...este arata...nu arata, artea...artea...ce...ce...ce ne învata, învata...învata...ce ne învata; a vorbi...bi...bi...ce ne învata...ce este, este...este arata, uite dracu ! nu arata, artea ce ne învata...ce este, este... » si tot asa dondanind foarte repede, bâlbâit si fara pic de cugetare, pâna la a scrie într-o limba corect rar ajungea, sarmanul! si dupa ce turba de cap hat bine, ma striga sa-l ascult, ca stie.(...) si se si opintea el, într-o privire, sa raspunda bine, dar degeaba; se încurca si mai rau, începea a ofta si-i venea sa-si sparga capul.
(Ion Creanga - Amintiri din copilarie)
b. Profesorul: No ! mâine apoi începem doara! Câti ghintre voi au studuit, or mere mai gheparke ; câti au fost putori si n-au studuit, trebuie ca ramân repekinti . Acuma doara numai sa va mustruluesc, ca cum sa fiti la acea înaltime la care cauta a fi scolerul întrucât priveske educatiunea printipiala respeckive la conduita exemplara fata ghe azistentii care vor fi ghe fata. (Catre un scolar din fund:) Inchighe gura, boule, ca-ti intra musca... (Baietii râd.) Silentium !... scolerul cauta sa fie curat îmbracat...
scolarul Ionescu: Mie mi-a facut mama haine noua, dom'le.
Profesorul: Ei ! ma-ta ! ca-z doara nu era sa ti le fac eu! (Râsete). Silentium, magarilor! Educatiunea printipiala mai apoi ne obliga la respect catre cei mari, si la înfatisare moghesta, care iaste ca un ghecorum al junetii... (Raspicat si sever): Ca pe carele îl voi veghe ca rânjeste, ori se zbenguiaste, apoi minkem acelui magar i-oi lunji eu urechile...macar de-ar fi fecior ghe Erzherzog...
scolarul Popescu : Dom'le, tata a zis ca sa-i spui de câte ori ne tragi de ureche, ca sa vorbeasca la Camera.
Profesorul (cu ton de mângâiere): Ca-z astea nu le-am spus pentru kine. Pe kine doara ke cunosc ca un scoler emininke... Le-am spus numai pentru porcii eilanti !...
(I.L. Caragiale - Un pedagog de scoala noua)
Cerinte:
1. Precizati care este tema celor doua fragmente. 0,5 puncte
2. Extrageti din textul apartinând lui Ion Creanga metodele de învatare folosite în vremea copilariei lui Nica. 0,5 puncte
3. Folosind informatiile din textul apartinând lui I.L. Caragiale, alcatuiti o lista a trasaturilor de caracter care-l definesc pe acest "pedagog de scoala noua". 1 punct
4. Identificati trei asemanari si trei deosebiri care apar între sistemele de învatamânt din aceste texte. 1 punct
5. Identificati în textele de mai sus cinci termeni arhaici sau regionali si precizati forma lor literara. 1 punct
6. Discutati cu colegul de banca. Alcatuiti o lista cu cinci masuri pe care le-ati propune pentru a îmbunatati sistemul de învatamânt din care faceti parte. 1,5 puncte
7. Comentati citatul: "scoala adevarata nu este aceea care te învata ce sa înveti, ci cum sa înveti"(Nicolae Iorga). 2 puncte
8. Cautati si alte texte din literatura româna în care ati întâlnit portretele unor dascali (buni sau rai). Discutati în clasa aspectele care v-au impresionat placut sau neplacut în operele respective.
1,5 puncte
9. Explicati mesajul pe care îl ascund texte de genul celor de mai sus. 0,5 puncte
10. Enumerati trei metode de învatare pe care le folositi frecvent. Discutati cu colegii, împartasindu-le din experienta voastra. 0,5 puncte
TEME DE LUCRU PENTRU ACASĂ:
1. Alcatuiti o scurta prezentare a unui profesor care va este simpatic, specificând ce cuvinte definesc relatia voastra cu el. In aceasta prezentare, puteti folosi urmatoarele cuvinte: inteligenta, rabdare, încredere, onestitate, eruditie, empatie.
2. Alcatuiti portretul elevului ideal, asa cum îl vedeti voi (o pagina).
(S.R.)
TEST 7
Se da textul:
In zare cine-nscrie al berzelor triunghi?
In inimi cine-nfige trecutul ca un junghi ?
Vezi Toamna si-Amintirea - surorile divine -
Când una ne soseste si cealalta revine.
Zadarnic cred ca vremea cu anii a crescut.
In fiecare toamna reintru în trecut.
Copilaria-mi toata da buzna la uluci
Când sta la poarta cosul cu struguri si cu nuci.
(Ion Pillat - Septemvrie I)
Cerinte:
Precizati tema acestui poem. 0,5 puncte
Cautati si alte texte ale altor autori români în care este prezenta aceeasi tema. 1,5 puncte
Gasiti sinonime contextuale pentru urmatoarele cuvinte: zare, divine, zadarnic, a da buzna, cos. 1 punct
Alcatuiti enunturi potrivite pentru a ilustra sensul denotativ si conotativ al verbului a (se) înfige. 1 punct
Precizati rima si masura versurilor. 1 punct
TEMĂ DE LUCRU PENTRU ACASĂ:
. Alcatuiti o compunere literara de 1-2 pagini cu titlul "Toamnele copilariei mele", inserând în lucrarea voastra expresii din poemul lui Pillat.
(S.R.)
TEST 8
Se da textul:
Cum nu se da ursul scos din bârlog, taranul de la munte, stramutat la câmp, si pruncul, dezlipit de la sânul mamei sale, asa nu ma dam eu dus din Humulesti în toamna anului 1855, când veni vremea sa plec la Socola, dupa staruinta mamei. si oare de ce nu m-as fi dus din Humulesti, nici în ruptul capului, când mereu îmi spunea mama ca pentru folosul meu este aceasta? Iaca de ce nu: dragalita Doamne, eram si eu acum holteiu, din pacate! si Iasii pe care nu-i vazusem niciodata, nu erau aproape de Neamt, ca Falticenii, de unde, toamna târziu si mai ales prin câslegile de iarna, fiind noptile mari, ma puteam repezi din când în când, pâslind-o asa cam pe dupa toaca, si tot înainte, sara pe luna, cu tovarasii mei la claci în Humulesti, pe unde stiam noi, tinând tot o fuga, ca telegarii. si dupa ce jucam cât jucam, furam câte-un sarutat de la cele copile sprintare, si pâna-n ziua fiind iesiti din sat, cam pe la prânzul cel mare ne-aflam iar în Falticeni, trecând desculti prin vad, în dreptul Baei, Moldova înghetata pe la margini, si la dus si la întors, de ne degera maduva-n oase de frig. Inima însa ne era fierbinte, ca ce gândeam si izbândeam.
(Ion Creanga - Amintiri din copilarie)
Cerinte:
Gasiti sinonime pentru urmatoarele cuvinte din text: staruinta, claci, telegari, holtei, câslegi.
0,5 puncte
Evidentiati în enunturi potrivite sensul denotativ si pe cel conotativ al verbului a fura. 1 punct
Identificati în text reperele spatiale si temporale. 0,5 puncte
Prezentati relatia dintre autor - personaj - cititor, asa cum reiese din fragmentul citat.
1,5 puncte
Rezumati în maximum 5 rânduri textul. 1,5 puncte
(O.F.)
TEST 9
Se da textul:
Umbla Mara prin lume, alearga sprintena, se târguieste si se cearta cu oamenii,se mai ia si de cap câteodata, plânge si se plânge c-a ramas vaduva, si apoi se uita împregiur sa-si vada copiii si iar râde.
«Tot n-are nimeni copii ca mine !» îsi zicea ea, si nimeni nu poate s-o stie aceasta mai bine decât dânsa, care ziua toata vede mereu copii si oameni si nu poate sa vada fiinta omeneasca fara ca s-o puna alaturea de copiii ei. Mult sunt sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi, rai sunt, mare minune, si e lucru stiut ca oameni de dai Doamne numai din copii rai se fac.
Mai sunt si zdrentarosi si desculti si nepieptanati si nespalati si obraznici, saracutii mamei; dar tot asa e si mama lor ea însasi; cum altfel ar putea sa fie o vaduva saraca ? Cum ar putea sa fie copiii saraci, care îsi petrec viata în târg, între picioarele oamenilor?
Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vânt, Mara sta toata ziua sub satra, în dosul mesei pline de poame si de turta dulce. La stânga, e cosul cu peste, iar la dreapta clocoteste apa fierbinte pentru «vornovisti», pentru care rade din când în când hreanul de pe masa. Copiii alearga si-si cauta de treaba, vin când sunt flamânzi si iar se duc dupa ce s-au saturat, mai se joaca bucurosi,mai se bat fie între dânsii, fie cu altii, si ziua trece pe nesimtite.
Serile, Mara, de cele mai multe ori, manânca ea singura, deoarece copiii, obositi, adorm, în vreme ce ea gateste mâncarea. Manânca însa mama si pentru ea, si pentru copii. Pacat ar fi sa ramâie ceva pe mâne.
Apoi, dupa ce a mai baut si o ulcica de apa buna, ea scoate saculetul, ca sa faca socoteala. Niciodata însa ea n-o face numai pentru ziua trecuta, ci pentru toata viata. Scazând dobânda din capete, ea pune la o parte banii pentru ziua de mâne, se duce la capatâiul patului si aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de batrânete si pentru înmormântare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica. Nu e chip sa treaca zi fara ca ea sa puna fie si macar numai câte un creitar în fiecare din cei trei ciorapi; mai bucuros se împrumuta pentru ziua de mâne. Când poate sa puna florinul, ea-l saruta, apoi ramâne asa, singura, cu banii întinsi pe masa, sta pe gânduri si începe în cele din urma sa plânga.
Nu doara ca i-ar fi greu de ceva; când simte greul vietii, Mara nu plânge, ci sparge oale ori rastoarna mese si cosuri. Ea îsi da însa seama cât a avut când a ramas vaduva, cât are acum si cât o sa aiba odata. si chiar Mara sa fii, te moi când simti ca e bine sa fii om în lumea aceasta, sa alergi de dimineata pâna seara si sa stii ca n-o faci degeaba.
Peste zi, ea vede multa lume si, daca-i iese-n cale vreo femeie care-i place si ca fire, si ca stare, si ca înfatisare, ea-si zice cu tainica multumire: Asa are sa fie Persida mea!" Iar daca barbat e cel ce-i place, ea-si zice: «Asa are sa fie Trica al meu! »
(Ioan Slavici - Mara)
Cerinte:
Definiti romanul si identificati în textul de mai sus patru caracteristici ale acestuia. 2 puncte
Gânditi-va la un alt titlu pe care autorul l-ar fi putut gasi pentru acest roman. Motivati-va optiunea. 0,5 puncte
Gasiti sinonime pentru urmatoarele cuvinte si expresii din text: a umbla, a se lua de cap, spatoasa, satra, ulcica . 0,5 puncte
Identificati în text cinci arhaisme de factura lexicala si fonetica si precizati forma lor literara.
1punct
Folosindu-va de informatiile din text, realizati o compunere de una-doua pagini care sa cuprinda caracterizarea Marei. 3 puncte
Discutati cu colegul de banca si alcatuiti o lista cu jocuri si jucarii pe care le-ar putea inventa copiii Marei pentru a-si petrece timpul mai placut. 1 punct
Reamintiti-va regulile dialogului. Alcatuiti un scurt dialog (10-15 rânduri) între Mara si unul dintre clientii ei obisnuiti. Încercati sa folositi si cuvinte din text pentru a da culoare locala creatiei voastre. 1 punct
Prin comparatie cu alte texte studiate sau discutate în clasa (Amintiri din copilarie, Morometii, Sorcova, Nicusor), stabiliti ce fel de copilarie au copiii Marei si care este evolutia lor ca adolescenti si apoi ca tineri. 1 punct
(S.R.)
TEST 10
Citeste cu atentie textul dat si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
Cantacuzin ramase gânditor.
- Spune, îl îndemna doamna Argintar.
Lucrul nu era usor de spus. Legatura lor dura de multi ani. Prima întâlnire avusese loc subt un cer fericit, la insula Capri. Trecusera împreuna la ruinile de la Pompei si ascultasera vocea aceluiasi cicerone. În alta primavara se revazusera la Venetia. Ei bine, în acele decoruri clasice strângerile de mâna sunt altceva si vorbele au alta rezonanta. Sentimentul se amplifica brusc de toata seva amintirilor altora. Acolo simtesti în tine toata poezia de dragoste a veacurilor. Adierea dumbravilor sacre, cerul din Grota de Azur, au fost într-o lume care a ramas dincolo de orizont. Iubirea vibra în toate, de jos pâna la stele. Pe când aici, la marginea lumii barbarilor, unde joaca pulberile si nesigurantele, unde a poposit o hoarda nomada numai pentru o clipa, iubirea se restrânge în sine si se dezbraca de toate.
Doamna Argintar râdea.
- stiu; în definitiv o iubire nici nu trebuie sa faca altceva. Pe dumneata te jigneste atmosfera aceasta de provincie plata. Toti ochii te pândesc si te împung. Toata lumea pare a sti ca la cutare ceas doamna în chestie si-a desfacut corsetul în odaia domnului Cantacuzin: o odaie care are doua ferestre mari la strada. În loc sa se bucure de asta, gospodinele se privesc cu spaima, barbatii ramân tristi si lumea întreaga s-a mai scufundat de un metru în ticalosie. Cu toate acestea, domnule Lai, eu îmi pastrez si toate amintirile acelor ceasuri delicioase. si când m-am substituit destinului si am facut lui Argintar surpriza galonului de general si a unei comande în Moldova de Nord, am lucrat cuminte. Am simtit ca trebuie sa-mi apar acest ultim bun. Pentru asta am venit sa pun stapânire pe el.
- Ai facut bine, frumoasa doamna, suspina Lai.
- Nu stiu daca esti sincer în aceasta apreciere.
- Foarte sincer.
- Atunci nu-i nevoie sa-ti cer declaratia de rigoare!
- Nu-i nevoie.
- Cu toate astea ti-o cer.
Cantacuzin se înclina, saruta mâna doamnei Aglae Argintar si-i declara ca o iubeste.
( Mihail Sadoveanu - Locul unde nu s-a întâmplat nimic
Identifica teme si motive literare prezente în textul dat. 1 punct
Precizeaza modurile de expunere din text si ilustreaza-le cu câte un enunt. 1 punct
Scoate ideile principale din text. 1 punct
Rezuma textul dat în 5-10 rânduri. 1 punct
Alcatuieste 5 întrebari legate de continutul textului dat. 1 punct
Identifica si ilustreaza 2 procedee prin care se realizeaza oralitatea în text. 1 punct
Gaseste în text 5 cuvinte care pot realiza conversiunea si alcatuieste enunturi cu diferitele lor valori morfologice. 1 punct
Scrie câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele: fericit, poezia, barbarilor, (te) împung, cuminte. 0,5 puncte
Ilustreaza un câmp semantic prezent în text. 0,5 puncte
Scrie expresii si locutiuni cu verbul a (se) juca. 1 punct
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de doua ore.
(C. I.)
Se da urmatorul text:
Vine-o baba-ncet pe strada
În cojocul rupt al ei
si încins cu sfori de tei.
Sta pe loc acum sa vada
si ea ce-i.
S-otereste rau batrâna
Pentru micul Barba-cot.
- ,,Ati înnebunit de tot -
Puiul mamii, da-mi tu mâna
Sa te scot!"
Cica vrei sa stingi cu paie
Focul când e-n clai cu fân,
si-apoi zici ca esti român!
Biata bab-a-ntrat în laie
La stapân.
Ca pe-o bufnita-nconjoara
si-o petrec cu chiu cu vai,
si se tin de dânsa scai,
Plina-i strâmta ulicioara
De alai.
Nu e chip sa-i faci cu buna
Sa-si pazeasca drumul lor!
Râd si sar într-un picior,
Se-nvârtesc si tipa-ntruna
Mai cu zor.
(George Cosbuc - Iarna pe ulita)
Identifica tema si motivele prezente în textul dat. 1 punct
Comenteaza mijloacele artistice din versurile date. 2 puncte
Realizeaza un text fictional cu titlul Anotimpul iarna. 2 puncte
Scrie sinonime si antonime pentru cuvintele: sfada, a plânge. 1 punct
Alcatuieste enunturi în care sa ilustrezi conversiunea gramaticala a cuvintelor: voios, zece.
1 punct
Grupeaza urmatorii termeni în categorii diferite si denumeste-le: bio-, -giu, extra-, stra-, -isi, -fob, -grafie, pseudo-. 1 punct
Ilustreaza în enunturi polisemia verbului a duce. 1 punct
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
(C. I.)
Comenteaza textul urmator tinând cont de:
continut;
moduri de expunere;
perspectiva narativa;
particularitati ale stilului (limbaj, oralitate, expresivitate). 4 puncte
Era hotarâta sa dea banii în fata tuturora, cum acesta de obste se face. Hubar tinuse însa ca de ziua aceasta sa vie nora-sa la casa lui si masa de cumetrie era un fel de nunta, la care Hubar îsi adunase, în cinstea nurorii, pe toti prietenii si cunoscutii, tot oameni de frunte, de care se sfia Mara. Vazând atâta lume si asa oameni, îi parea rau ca n-a luat mai mult.
Ea-l chema deci pe Natl la o parte.
- Uite! - îi zise - am tinut si eu sa va fac un dar pentru copil. Nu e mult, o parte din zestrea Persidei: opt mii de florini! Am sa vi-i dau - adauga întinzând banii - si pe ceilalti. Acestia acum, la botez.
Natl stia ca Persida are zestre. stia si ca zestrea e mare. acum însa, când vedea banii în mâna tremuratoare, el, cu toate aceste, se sperie oarecum, caci multi trebuiau sa fie banii pentru ca dânsa sa poata rupe atâtia din ei.
- Nu, - zise el dându-se putin înapoi -, te rog sa nu ni-i dai, caci trebuinta nu avem de dânsii. Daca îl tine Dumnezeu pe tata cum e acum, avem destul, iar daca nu, n-o sa mai fim cu d-ta ca mai înainte.
- Da, da! raspunse Mara. Mai bine decât la mine unde ar putea sa stea
atât voia Mara, ca lumea sa stie, si de aceea nu se mai putea stapâni, trebuia neaparat sa le spuna tuturora, fiecaruia în taina, ca n-are nimeni ginere ca al ei, care n-a voit sa primeasca opt mii de florini, o parte din zestrea Persidei.
Nici ca se uitau însa oamenii ca mai nainte la dânsa. Las` ca banul te ridica si în sufletul tau, si în gândul altora, dar banul agonisit e dovada de vrednicie, si mesenii toti întelegeau de ce Mara sade pe scaun ca pusa într-un jet si vorbeste rar si apasat. Pâna chiar si Hubar, care adunase si el destul, se uita cu un fel de mirare la dânsa, caci era femeie neajutorata.
(Ioan Slavici - Mara
Realizeaza un text non-fictional de 10-15 rânduri cu titlul Delta Dunarii. 2 puncte
Grupeaza urmatorii termeni în categorii diferite si denumeste-le: micro-, -lâc, -grama, in-, -fil, -eala, hiper-, aero-. 1 punct
Ilustreaza conversiunea urmatoarelor cuvinte în enunturi: plictisit, gratie. 1 punct
Ilustreaza în enunturi polisemia verbului a astepta. 1 punct
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
(C. I.)
I. Citeste textul urmator si rezolva cerintele date:
În câmpia Dunarii, cu câtiva ani înaintea celui de-al doilea razboi mondial, se pare ca timpul avea cu oamenii nesfârsita rabdare; viata se scurgea aici fara conflicte mari.
Era începutul verii.
Familia Moromete se întorsese mai devreme de la câmp. Cât ajunsera acasa, Paraschiv, cel mai mare dintre copii, se daduse jos din caruta, lasase pe altii sa deshame si sa dea jos uneltele, iar el întinsese pe prispa o haina veche si se culcase peste ea gemând. La fel facuse si cel de-al doilea fiu, Nila; intrase în casa si dupa ce se aruncase într-un pat, începuse si el sa geama, dar mai tare ca fratele sau, ca si când ar fi fost bolnav. Al treilea baiat, Achim, se furisase în grajdul cailor, se trântise în iesle sa nu-l mai gaseasca nimeni, iar cele doua fete, Tita si Ilinca, plecasera repede la gârla sa se scalde.
Ramas singur în mijlocul bataturii, Moromete, tatal, trasese caruta sub umbra mare a celor doi salcâmi de lânga poarta gradinii si apoi iesise si el la drum cu tigara în gura. Parea de la sine înteles ca singura mama ramânea sa aiba grija ca ziua sa se sfârseasca bine.
Moromete statea pe stanoaga podistei si se uita peste drum. Statea degeaba, nu se uita în mod deosebit, dar pe fata lui se vedea ca n-ar fi rau daca s-ar ivi cineva. Oamenii însa aveau treburi prin curti, nu era acum timpul de iesit în drum. Din mâna lui fumul tigarii se ridica drept în sus, fara graba si fara scop.
- Ce mai faci, Moromete? Ai terminat , ma, de sapa?
Iata ca se ivise totusi cineva. Moromete ridica fruntea si îl vazu pe vecinul sau din spatele casei apropiindu-se de podisca. Se uita numai o data la el, apoi începu sa se uite în alta parte: se vedea ca nu o astfel de aparitie astepta. ,,Pe ma-ta si pe tine, chiorule!" sopti atunci Moromete pentru el însusi, ca si când pâna atunci ar fi înjurat pe cineva în gând si acum îl îngloba si pe vecin, fiindca tot aparuse; dupa care raspunse foarte binevoitor:
- Da, am terminat. Tu mai ai, ma, Balosule?
- Am terminat si eu. Mai aveam un petic dincoace în Pamânturi, mi l-au sapat ai lui Ţugurlan. Ce faci, Moromete, te-ai mai gândit? Îmi dai salcâmu acela?
Moromete se uita tinta la vecinul sau, întelegând pentru ce iesise el la drum, si nu raspunse la întrebare. ,,Da, am discutat odata sa-ti vând un salcâm! Poate am sa ti-l vând. poate n-am sa ti-l vând. De ce trebuie sa ne grabim asa?" parea el sa spuna.
(Marin Preda - Morometii)
Formuleaza ideile principale din textul dat. 1 punct
Rezuma textul dat în 10-15 rânduri. 1 punct
Alcatuieste o lista de cinci întrebari în legatura cu continutul textului dat. 1 punct
Identifica tema si unul sau doua motive prezente în text. 1 punct
II. Alcatuieste un text, pe o tema la alegere, de 7-10 rânduri, în care sa subliniezi 1o arhaisme.
2 puncte
III. Prezinta personalitatea lui stefan cel Mare, având în vedere textele literare studiate în clasa.
3 puncte
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de doua ore.
(C. I.)
Scrie raspunsul la fiecare din cerintele de mai jos privind textul urmator:
si, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despica.
Râul luciu se-nconvoaie sub copaci ca un balaur
Ce în raza diminetii misca solzii lui de aur.
Eu ma duc în faptul zilei, ma asez pe malu-i verde
si privesc cum apa curge si la cotiri ea se perde,
Cum se schimba-n valurele pe prundisul lunecos,
Cum adoarme la bulboace, sapând malul nasipos.
(Vasile Alecsandri - Malul Siretului)
Identifica tema si motivele prezente în textul dat. 1 punct
Ilustreaza în patru enunturi polisemia verbului a misca. 0,5 puncte
Scrie patru expresii/locutiuni cu substantivul apa. 0,5 puncte
Selecteaza din versuri cuvintele care alcatuiesc câmpul semantic al apei . 0,5 puncte
Identifica si argumenteaza încadrarea poeziei într-o specie literara. 1 punct
Selecteaza, din text, doua marci lexico-gramaticale ale eului liric. 0,5 puncte
Identifica, în text, o personificare si explica-i semnificatia. 0,5 puncte
8. Comenteaza procedeele artistice prin care se realizeaza expresivitatea în textul dat (figuri de stil, imagini artistice, elemente de prozodie, lexic). 2 puncte
Precizeaza si argumenteaza în ce stil functional se încadreaza textul dat. 0,5 puncte
10. Transforma versurile date într-un text în stil stiintific. 2 puncte
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
TEST 15
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
1. Mentionati numele a trei opere literare care au ca tema copilaria.
2. Definiti conceptele operationale: dialog, emitator, receptor, mesaj.
3. Prezentati 5 deosebiri între textul fictional si cel nonfictional.
4. Construiti enunturi cu urmatoarele neologisme: abreviere, ambiguu, a achizitiona, beneficiar, chestionar.
5. Realizati o compunere despre copilarie, pornind de la urmatorul citat: "Copilul este dimineata fermecatoare a omului." (Victor Hugo)
(S.R.)
Clasa a X-a
A. Competente generale
Utilizarea corecta si adecvata a limbii române în receptarea si în producerea mesajelor în diferite situatii de comunicare
identificarea particularitatilor si a functiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte
receptarea adecvata a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise
folosirea adecvata a strategiilor si a regulilor de exprimare orala în monolog sau dialog
redactarea unor compozitii dupa textele studiate si alcatuirea unor texte functionale sau a unor proiecte
utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice, compatibile cu situatia de comunicare
Folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica în receptarea diferitelor texte literare si nonliterare
analiza principalelor componente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului narativ
identificarea principalelor componente de structura si de limbaj specifice textului dramatic
identificarea si analiza elementelor de compozitie si de limbaj în textul poetic
folosirea unor modalitati diverse de întelegere si de interpretare a textelor literare studiate
Argumentarea în scris si oral a unor opinii în diferite situatii de comunicare
identificarea structurilor argumentative în vederea sesizarii logicii si a coerentei mesajului
compararea unor argumente diferite pentru formularea judecatilor proprii
elaborarea unei argumentari orale sau scrise pe baza textelor studiate
Cultivarea interesului pentru lectura si a placerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
Stimularea gândirii autonome, reflexive si critice în raport cu diversele mesaje receptate
Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii române
Cultivarea unei atitudini pozitive fata de comunicare si a încrederii în propriile abilitati de comunicare
Abordarea flexibila si toleranta a opiniilor si a argumentelor 21321h713v celorlalti
Cultivarea unei atitudini pozitive fata de limba materna si recunoasterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personala si îmbogatirea orizontului cultural
Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturala
TEST 1
Se da textul:
ZOE: D-le Dandanache, am sa va fac o rugaciune: o sa ramâneti la masa la noi. ma rog sa nu povestiti istoria cu scrisoarea becherului d-voastra.
TIPĂTESCU: stiti, asupra alegatorilor, ar face poate rau efect.
DANDANACHE: Nu spui, neicusorule; dar daca oi uita - aminteri, am memorie buna. dar stii, cum sunt ametit de drum, poate sa uit si sa-ntep - sa-mi fateti semn. Eu la masa o sa stau ori lânga d-ta, ori lânga consoarta d-tale.
TIPĂTESCU: Care consoarta mea?
DANDANACHE: Doamna.
ZOE (aparte): A! idiot!
TIPĂTESCU (impacientat): Pardon, d-le Dandanache, doamna e sotia d-lui prezident al Comitetului, domnul care v-a adus aici (subliniaza silabic), domnul Zaharia Trahanache, doamna Zoe Trahanache. Eu sunt stefan Tipatescu, prefectul judetului. cu doamna sunt numai prieten.
DANDANACHE (care a ascultat cu multa atentie): Asta e, bini ziti, puicusorule. bata-va sanatatea sa va bata. pardon. stii eu. de pe drum (serios), fa-ti idee d-ta: tinti postii, hodoronc-hodoronc, zdronca-zdronca, si clopoteii. îmi tiuie grozav.
(I.L. Caragiale - O scrisoare pierduta)
Cerinte:
1. Gasiti sinonime pentru urmatoarele cuvinte: becher, efect, alegatori, consoarta. 0,4 puncte
2. Alcatuiti doua enunturi pentru a ilustra polisemia cuvântului masa. 0,4 puncte
3. Argumentati caracterul dramatic al fragmentului reprodus. 1 punct
4. Transformati primele doua replici în vorbire indirecta. 0,6 puncte
5. Mentionati rolul scrisorii în comediile lui Caragiale, facând apel la cunostintele desprinse din alte texte. 1 punct
6. Mentionati rolul cuvintelor dintre paranteze prezente în text. 0,6 puncte
7. Definiti conceptul operational de dialog si mentionati rolul acestuia în piesa lui Caragiale.
1 punct
8. Definiti conceptul operational de comic si comentati doua tipuri de comic prezente în fragmentul de mai sus (comic de caracter, comic de intentie, comic de situatie, comic de limbaj, comic de nume). 1,5 puncte
9. Prezentati tema fragmentului de mai sus. 0,5 puncte
10. Caracterizati personajul Dandanache din comedia O scrisoare pierduta, de I.L. Caragiale.
3 puncte
(O.F.)
TEST 2
Se da textul:
- Iaca Manastirea-de-Tamâie! zise ciocârlanul. Aici se afla Fat-Frumos, pe care îl cauti tu de-atât amar de vreme. Nu cumva ti-i cunoscut ceva pe-aici? Atunci ea, desi îi fugeau ochii de atâtea straluciri, se uita mai cu bagare de seama si îndata cunoaste podul cel minunat din ceea lume si palatul în care traise ea cu Fat-Frumos asa de putin, si îndata i se umplura ochii de lacrimi de bucurie.
- Mai stai! si nu te bucura asa degraba, ca înca esti nemernica pe aceste locuri si tot n-ai scapat de primejdii, zise ciocârlanul. Îi arata apoi o fântâna, unde trebuia sa se duca trei zile de-a rândul; îi spuse cu cine are sa se întâlneasca si ce sa vorbeasca; o povatuieste ce sa faca, rând pe rând, cu furca, cu vârtelnita, cu tipsia si cu closca cu puii de aur, daruite ei de cele trei surori: sfânta Miercuri, sfânta Vineri si sfânta Duminica.
Apoi, luându-si ziua buna de la calatoarea încredintata lui, iute se întoarna înapoi, zburând neîncetat de frica sa nu-i mai rupa cineva si celalalt picior. Iara nemernica drumeata, lacrimând, îl petrecea cu ochii în zbor, mergând spre fântâna ce-i aratase el.
si cum ajunge la fântâna, scoate mai întâi furca, de unde o avea strânsa, si apoi se pune jos sa se odihneasca. Nu trece mult, si, viind o slujnica sa ieie apa, cum vede o femeie necunoscuta si furca cea minunata torcând singura fire de aur, de mii de ori mai subtiri decât parul din cap, fuga la stapâna-sa si-i da de veste !
(Ion Creanga - Povestea porcului)
Cerinte:
1. Identificati în text cinci caracteristici specifice basmului. 2 puncte
2. Transformati primul alineat în vorbire indirecta. 1 punct
3. Gasiti sinonime pentru urmatoarele cuvinte din text: stralucire, bagare de seama, îndata, nemernica, primejdie, tipsie, vârtelnita. 1 punct
4. Aratati care este diferenta între basmul cult si cel popular. 0,5 puncte
5. Explicati semnificatiile pe care le primesc fântâna si podul în basme. 0,5 puncte
6. Continuati într-o scurta compunere citatul de mai sus (1-2 pagini), gasind un alt final decât cel gândit de autor. 3 puncte
7. Pornind de la urmatorul citat, caracterizati eroul vostru preferat din basmele lui Creanga: "Cert este ca în contextul global al operei si sub feluritele lui încarnari, râsul eroilor lui Creanga, ca si al povestitorului, îmbina o întelegere profunda pentru firea umana (inerent supusa pacatelor si greselilor), cu disponibilitatea spre haz si voiosie proprie omului sanatos, echilibrat, instalat în cosmos ca într-o locuinta confortabila." (Paul Cornea) 4 puncte
(S.R.)
TEST 3
Cititi cu atentie urmatorul text :
Otilia opri pe Felix în fata femeii mai mature. Era o doamna cam de aceeasi vârsta cu Pascalopol, cu parul negru pieptanat bine într-o coafura japoneza. Fata îi era galbicioasa, gura cu buzele subtiri, acre, nasul încovoiat si acut, obrajii brazdati de câteva cute mari, acuzând o slabire brusca. Ochii îi erau bulbucati ca aceia ai batrânului, cu care semana putin, si avea de altfel aceeasi miscare moale a pleoapelor. Era îmbracata cu bluza de matase neagra cu numeroase cerculete, strânsa la gât cu o mare agrafa de os si sugrumata la mijloc cu un cordon de piele, în care se vedea, prinsa de un lantisor, urechea unui cesulet de aur. Doamna care juca table cu Pascalopol, în vreme ce ceilalti priveau, ridica o fata scrutatoare si examina din cap pâna în picioare pe Felix, ridicându-si în acelasi timp cu multa demnitate mâna spre a-i fi sarutata:
- Hm! spuse ea artagos si cu glas ragusit, însa forte. Esti flacau în lege !
- Intra la universitate, Aglae, lamuri batrânul, cu acelasi suparator glas stins însotit de râsul fara rost.
- Da?! se mira sumbru doamna si-si continua jocul cu Pascalopol.
- E tanti Aglae, sora lui papa, explica Otilia lui Felix, vazându-l cam nedumerit.
- De unde sa ma cunoasca? întreba Aglae. Când a murit ma-sa, era numai atât. De atuncea nu l-am mai vazut. Nu ti-l amintesti, Aurico?
(George Calinescu - Enigma Otiliei)
Cerinte:
1. Numiti trei personaje care apar în text. 0,5 puncte
2. Explicati, pe scurt, relatiile dintre personajele care apar în fragmentul de mai sus. 1 punct
3. Gasiti doua motive pentru care Aglae foloseste cuvântul mult prea familiar "ma-sa", socându-l pe Felix. 2 puncte
4. Identificati în text doua modalitati de caracterizare a personajelor; remarcati lexicul si stilul descrierii. 1,5 puncte
5. Numita si "baba absoluta", Aglae este, poate, cea mai reusita reprezentare feminina a raului din literatura noastra. Folosindu-va de informatiile din text, alcatuiti o lista care sa contina cinci defecte ale ei. 1 punct
6. Realizati pe scurt (o pagina) un portret fizic si moral al Otiliei, asa cum v-o imaginati voi, facând abstractie de firul narativ al romanului. 2 puncte
7. Prezentati evolutia personajului Felix Sima, raportându-va la roman si la finalul acestuia.
2 puncte
(S.R.)
TEST 4
Se da textul :
Orchestra începu c-o indignare gratioasa.
Salonul alb visa cu roze albe -
Un vals de voaluri albe...
Spatiu, infinit, de o tristeta armonioasa...
In aurora plina de vioare,
Balul alb s-a resfirat pe întinsele carari -
Cântau clare sarutari...
Larg, miniatura de vremuri viitoare.
(George Bacovia - Alb)
Cerinte:
Identificati motivele simboliste prezente în text. 0,5 puncte
Explicati, într-un text de 5-6 rânduri, cromatica poemului. 1 punct
Scrieti enunturi în care sa integrati urmatoarele structuri: indignare gratioasa, întinsele carari, clare sarutari, vals de voaluri albe. 1 punct
Descrieti impresia produsa de lectura poeziei în maximum 10 rânduri. 1 punct
Comentati urmatoarea afirmatie a criticului Mihail Petroveanu: "Pentru Bacovia, cromatica îsi pastreaza într-un anumit sens calitatea picturala. (.) Esential sugestiva, culoarea, în loc sa reliefeze obiectul, dimpotriva, estompeaza conturul, îl dizolva într-un fluid unic, în stare sa impuna o anumita stare de spirit." 1,5 puncte
TEMĂ DE LUCRU PENTRU ACASĂ:
. Realizati o antologie lirica, în care sa surprindeti si alte aspecte ale poeziei simboliste românesti. Puteti avea în vedere creatia urmatorilor poeti: Alexandru Macedonski, George Bacovia, Ion Minulescu si Dimitrie Anghel.
(S.R.)
TEST 5
Se da textul :
De-abia plecasesi. Te-am rugat sa pleci.
Te urmaream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capat, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o data înapoi!
Ţi-as fi facut un semn, dupa plecare,
Dar ce-i un semn de umbra-n departare?
Voiam sa pleci, voiam si sa ramâi.
Ai ascultat de gândul cel dintâi.
Nu te oprise gândul fara glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?
(Tudor Arghezi - De-abia plecasesi)
Cerinte:
Precizati tema poemului de mai sus. 0,5 puncte
Identificati si exemplificati prin texte sugestive si alte teme ce definesc lirica argheziana.
1,5 puncte
Gasiti în text cuvintele folosite cu sens conotativ. 0,5 puncte
Prezentati marcile subiectivitatii în textul dat. 1 punct
Comentati versurile ultimei strofe, evidentiind atitudinea eului liric fata de iubire. 0,5 puncte
(O.F.)
TEST 6
Cititi cu atentie urmatoarele texte:
a. Locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, ca vremea; rabdatori în suferinti ca si-n ierni cumplite, fara griji în bucurii ca si-n arsitile lor de cuptor, placându-le dragostea si betia si datinile lor de la începutul lumii, ferindu-se de alte neamuri si de oamenii de la câmpie si venind la bârlogul lor ca fiara de codru - mai cu sama stau ei în fata soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiarda si luceste - de cântec, de prietinie.
(Mihail Sadoveanu - Baltagul)
b. Dupa cuvântul înteleptilor de demult, oamenii din acest colt de lume sunt copii ai pamântului lor si ai cerului lor. Trupurile lor se alcatuiesc si cresc din anume hrana pe care o au la îndamâna în câmpurile cu holde, în dumbravi si livezi si pe plaiurile muntelui. Firea si sufletul lor au blândetea acelor tarmuri îmbielsugate unde i-a asezat dintru începutul lumii Dumnezeu, fiind în acelasi timp schimbatoare si furtunoase, nestatornice si viclene ca apele, ca vânturile si ca tot vazduhul fara cumpana, întru care se îmbulzesc arsitile si gerurile.
(Mihail Sadoveanu - Creanga de aur)
Cerinte:
Gasiti sinonime pentru urmatoarele cuvinte: a. blândete, tarmuri, viclene, fire; b. cuptor, datini, a se desmierda, bârlog. 1 punct
Prezentati temele si motivele literare prezente în cele doua texte. 0,5 puncte
Identificati asemanari si deosebiri dintre cele doua texte. 0,5 puncte
Ce modalitate de expunere se foloseste în cele doua texte? Argumentati! 1 punct
Pornind de la compararea celor doua texte, comentati viziunea artistica sadoveniana asupra lumii rurale; dati exemple concrete de personaje tipice acestei viziuni. 2 puncte
(O.F.)
TEST 7
Se da textul:
Lumina surâdea pe ierburi si pe ramuri
cu-ntregul ei alai de fosnete si lamuri
în care îti afunzi uitarea si te pierzi.
La ce-au mai nalucit, în calea mea, mladie,
si fruntea ta-n zulufi de umbra vie,
si ochii tai ca doi paianjeni verzi?...
(Nichita Stanescu - Joc de unu)
Cerinte:
Gasiti sinonime contextuale pentru urmatoarele cuvinte: a naluci, mladie, zulufi, alai.
0,4 puncte
Prezentati tema si motivele lirice ale poemului. 1 punct
Identificati si numiti patru figuri de stil din text. 1 punct
Prezentati rima si masura versurilor. 0,6 puncte
Comentati poemul, urmarind relatia dintre titlu, mijloacele artistice folosite si ideea poetica.
2 puncte
(O.F.)
TEST 8
Se da textul:
Obrajii tai mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul,
În care se-oglindesc
Azurul si copacul.
Surâsul tau mi-i drag,
Caci e ca piatra-n fund,
Spre care-noata albi
Pesti lungi cu ochi rotund.
si capul tau mi-i drag,
Caci e ca malu-n stuf,
Unde paianjeni dorm,
Pe zori facute puf.
Faptura ta întreaga
De chin si bucurie,
Nu trebuie sa-mi fie,
De ce sa-mi fie draga?
(Tudor Arghezi - Creion)
Cerinte:
1. Evidentiati din text marcile eului liric. 0,5 puncte
2. Identificati elementele ce fac parte din câmpul semantic al naturii. 0,5 puncte
3. Prezentati tema si motivele lirice ale textului. 0,5 puncte
4. Ce atitudine manifesta eul liric fata de iubire? 1,5 puncte
5. Comentati poemul arghezian. 2 puncte
(O.F.)
TEST 9
Cititi cu atentie urmatorul text:
Multe odai curate si odihnite am vazut în viata mea, dar ca odaia aceea.Ce pat! Ce perdelute! toate albe ca laptele. si abajurul si toate cele lucrate cu iglita în fel de fel de fete.si cald ca subt o aripa de closca.si un miros de mere si de gutui.
Am vrut sa m-asez la masa si, dupa obiceiul apucat din copilarie, m-am întors sa vaz încotro e rasaritul sa ma-nchin. M-am uitat cu bagare de seama de jur împrejur pe toti peretii-nici o icoana. Zice coana Marghioala:
- Ce te uiti ?
Zic:
- Icoanele.Unde le tii?
Zice:
- Da-le focului de icoane! D-abia prasesc cari si paduchi de lemn.
Femeie curata!... M-am asezat la masa facându-mi cruce dupa datina, când deodata , un racnet: calcasem, se vede, cu potcoava cizmii, pe un cotoi batrân, care era sub masa. Cocoana Marghioala sare repede si deschide usa de perete; cotoiul suparat da navala afara, pe când aerul rece napadeste -nauntru si stinge lampa. Cauta chibriturile pe bâjbâite; caut eu încolo, cauta cucoana-ncoace - ne-am întâlnit piept în piept pe-ntunerec.Eu, obraznic, o iau bine-n brate si-ncep s-o pup. Cocoana mai nu vrea, mai se lasa; îi ardea obrajii, gura-i era rece si i se zbârlise pe lânga urechi puful piersicii. În sfârsit iaca jupâneasa aduce tava cu demâncare si cu o lumânare. Pesemne om fi cautat mult chibriturile, ca tilindrul lampii se racise de tot. Am aprins-o iar.
Buna mâncare! Pâne calda, rata fripta pe varza, cârnati de purcel prajiti, si niste vin! si cafea turceasca ! si râs si vorba.halal sa-i fie cocoanii Marghioalii ! Dupa cafea, zice cotoroantii:
- Spune sa scoata o jumatate de tamâioasa.
Grozava tamâioasa! . Ma apucase un fel de amorteala pe la încheieturi; m-am dat asa-ntr-o parte pe pat, sa trag o tigara cu ale din urma picaturi chihlibarii din pahar, si ma uitam pân fumul tutunului la cocoana Marghioala, care-mi sta pe scaun în fata si-mi facea tigari. Zic:
- Fie, cocoana Marghioalo, strasnici ochi ai!...stii ce?
- Ce?
- Daca nu te superi, sa-mi mai faca o cafea ; da.nu asa dulce.
si râzi!... Când vine jupâneasa cu cafeaua, zice:
- Cocoana, dumneavoastra stati de vorba aici.nu stiti ce-i afara.
- Ce e?
- S-a pornit un vânt de sus.vine prapad.
Am sarit drept în picioare si m-am uitat la ceas : zece si aproape trei sferturi. În loc de o jumatate de ceas, statusem la han doua ceasuri si jumatate! Vezi ce e când te-ncurci la vorba?
(I.L. Caragiale - La hanul lui Mânjoala)
Citeste variantele de mai jos si încercuieste litera corespunzatoare fiecarui raspuns corect:
5 puncte
Textul de mai sus este:
a. o povestire în rama;
b. o nuvela fantastica;
c. o nuvela psihologica.
Motivati-va optiunea.
Cocoana Marghioala este:
a. o femeie simpla;
b. o femeie credincioasa;
c. o unealta a diavolului.
Lipsa icoanelor denota:
a. curatenie;
b. lipsa credintei;
c. lipsa de omenie a personajului.
Indica elementul care accentueaza si mai mult atmosfera magica în acest text:
a. un cotoi batrân;
b. o caprita neagra;
c. un ied negru.
5. Se cunoaste preferinta autorului pentru locuri misterioase, cum e hanul, unde se desfasoara întotdeauna întâmplari iesite din comun. Extrageti din lista de mai jos textul a carui actiune nu se petrece într-un han:
a. În vreme de razboi;
b. Kir Ianulea;
c. La hanul lui Mânjoala;
d. O faclie de Paste.
ÎNŢELEGEREA TEXTULUI: 5 puncte
Precizati câte personaje apar în text;
Gasiti sinonime potrivite pentru urmatoarele cuvinte din text: odaie, abajur, iglita, datina, cocoana, cotoroanta, tamâioasa.
Comentati ultimele doua fraze din text.
Discutati în clasa, cu profesorul si colegii, despre fantasticul abordat de alti scriitori români (M. Eminescu, V. Voiculescu, M. Eliade) si alcatuiti o lista cu caracteristici ale literaturii fantastice.
Prezentati pe scurt (1-2 pagini) contributia lui I. L. Caragiale la dezvoltarea literaturii române.
(S.R.)
TEST 10
Cititi cu atentie urmatoarele texte:
a. Lumea toata-i trecatoare.
Oamenii se trec si mor
Ca si miile de unde,
Ce un suflet le patrunde,
Treierând necontenit
Sânul marii infinit.
Numai poetul,
Ca pasari ce zboara
Deasupra valurilor,
Trece peste nemarginirea timpului:
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde pasari ca el
Se-ntrec în cântari.
(M. Eminescu - Numai poetul)
b. Ce-i poezia? O stare religioasa a sufletului nostru; sentimentul care indiferent de credinta si indiferent daca sau crezi sau nu crezi, si pe deasupra dogmelor si marginirilor si variatiilor de credinta, afirma blând si primeste dulce prezenta lui Dumnezeu în frumusetile suave ale existentei. Natura, lumea, omul, viata sunt niste poeme care comunica intre ele, fara sfârsit, împrumutându-si taina din lumina si melancoliile obscure. Între Poezie si Dumnezeu este o legatura ca între forma si culoare.
(Tudor Arghezi - Poezia)
Cerinte:
Identificati în primul text conceptia lui M. Eminescu despre rolul poetului si al poeziei în aceasta lume. 1 punct
Discutati în clasa cu profesorul si colegii conceptul de "arta poetica". 1 punct
Gasiti cinci argumente ca textul lui M. Eminescu este o arta poetica. 1 punct
Comentati în clasa citatul care-i apartine lui T. Arghezi si explicati contributia acestui poet la dezvoltarea literaturii române. 1 punct
Cititi cu atentie urmatoarele citate si comentati-le prin comparatie: 1 punct
. Poezia e însasi viata; e umbra si lumina care catifeleaza natura si da omului senzatia ca traieste cu planeta lui în cer. Pretutindeni si în toate este poezie, ca si cum omul si-ar purta capul cuprins într-o aureola de icoana.
(T. Arghezi - Poezia)
. Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate,
Voluptos joc cu icoane si cu glasuri tremurate,
Strai de purpura si aur peste tarâna cea grea.
(Mihai Eminescu - Epigonii)
TEMĂ DE LUCRU PENTRU ACASĂ:
. Cautati si alte citate referitoare la poezie si literatura apartinând marilor nostri autori români.
. Alcatuiti o mapa cu patru poezii românesti care v-au impresionat în mod deosebit ca limbaj artistic si ca mesaj. Discutati aceste poezii în clasa si stabiliti care dintre ele pot fi considerate arte poetice si de ce.
(S.R.)
TEST 11
Citeste cu atentie textul dat si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
- Mie-mi place negustorul acesta.
- Ai dreptate, cinstite comise, încuviinta mos Leonte. Omul care vorbeste si râde în cea dintâi clipa când te-a vazut, nu are întru sine nici viclenie, nici ascunzis, si mai ales, daca Dumnezeu l-a lasat sa se nasca în zodia Leului si sub stapânirea planetei Soarelui, apoi nu va gasi împotrivire nici ca sa dobândeasca avere, nici sa se bucure de cinste la cei mari. Lucrurile lui sunt vrednice si spornice; si macar ca va umbla semet si va scârtâi din picioare, se va arata pururi blajin si cu prietinie.
- Sa-l întrebam atunci, mos Leonte, în ce zodie s-a nascut, hotarî cu veselie comisul.
- Daca-i voia domniei tale astfel, sa-l întrebam, eu nu ma împotrivesc, se-nvoi zodierul.
Carale si carausii treceau podetul prin lucirea fânarului Ancutei. Am numarat trei cara cu coviltire de scoarta, mari si grele, sunând plin. Ţaranii îndemnau boii: hais - hais! si bicele de cânepa plesneau usor. Trecura si se mistuira sub sandramaua neagra a hanului. O vreme mai auziram glasuri amestecate, jugurile cazând unul dupa altul, apoi viersul subtire si vesel al hangitei. Dupa aceea veni spre noi negustorul, leganându-se, mare si gros în antereu-i larg si cu încaltarile scârtâind.
- Va poftesc la toti sara buna si bine v-am gasit. zise el.
- Multamim domniei tale, îi raspunse comisul. Te poftesc, prea cinstite jupâne Damian.
- Ma chiama Damian Cristisor, întregi negustorul, si am dugheana la Iesi, în ulita mare.
- Tare bine. Asa ca te poftesc, prea cinstite jupâne Damian, sa sezi aicea lânga mine, pe butuc; si la lumina focului sa ne uitam noi la domnia ta si domnia ta la noi, ca sa ne cunoastem mai bine.
- Acest prietin al meu batrân si întelept, mos Leonte zodierul, spune, cinstite jupâne Damian, ca te-ai fi nascut în zodia Leului si noi am fi prea doritori sa stim daca-i adevarat.
Negustorul clipi din ochi, ca si cum îl sageta lucirea focului, si se uita în juru-i cu îndoiala.
- Într-adevar, asa este, marturisi el. ziua nasterii mele a vrut Dumnezeu sa fie 18 iulie.
(Mihail Sadoveanu - Negustor lipscan)
Explica, utilizând numai exemple din textul de mai sus, una din calitatile generale si particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine, oralitate, variatie stilistica. 0,5 puncte
Selecteaza un fragment însumând maximum zece cuvinte, potrivit pentru a ilustra registrul familiar al limbii. 0,5 puncte
Rescrie urmatorul fragment, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonime adecvate:
Carale si carausii treceau podetul prin lucirea fânarului Ancutei. Am numarat trei cara cu coviltire de scoarta, mari si grele, sunând plin. 1 punct
Transpune în vorbire indirecta dialogul din finalul fragmentului. 1 punct
Descrie gestica/mimica precum si variatiile de ton ale vocii lui mos Leonte, asa cum ti le imaginezi în urma lecturii replicii în care ghiceste zodia negustorului. 1 punct
Identifica o sintagma din care sa reiasa ca în povestirea-rama este un narator-martor. Explica raspunsul. 1 punct
Alege doua dintre personajele existente în fragment si indica, în cazul fiecaruia, câte doua trasaturi pe care le consideri a fi cele mai potrivite pentru a-i caracteriza. 1 punct
Argumenteaza, în maximum cinci rânduri, una dintre trasaturile indicate. 1 punct
Rezuma, în maximum sapte rânduri, textul. 1 punct
Comenteaza parerea lui mos Leonte zodierul despre oamenii care zâmbesc de la prima întâlnire. 1 punct
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de doua ore.
(C. I.)
TEST 12
Citeste cu atentie textul dat si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
Dar calul lui Harap-Alb, îndata se repede si el la Spân si-i zice:
Pan-aici, Spânule! si odata mi ti-l însfaca cu dintii de cap, zboara cu dânsul în înaltul ceriului, si apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul pana jos praf si pulbere.
Iara fata împaratului Ros, în valmasagul acesta, rapede pune capul lui Harap-Alb la loc, îl încunjura de trei ori cu cele trei smicele de mar dulce, toarna apa moarta, sa steie sângele si sa se prinda pielea, apoi stropeste cu apa vie, si atunci Harap-Alb îndata învie si, stergându-se cu mâna pe la ochi, zice suspinând:
- Ei, da` din greu mai adormisem!
- Dormeai tu mult si bine, Harap-Alb, de nu eram eu, zise fata împaratului Ros, sarutându-l cu drag si dându-i iar palosul în stapânire.
si apoi, îngenunchind amândoi, dinaintea împaratului Verde, îsi jura credinta unul altuia, primind binecuvântare de la dânsul si împaratia toata.
Dupa aceasta se începe nunta, s-apoi, da, Doamne, bine!
(Ion Creanga - Povestea lui Harap-Alb
Identifica specia literara în care se încadreaza fragmentul dat, precizând patru trasaturi specifice acesteia. 1 punct
Precizeaza tema si unul sau doua motive prezente în textul dat. 0,5 puncte
Indica sinonime contextuale pentru fiecare dintre cuvintele: valmasag, sa steie, suspinând, palos. 1 punct
Scrie doua expresii/ locutiuni cu substantivul dinte. 0,5 puncte
Extrage din text un pleonasm acceptat de limba literara si explica-i semnificatia. 0,5 puncte
6. Transforma din stil direct în stil indirect replica fetei de împarat. 0,5 puncte
Defineste fabulosul. Identifica în text elementele fabuloase. 1 punct
Explica semnificatia numelui lui Harap-Alb. 1 punct
Mentioneaza patru procedee prin care se realizeaza oralitatea în textul dat. 1 punct
Comenteaza, în 10-15 rânduri, semnificatia registrelor stilistice folosite în textul dat.
2 puncte
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
(C. I.)
TEST 13
Citeste cu atentie textul dat si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
Iar te-ai cufundat în stele
si în nori si-n ceruri nalte?
De nu mai uita încalte,
Sufletul vietii mele.
În zadar râuri de soare
Gramadesti-n a ta gândire
si câmpiile asire
si întunecata mare;
Piramidele-nvechite
Urca-n cer vârful lor mare -
Nu cata în departare
Fericirea ta, iubite!
(Mihai Eminescu - Floare albastra
Identifica tema si unul sau doua motive prezente în textul dat. 1 punct
Mentioneaza o specie literara în care se poate încadra fragmentul dat, precizând doua argumente care te-au ajutat în acest sens. 1 punct
Explica opozitia apolinic/dionisiac pornind de la versurile date. 1 punct
Comenteaza, în 10-15 rânduri motivul florii albastre. 2 puncte
Comenteaza modul inedit în care se realizeaza rima în versurile date. 1 punct
Pornind de la ideea ca, din perspectiva tematica, poezia Floare albastra valorifica lupta între cer si pamânt, resemnata victorie a cerului voalata sub fabula dulce a florii albastre (Zoe Dumitrescu - Busulenga), comenteaza versurile date. 3 puncte
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
(C. I.)
TEST 14
Citeste cu atentie textul dat si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
Dandanache: Cum îti spui, sa nu m-aleg, puicusorule, nu merdzea. Eu, familia mea, de la patuzsopt. lupta, lupta si da-i, si da-i, si lupta. si eu ma-nteledzi tocmai acum sa remâi pe dinafara. fara coledzi! si cât p-ati, neicusorule, sa nu m-aleg.
Zoe: Sa nu te-alegi d-ta, cu meritele d-tale! era peste putinta.
Dandanache: Ei, uite asa, cu meritele mele, conita, vezi! era cât p-ati, dar stii, cât p-ati.Întreaba-ma, neicusorule, sa-ti spui: nu vrea Comitetul Ţentral, si pate; zitea ca nu sunt marcant. Auzi, eu nu sunt marcant.Am avut noroc, mare noroc am avut. Sa vedeti. Într-o seara. tinevas - nu spui tine. persoana însemnata. da` becher - vine si zoaca la mine carti. si când pleaca îsi uita pardesiul la mine. A doua zi, voi sa-l îmbrac. gândeam ca-i al meu. vaz ca nu-i al meu; îl caut prin buzunare si dau. peste te te gândesti? (.) Peste o scrisorica (.) De amor. (I. L. Caragiale - O scrisoare pierduta
1. Identifica specia literara în care se încadreaza fragmentul dat, precizând patru trasaturi specifice acesteia. 1 punct
2. Transforma din stil direct în stil indirect prima replica a lui Dandanache. 2puncte
Explica semnificatia punctelor de suspensie prezente în textul dat. 1 punct
Identifica patru tipuri de comic prezente în text. 2 puncte
Pornind de la ideea ca I. L. Caragiale, în comediile lui, pune în scena câteva tipuri din viata noastra sociala de astazi, si le desvoalta cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul înfatisarii lor în situatiile anume alese de autor (Titu Maiorescu), caracterizeaza personajele-tip prezente în fragmentul dat. 3 puncte
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
(C. I.)
TEST 15
Citeste cu atentie textul dat si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
Andrei (cu o nemarginita si fierbinte parere de rau): Ah, daca m-ai fi înteles atunci. Daca. Acum câtiva ani! Simteam în mine taria sa prabusesc o lume si puteri sa recladesc alta. Dar a trebuit sa te întâlnesc pe d-ta, mormântul mândriei mele.
Ioana (cu tresariri de mândrie): Dar, domnule.
Andrei (îndurerat, cald ca o lava, caci e în el o miscare, o rascolire ca împletire de sivoaie de suflet): Taci. taci. Daca ai sti ce ti-am sacrificat. ce am sacrificat ca sa ramân ,,bibliotecarul d-lui Boiu". Când toti ma socoteau în fruntea generatiei mele!
(Camil Petrescu - Suflete tari
1. Mentioneaza specia literara în care se încadreaza fragmentul dat, precizând patru trasaturi specifice acesteia. 1 punct
Identifica tema si unul sau doua motive prezente în textul dat. 1 punct
Precizeaza care este rolul didascaliilor prezente în textul dat. 2 puncte
Comenteaza modul în care se realizeaza ideea cautarii absolutului în fragmentul dat.
2 puncte
Realizeaza caracterizarea Ioanei Boiu, pornind de la replica urmatoare: A trecut timpul nobililor, tata. S-a dus. si eu îi iubesc, dar sunt morti de mult. Acum trebuie sa facem altii, pentru vremurile noastre. 3 puncte
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
(C. I.)
Clasa a XI-a
A. Competente generale
Utilizarea corecta si adecvata a limbii române în receptarea si în producerea mesajelor în diferite situatii de comunicare
Aplicarea cunostintelor de limba în receptarea mesajelor orale sau scrise
Utilizarea achizitiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative
Folosirea adecvata a strategiilor de comunicare orala în monolog si dialog
Utilizarea adecvata a tehnicilor de redactare
Comprehensiunea si interpretarea textelor
Utilizarea strategiilor de lectura în vederea întelegerii adecvate a textelor studiate
Compararea viziunii despre lume, despre conditia umana sau despre arta reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte
Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura
Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale / literare
Identificarea si explicarea relatiilor despre opera literara studiata si contextul cultural în care a aparut aceasta
Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc pâna la începutul secolului al XX-lea
Identificarea unor conexiuni între literatura româna si cea universala
Utilizarea adecvata a tehnicilor de documentare si cercetare a unei teme
Argumentarea în scris si oral a unor opinii în diferite situatii de comunicare
Utilizarea tehnicilor si strategiilor argumentative în situatii de comunicare diverse (scrise sau orale)
Compararea si evaluarea unor argumente diferite în vederea formularii unor judecati proprii
Cultivarea interesului pentru lectura si a placerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
Stimularea gândirii autonome, reflexive si critice în raport cu diversele mesaje receptate
Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii române
Cultivarea unei atitudini pozitive fata de comunicare si a încrederii în propriile abilitati de comunicare
Abordarea flexibila si toleranta a opiniilor si a argumentelor 21321h713v celorlalti
Cultivarea unei atitudini pozitive fata de limba materna si recunoasterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personala si îmbogatirea orizon-
tului cultural
Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturala
TEST 1
Se da textul :
Tot mai miroase via a tamâios si coarna,
Mustos a piersici coapte si crud a foi de nuc...
Vezi, din zavoi sitarii spre alte veri se duc;
Ce vrea cu mine toamna pe dealuri de ma-ntoarna:
Nu e amurgul înca, dar ziua e pe rod,
si soarele de aur da-n pârg ca o gutuie.
Acum-omida neagra-spre poama lui se suie,
Târâs, un tren de marfa pe-al Argesului pod.
Cu galben si cu rosu îsi coase codrul ia.
Prin foi lumina zboara ca viespi de chihlimbar.
O ghionoae toaca într-un agud, si rar,
Ca un ecou al toamnei, raspunde tocalia...
S-a dus. si iarasi suna...si tace. Dar aud
- Ecou ce adormise si-a tresarit deodata -
In inima cum prinde o toaca-ncet sa bata,
Lovind în amintire ca pasarea-n agud.
(Ion Pillat - In vie)
Cerinte:
Precizati curentul literar în care se încadreaza acest poem. 0,5 puncte
Argumentati-va optiunea de la punctul 1. 1 punct
Identificati termenii ce fac parte din câmpul semantic al naturii. 0,5 puncte
Identificati si numiti patru figuri de stil diferite din text. 1 punct
Definiti conceptul de "sinestezie" si ilustrati-l cu exemple din poem. 1 punct
Ilustrati, în patru enunturi, valorile polisemantice ale verbului a prinde. 1 punct
Gasiti sinonime contextuale pentru urmatoarele cuvinte: zavoi, amurg, pârg, poama, agud.
0,5 puncte
Comentati în maximum 5 rânduri versul: Prin foi lumina zboara ca viespi de chihlimbar.
1 punct
Comparati acest pastel, la nivelul imaginarului poetic, cu un pastel studiat din creatia lui Alecsandri. 1,5 puncte
Comentati afirmatia lui Eugen Lovinescu: Poezia lui Ion Pillat e transpunerea poeziei lui Alecsandri, prin tot progresul de sensibilitate si prin toate prefacerile limbii. 2 puncte
(S.R.)
TEST 2
Se da textul:
În paduri trasnesc
stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par înghetate, cerul pare otelit,
Iar zapada cristalina pe câmpii stralucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scârtâie sub picioare.
Fumuri albe se ridica
în vazduhul scânteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
si pe ele se asaza bolta cerului senina
Unde luna îsi aprinde farul tainic de lumina.
O! tablou maret
fantastic!... Mii de stele argintii
În nemarginitul templu ard ca vecinice faclii.
Muntii sunt a lui altare, codrii organe sonore
Unde crivatul patrunde, scotând note-ngrozitoare.
Totul e în neclintire, fara
viata, fara glas;
Nici un zbor în atmosfera, pe zapada - nici un pas;
Dar ce vad?... In raza lunii o fantasma se arata...
E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimântata!
(Vasile Alecsandri - Mezul iernei)
Cerinte:
Identificati în textul dat elemente de pastel. 0,4 puncte
Transformati versurile de mai sus într-o descriere de natura în proza. 0,6 puncte
Identificati si numiti cinci figuri de stil diferite din text. 1 punct
Comentati, la alegere, o strofa din poem. 1 punct
Comentati citatul: Deodata, dupa o lunga tacere, din mijlocul iernii grele ce o petrecuse în izolare la Mircesti, si iernii mult mai grele ce o petrecea izolat în literatura tarii sale, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor., un sir de poezii, cele mai multe lirice, de regula descrieri, câteva idile, toate însufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii, scrise într-o limba asa de frumoasa, încât au devenit fara comparare cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii române îndeobste. (Titu Maiorescu - Critice) 2 puncte
(O.F.)
TEST 3
Cititi cu atentie textul:
Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare,
Doar ceasornicul urmeaza lung-a timpului carare,
Caci perdelele-ntr-o parte când le dai, si în odaie
Luna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie,
Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreaga scoate
De dureri, pe care însa le simtim ca-n vis pe toate.
Luna tu, stapân-a marii, pe a lumii bolta luneci
si gândirilor dând viata, suferintele întuneci;
Mii pustiuri scânteiaza sub lumina ta fecioara,
si câti codri-ascund în umbra stralucire de izvoara!
Peste câte mii de valuri stapânirea ta strabate,
Când plutesti pe miscatoarea marilor singuratate!
(Mihai Eminescu - Scrisoarea I)
Cerinte:
1. Gasiti sinonime contextuale pentru urmatoarele cuvinte: odaie, vecie, fecioara, pustiuri. 1 punct
2. Argumentati apartenenta versurilor la un anumit curent literar. 1,5 puncte
3. Explicati rolul aliteratiei din versul Luna tu, stapân-a marii, pe a lumii bolta luneci. 1punct
4. Extrageti si numiti patru figuri de stil din text. 1punct
5. Comentati ambivalenta timpului, asa cum reiese din prima strofa. 1,5 puncte
6. Comentati structura voluptoasa ei vapaie. 1punct
7. Evidentiati rolul lunii în context, pornind de la afirmatia criticului Constantin Ciopraga: Scrisorile sunt, toate, construite pe doua planuri: un fundal ideal, semifabulos, si un prim-plan realist în ale carui lumini solare raii sunt supusi oprobriului. Ranit de spectacolul diurn al societatii strâmbe, ochiul asteapta mângâierile noptii, când penumbra lunii întretine mirajul, dând corp visului. 3 puncte
(O.F.)
TEST 4
Se da textul:
MIRA (cu bucurie): Asa - Manole - însenineaza-te, Manole. Zidurile nu mai cad? În adevar zidurile nu mai cad?
MANOLE (pierdut): Nu, zidurile nu mai cad.
MIRA: Manole, biserica e primita?
MANOLE: Pe la Sâmpetru va straluci si clopote va avea.
MIRA: Pe la Sâmpetru? Clopote. Cel mai mic eu vreau sa-l trag mai întâi. Într-o dumineca ma voi sui sa-l trag la întâia liturghie.
MANOLE: Tu, Mira, tu. Dar cum pe cel mare îl voi trage eu, pe cel mic nimenea nu-l va auzi.
MIRA:Vezi, tu - totdeauna esti asa - numai glasul tau sa se auda. Numai tu. Totdeauna tu.
MANOLE: Al tau va fi atât de curat ca numai în cer se va auzi.
MIRA: Da? Atunci, cu atât mai bine. Cine-l va auzi? Îl va auzi mama care a fost, si copiii nostri cari vor veni. Manole, ce bucurie. În sfârsit, zidurile nu mai cad. si n-ati cladit pe nimenea în ele?
MANOLE: Nu, Mira, nu. stiam ca vii speriata, stiam ca vii purtând grija altor vieti. si atunci am glumit, facând pe barbatii salbatici. Povestea cu jertfa omeneasca - e numai asa - un joc. Un joc de alba vraja si întunecata magie, pe care-l vom face cu tine.
(Lucian Blaga - Mesterul Manole)
Cerinte:
1. Gasiti sinonime pentru urmatoarele cuvinte: a straluci, glas, jertfa, a cladi. 0,5 puncte
2. Cautati în text o pereche de antonime si alcatuiti cu fiecare câte un enunt. 0,5 puncte
3. Argumentati apartenenta fragmentului de mai sus la genul dramatic, apelând la doua concepte operationale specifice genului. 1,5 puncte
4. Comentati replica lui Manole: Al tau va fi atât de curat ca numai în cer se va auzi. 1punct
5. Argumentati prezentarea jertfei de catre Manole ca un joc de alba vraja si întunecata magie, pe care-l vom face cu tine. 1,5 puncte
(O.F.)
TEST 5
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ 10 puncte
Numiti cronicarii moldoveni si precizati trei factori care au dus la dezvoltarea literaturii române datorita cronicilor.
Cine a fost Dimitrie Cantemir? Numiti doua opere ale acestuia si explicati valoarea lor în literatura.
Explicati pe scurt cum s-a format limba româna.
Definiti curentul literar numit umanism si amintiti doi reprezentanti ai acestuia.
Definiti curentul literar numit iluminism si amintiti doi reprezentanti ai acestuia.
Explicati de unde vine denumirea de perioada pasoptista.
Numiti 4 scriitori care au participat la revolutia istorica si culturala de la 1848.
Numiti doua specii literare noi care au fost cultivate la 1848.
Definiti nuvela si dati exemple de nuvela istorica, psihologica si fantastica din literatura noastra.
Enumerati cinci caracteristici ale curentului literar numit romantism.
(S.R.)
TEST 6
Se da textul:
Maitreyi continua totusi cu o simplitate care începu sa ma cucereasca. Vorbea apei, vorbea cerului cu stele, padurii, pamântului. Îsi sprijini bine în iarba pumnii purtând inelul si fagadui:
- Ma leg pe tine, pamântule, ca eu voi fi a lui Allan, si a nimanui altuia. Voi creste din el ca iarba din tine. si cum astepti tu ploaia, asa îi voi astepta eu venirea, si cum îti sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie. Ma leg în fata ta ca unirea noastra va rodi, caci mi-e drag cu voia mea, si tot raul, daca va fi, sa nu cada asupra lui, ci asupra-mi, caci eu l-am ales. Tu ma auzi, mama pamânt, tu nu ma minti, maica mea. Daca ma simti aproape, cum te simt eu acum, si cu mâna si cu inelul, întareste-ma sa-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscuta lui sa-i aduc, viata de rod si de joc sa-i dau. Sa fie viata noastra ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Sa fie îmbratisarea noastra ca cea dintâi zi a monsoon-ului. Ploaie sa fie sarutul nostru. si cum tu niciodata nu obosesti, maica mea, tot astfel sa nu oboseasca inima mea în dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a nascut departe, si tu, maica, mi l-ai adus aproape.
O ascultam tot mai fascinat, pâna ce nu i-am mai putut întelege cuvintele. Vorbea o bengaleza de prunc, simplificata, aproape cifrata. Auzeam sunetele, ghiceam pe ici, pe colo câte un cuvânt, dar îmi scapa tâlcul acestei incantatii. Când a tacut, parca mi-era teama s-o ating, într-atât mi se parea de fermecata, de inaccesibila
(Mircea Eliade - Maitreyi)
Cerinte:
Prezentati perspectiva narativa din text, mentionând si tipul de roman în care se încadreaza opera din acest punct de vedere. 1punct
Sintetizati într-o fraza ideea exprimata de acest fragment. 0,4 puncte
Selectati din text elementele care fac parte din câmpul semantic al naturii. 0,6 puncte
Comentati relatia iubire-natura, asa cum se dezvaluie ea în textul de mai sus. 1punct
Imaginati-va, într-o scurta compunere, cadrul natural în care s-ar putea realiza declaratia de dragoste a eroinei catre Allan. Inserati în descrierea voastra urmatoarele cuvinte din text: apa, cer, stele, ierburi, ploaie, rod. 2 puncte
(S.R.)
TEST 7
Cititi cu atentie textul:
GENA: Aaaa! Dar ce vad? Ţi-ai luat palarie noua?... S-o porti sanatos.
SPIRACHE: Îti place? (I-o prezinta.)
GENA: E foarte frumoasa. Cât ai dat pe ea?
SPIRACHE: Mult. Mult, si m-am pacalit.
GENA: Cum te-ai pacalit?
SPIRACHE: Cum ma pacalesc eu totdeauna. M-am dus la Mageanu, de unde cumpar eu de douazeci de ani. Ma cunoaste, c-am luat cinci palarii în intervalul asta de la el. Mi-am facut socoteala, prin urmare, c-o sa ma serveasca bine. E? Cât crezi ca mi-a luat pe ea?... (Asteapta un raspuns care nu vine.) Patru sute de lei.
GENA: Phiuuu. Enorm!...
SPIRACHE: Enorm, neenorm. Ce era sa fac? Am luat-o. Ca sa scap de gura voastra.
GENA: Eh! Nu e nimic. Sa fii dumneata sanatos.(Degajeaza stânga.)
SPIRACHE: Cum nu e nimic? Este! Fiindca trei case mai sus, la Stanciulescu, am vazut una la fel, cu trei sute de lei. Sa-mi vie nebunie, nu alta. Îndarat nu mai puteam s-o duc, c-o ajustasem pe capul meu.
GENA: Te superi degeaba! Acu′ ai luat-o, te-ai pacalit, gata.! (Glumeste ca sa-l îmbuneze:) Esti bun de cinste.(.)
DACIA (intrând): Bine c-a dat Dumnezeu! Ei, asa da! Unde sa scriu ca te-ai hotarât sa-ti iei palarie?! (.) Cât ai dat pe ea?
SPIRACHE (dezolat, priveste la Gena): O suta de lei. draga, adevarata pomana.
DACIA: Ei, asta e! Unde vezi tu ca e pomana?... Nu e pomana de loc. E chiar foarte scumpa. De la cine-ai luat-o?
SPIRACHE (acelasi joc): De la Stanciulescu. El vinde cel mai ieftin.
DACIA: Stanciulescu e un speculant ordinar. Trebuia s-o iei de la Mageanu.
SPIRACHE: Eh, acum pentru un pol, doi.
DACIA: Sigur. Ca noi avem fabrica de bani. Treaba ta! Sa vezi ce-o sa zica mama când o sa auda c-ai dat atâtia bani pe palarie. (Intra tocmai si Chiriachita.) Mama!... si-a luat Spirache palarie.
CHIRIACHIŢA: Ei taci! (.) si cât ai dat pe ea?
SPIRACHE (dezolat, ca sa scape): Gratis, mama-soacra. Gratis! Mi-a dat-o subprefectul de la frate-sau, advocatul, care a murit saptamâna trecuta. Da′ e noua de tot. (.)
CHIRIACHIŢA: Ptiu! Bata-te Dumnezeu, Doamne iarta-ma, c-asa-mi vine sa-ti zic. Trebuie sa fii tu care sa-ti închipui ca eu o sa-ti permit sa porti palariile mortilor. Sa nu te prind cu ea în cap, ca te dau afara din casa.
(Tudor Musatescu - Titanic-vals)
Cerinte:
1. Dati sinonime pentru urmatoarele cuvinte din text: interval, enorm, a ajusta, a-si închipui.
0,4 puncte
2. Alcatuiti doua enunturi pentru a ilustra polisemia cuvântului a vinde. 0,4 puncte
3. Scrieti patru expresii/ locutiuni în care sa inserati verbul a bate. 0,4 puncte
4. Rescrieti urmatorul text, corectând greselile, indiferent de natura acestora: Nimeni dintre membri familiei nu îi place palaria lui Spirache dar el este mândru de sine însisi. 0,4 puncte
5. Indicati tema fragmentului de mai sus. 0,4 puncte
6. Comentati relatiile lui Spirache cu fiica, sotia si soacra sa. 1punct
7. Argumentati apartenenta fragmentului de mai sus la genul dramatic, apelând la doua concepte operationale specifice genului. 1punct
8. Scrieti o caracterizare de 10-15 rânduri a eroului Spirache, utilizând doar informatiile din text.
1punct
(O.F.)
TEST 8
Se da textul:
Prin visini vântul în gradina
Catând culcus mai bate-abia
Din aripi, si-n curând s-alina,
Iar rosul mac închide floarea,
Din ochi clipeste-ncet cicoarea
si-adoarme-apoi si ea.
Eu cred c-a obosit padurea,
Caci ziua-ntreaga-a tot cântat
si tace-acum gândind aiurea.
Sub dealuri amurgeste zarea,
Se-ntuneca prin vai cararea
si-i umbra peste sat.
Peste culmi încet amurgul moare
si-ntors cu fata catre-apus
Da semne noptii din ponoare.
Ea-mbraca haine-ntunecate
si linistit din aripi bate
Plutind tacuta-n sus.
Taciunii-n vatra dau lumina ;
Pe drumul de drumeti sarac
Mai vezi fugind câte-o vecina
Sa ceara cu-mprumut jaratec ;
Grabit, da roate, singuratec,
Tacutul liliac.
si tot mai noapte-apoi se face,
Paduri si ape-adorm acum;
Din cer scoboar-adânca pace.
Ici-colo vreun zavor mai suna -
Începe-a se zari de luna
si-i liniste pe drum.
Copiii dorm, visându-si jocul.
Mai toarce mama. În curând,
Pe vatra ea-nvaleste focul,
Încuie usile la tinda,
Se culc-apoi. Iar cariu-n grinda
Se-aude-acum rozând.
(George Cosbuc - Pastel)
Cerinte:
1. Definiti conceptul operational pastel si demonstrati ca textul se încadreaza în aceasta specie lirica.
2 puncte
2. Identificati în text 3 elemente care evidentiaza perenitatea naturii. 1 punct
3. Reduceti textul poeziei la 5 cuvinte-cheie (motive poetice). 0,5 puncte
4. Identificati si numiti 5 figuri de stil diferite din text. 1 punct
5. Comentati afirmatia lui Lucian Blaga, Vesnicia s-a nascut la sat, punând-o în legatura cu textul de mai sus. 2 puncte
6. Comentati strofa preferata (5-10 rânduri). 1,5 puncte
7. Alcatuiti enunturi cu urmatoarele structuri din poezie: rosul mac, tacutul liliac, adânca pace, haine întunecate. 1 punct
8. Scrieti expresii/ locutiuni în care sa inserati pe rând urmatoarele cuvinte: foc, a tacea, ochi, a se face. 1 punct
(S.R.)
TEST 9
Transcrie si subliniaza formele corecte:
marfar/ marfar; chipie/ chipiuri; maseur/ masor; pieptan/ pieptene; dezbar/ dezbar; a fonda/ a funda; doctora/ doctorita; piepteni/ pieptini; sanda/ sandala; reanima/ reanimeaza. 2 puncte
Alcatuieste enunturi cu formele de plural ale cuvintelor: visin, watt-ora, curent, scânteie.
1 punct
3. Desparte în silabe: dreptunghi, subiect, sculptura, chintesenta, jertfa, dezaproba, sublinia, înacri. 2 puncte
Citeste cu atentie textul dat si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
ION: Cucoana, cucoana. Iaca un ravas de la Ies.
CHIRIŢA tresarind): De la Ies? A fi de la d-lui. Cine l-o adus?
ION: Un jandar de la ispravnicie. Cica-i grabnic.
CHIRIŢA: Grabnic?. Ada. (Vrea sa ieie ravasul si se opreste.) Da` asa s-aduce ravasul, mai oblojitule?
ION: Apoi cum?
CHIRIŢA: Cum?. Nu ti-am spus c-acum îi moda sa s-aduca ravasele pe talgere?. Ha?
ION: Iaca. parca ravasele-s alivenci!
CHIRIŢA: Ce-ai zis?. Lipsasti de-aici!. si doar nu mi la-i aduce acu îndata dupa moda. c-atâta-ti trebuie.
ION: Da' unde sa gasasc eu talgere, cucoana?. ca nu-s sofragiu.
CHIRIŢA: Du-te sus la jupâneasa de cere un talger s-un sarvet.
ION: si sarvet?
CHIRIŢA: si dupa ce-i pune sarvetu pe talger, si ravasu pe sarvet. sa mi-l prezantezi frumos. ai auzit?
ION: Am auzit. (Se duce în casa, zicând): Sa pun talgeru pe sarvet, si ravasu pe servet. ba sarvetu pe ravas. ba.
(Vasile Alecsandri - Chirita în provintie)
a) Identifica tipurile de comic prezente în textul dat. 2 puncte
b) Realizeaza o caracterizare a Chiritei pornind de la fragmentul dat. 2 puncte
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
(C. I.)
TEST 10
Citeste cu atentie textul dat si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
Dupa ce a ascultat sf. slujba, s-a coborât din strana, s-a închinat pe la icoane, si apropiindu-se de racla sf. Ioan cel nou, s-a aplecat cu mare smerenie, si a sarutat moastele sfântului. Spun ca în momentul acela el era foarte galben la fata, si ca racla sfântului ar fi tresarit.
Dupa aceasta suindu-se iarasi în strana se înturna catra boieri si zise:
- Boieri dumneavoastra! De la venirea mea cu a doua domnie si pana astazi, am aratat asprime catre multi; m-am aratat cumplit, rau, varsând sângele multora. (.) Astazi sunt altfel trebile. Boierii si-au venit în cunostinta; au vazut ca turma nu poate fi fara pastor, pentru ca zice mântuitorul: ,,Bate-voi pastorul, si se vor împrastia oile."
Boieri dumneavoastra! Sa traim de acum în pace, iubindu-ne ca niste frati, pentru ca aceasta este una din cele zece porunci: ,,Sa iubesti pre aproapele tau ca însuti pre tine", si sa ne iertam unii pre altii, pentru ca suntem muritori, rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos - îsi facu cruce - sa ne ierte noua gresalele, precum iertam si noi gresitilor nostri.
Sfârsind aceasta desantata cuvântare, merse în mijlocul bisaricii.
(Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul
Precizeaza doua trasaturi specifice nuvelei istorice. 1 punct
Explica urmatoarele concepte operationale, facând trimitere la textul dat: persoana/ personalitate/ personaj literar. 1,5 puncte
Identifica în textul dat o sintagma prin care naratorul auctorial avertizeaza cititorul ca personajul este un maestru al disimularii. 0,5 puncte
Selecteaza, din textul dat, patru arhaisme, precizându-le felul. 1 punct
Scrie un element romantic si unul clasic, prezente în fragment. 1 punct
Comenteaza rolul citatelor biblice în cuvântarea Lapusneanului. 1 punct
Pornind de la textul dat si de la consideratia lui G. Calinescu (Lapusneanu e desigur un damnat, osândit de providenta sa verse sânge si sa nazuie spre mântuire.), realizeaza caracterizarea personajului principal al nuvelei istorice Alexandru Lapusneanul. 3 puncte
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
(C. I.)
TEST 11
Citeste cu atentie textul dat si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
Porni luceafarul. Cresteau
În cer a lui aripe,
si cai de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.
Un cer de stele dedesubt,
Deasupra cer de stele
Parea un fulger nentrerupt
Ratacitor prin ele. (.)
Caci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaste,
si vremea-ncearca în zadar
Din goluri a se naste.
Nu e nimic si totusi e
O sete care-l soarbe,
E un adânc asemene
Uitarii celei oarbe.
(Mihai Eminescu - Luceafarul)
Încadreaza fragmentul dat într-un tablou al poemului Luceafarul. 0,5 puncte
Precizeaza masura, rima si ritmul din versurile date. 1,5 puncte
Identifica doua figuri de stil diferite în textul dat si explica-le semnificatia. 2 puncte
Comenteaza modul în care Mihai Eminescu realizeaza lirismul mastilor (Tudor Vianu).
2 puncte
Comenteaza semnificatia calatoriei printre stele a Luceafarului. 3 puncte
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
(C. I.)
TEST 12
Citeste cu atentie textul dat si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
Timp de o ora e în tabara o învalmaseala de neînchipuit. Plutonierii majori se împart în zece, alearga de acolo pâna acolo, înjura, striga, arunca efecte de tot soiul în bratele oamenilor. Mi se pare ca totul merge însa prea încet, ca nimeni nu va fi gata la ora ordonata. O parte din oameni s-au aliniat pe companii în fata bordeielor si primesc, racniti pe nume de gradati, bocanci. Unii încearca o veselie strapezita, la care altii surâd ca niste bolnavi. Gândul ca la ora opt seara deschid focul, (.) ma sfârseste ca o febra uscata. Faptul ca voi navali, ca în cartile de citire, împotriva unor transee întesate de armata dusmana, ca voi fi sub baraje de artilerie, ma uluieste, pare scris de o mâna nevazuta.
De patruzeci de ani n-a mai fost razboi, cartile de citire s-au oprit la pagina de la 77 si acum eu deschid focul. Mi se pare asta una dintre acele coincidente ciudate, mari cât orizontul.
Ofiterii sunt toti mult mai tacuti decât trupa. Capitanul Floroiu, mic, blond, cu fata îmbatrânita înainte de vreme, ma îndeamna sa las oamenii la grija plutonierilor si sa-mi fac bagajele.
Mi se pare o enormitate, ceva absolut fara sens.
Bagajele? Mai am nevoie de bagaje? Dar dupa primele cinci minute de lupta, voi mai fi oare în viata?
- Nu se stie, cine are zile scapa.
(Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi
Identifica tema si motivele literare prezente în textul dat. 1 punct
Extrage, din fragment, câte o sintagma caracteristica fiecarui mod de expunere. 1 punct
Identifica timpurile verbale folosite si explica rolul lor. 2 puncte
Explica urmatoarele concepte operationale, facând trimitere la textul dat: monolog interior, analiza psihologica. 2 puncte
Pornind de la fragmentul dat si de la aprecierea lui Nicolae Manolescu (De pe scena istoriei, razboiul se muta pe aceea a constiintei personajului.), prezinta imaginea demitizata a razboiului realizata de Camil Petrescu în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi. 3 puncte
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
(C. I.)
TEST 13
Citeste cu atentie textul dat si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
Acesta privi, crapând putin usa, în curte, se încredinta ca nu misca nimeni, si apoi intra în odaia lui mos Costache. Batrânul îl supraveghea dusmaneste cu privirea. Stanica merse la usa dinspre salon, o crapa putin si o închise la loc. Mai merse la geam, privi în curte, se-ntoarse spre masa, lua un scaun si-l aseza lânga canapeaua batrânului si statu pe el. Batrânul îl contempla îngrijorat.
- Ce mai faci, mosule - întreba Stanica - mai bine, hai?
Mos Costache întreba si el:
- si ce poftesti?
- Vai de mine - se apara Stanica - pai eu ma interesez de sanatatea dumitale si îmi spui ca ce poftesc? Se poate?
Stanica trase scaunul si mai aproape de pat. (.)
- E bun patul acesta - se informa el - e destul de moale?.
- La-lasa-ma-n pace! Ce vrei?
Stanica, netulburat, pipai mai de aproape salteaua, apoi vâra brusc mâna sub ea si trase pachetul cu bani. Batrânul holba ochii, casca gura mare pentru a spune ceva, se dadu jos printr-o sfortare supraomeneasca, pe marginea patului si urla gutural, plângator:
- Banii, ba-banii, pun-pungasule!
(G. Calinescu - Enigma Otiliei
Extrage, din text, cuvintele care prezinta gesturile sigure ale lui Stanica. 1 punct
Prezinta, în cinci rânduri, starea batrânului când se vede singur cu Stanica. 2 puncte
Precizeaza un rol al verbelor la perfect simplu care apar în text. 1 punct
Indica doua argumente cu ajutorul carora se poate demonstra ca naratorul este omniscient.
1 punct
Identifica, în fragmentul dat un element clasic si unul modern. 2 puncte
Transforma, din stil direct în stil indirect, ultimele trei replici din textul dat. 1 punct
Pornind de la fragmentul dat, realizeaza caracterizarea lui Stanica Ratiu. 3 puncte
Nota:
Se acorda un punct din oficiu.
Timpul de lucru este de o ora.
(C. I.)
TEST 14
Se da textul:
sTEFAN: Corina, te voi cauta.
CORINA: si eu te voi cauta, dragul meu. dar te voi gasi? Niciodata n-am visat un vis de doua ori.
sTEFAN: Un vis din care fugi de bunavoie.
CORINA: Pentru ca sa nu se sfârseasca singur. Voi reveni, stefan. Totdeauna. Mereu. Va fi de ajuns sa închid ochii pentru ca sa revin. si tu vei fi mereu aici, pe terasa, la locul tau, pe sezlong, cu cartea în mâna, lenes, visator si prost crescut, cum te-am cunoscut în prima zi. În prima zi. stefan! Vreau sa-ti fac o ultima rugaminte. O ultima copilarie.
sTEFAN: Spune.
CORINA: Nu veni cu mine la autobus. Ramâi aici. Vreau sa ma despart de tine aici. Uite-ti cartea. Uite-ti ochelarii de soare. (S-a apropiat de sezlongul lui, îl mângâie ca pe un copil, cu gestul obisnuit al lui stefan.) sezi! Ca atunci. Ca în prima dimineata? si citeste. (Îi deschide cartea, el o priveste si întoarce capul dupa ea.) Uita-te în carte, nu la mine. Te rog, stefan, promite-mi ca n-ai sa ridici capul. Ramâi asa. Poate ca nici eu n-am fost altceva decât o fata dintr-o carte, din cartea pe care o citesti. Poate ca într-adevar totul n-a fost decât o parere, o gluma, un joc. (se departeaza usor de el, privindu-l mereu, pâna ce iese din scena, în timp ce foarte încet se lasa cortina.)
(Mihail Sebastian - Jocul de-a vacanta)
Cerinte:
1. Argumentati apartenenta fragmentului de mai sus la genul dramatic, apelând la doua concepte operationale specifice genului. 1 punct
2. Mentionati numele si rolul informatiilor scrise în text între paranteze. 1 punct
3. Comentati relatiile celor doua personaje, pornind numai de la informatiile din acest fragment.
1 punct
4. Caracterizati personajul Corina, pornind numai de la informatiile din acest fragment. 1punct
5. Justificati rugamintea pe care Corina o adreseaza lui stefan. 1 punct
6. Comentati urmatoarea replica: "Un vis din care fugi de bunavoie.". 1 punct
7. Mentionati tema acestui fragment. 1 punct
8. Scrieti doua expresii/locutiuni în structura carora sa apara substantivul "mâna". 1 punct
9. Ilustrati în doua enunturi sensurile pe care le poate avea cuvântul "carte". 1 punct
Mentionati antonimele cuvintelor: a se sfârsi, ultima, a ridica, totul. 1 punct
(O.F.)
TEST 15
Se da textul:
MARIA: Suntem oameni. putem gresi. Ne iubim, dar suntem oameni.
GELU: Doi insi care se iubesc cu adevarat nu mai sunt oameni.
MARIA: Ba da. ba da. sunt bietii oameni care-si cauta un pic de fericire. atât e cu putinta aici pe pamânt. Cu zile bune si cu zile rele, înaltati de speranta ca de o vijelie, sau prabusiti de deznadejde ca de un crivat. Fii om, pentru numele lui Dumnezeu, caci nu suntem decât oameni, chiar când iubim.
GELU: Ceea ce oamenii numesc iubire nu ma multumeste. Cum?... O contabilitate de zile când iubesti si zile când nu iubesti, ca pe urma sa închei bilantul si sa vezi daca în total ai iubit sau nu?
MARIA: Ei bine, am gresit, am gresit.iarta-ma.Nu poti sa uiti o clipa de ratacire?...
GELU: Maria, sunt nemângâiat eu însumi, dar aici nu poate fi greseala. Aici nu se poate "repara" nimic. Faptul însusi ca nu întelegi ca iubirea nu poate admite greseala îmi explica si ceea ce ne-a adus unde suntem. Ţi-am spus ca iubirea e un tot sau nu e nimic.O greseala nu are sens aici. Daca într-o pagina întreaga de calcul, un inginer a zis o singura data trei si cu patru fac opt, tot calculul este nul si podul se prabuseste.
MARIA: Ah, mintea asta draceasca mi-a fost necontenit dusmana. Ce-ti pasa de ce a fost, daca eu te iubesc acum? Daca îti jur ca te iubesc? (Ingenua si nefericita: ) Îti jur cât vrei.
GELU (acceptând gluma): Cât vreau? . si rândul trecut mi-ai jurat putin? .
MARIA: Nu stiu ce a fost. dar îti jur acum. îti jura toata fiinta mea.
GELU: si ce ma poate face pe mine sa cred ca juramintele ai sa le tii?...
MARIA (jignita): De ce as spune-o acum?... Ce fel de interes as avea în clipa aceasta?...Te îndoiesti de sinceritatea mea?...
GELU: Atunci n-ai fost sincera?... Niciodata nu m-am îndoit de sinceritatea ta. Cum esti acum sincera, asa ai fost si atunci.si constatarea asta anuleaza totul în mine.Ce înseamna sinceritatea unei femei? Sinceritatea ta, Mario?
(Camil Petrescu - Jocul ielelor)
Cerinte:
1. Gasiti sinonime pentru urmatoarele cuvinte: bilant, nul, a anula, ratacire.
2. Pornind de la discutia dintre cele doua personaje, explicati ce tip de relatie le leaga.
3. Integrând personajul Gelu Ruscanu în ansamblul operei camilpetresciene, alcatuiti o scurta caracterizare a acestuia.
4. Extrageti din text pasajul în care Gelu îsi exprima opinia despre iubire.
5. Comentati în clasa, cu profesorul si colegii, titlul operei.
6. Demonstrati ca acest fragment apartine genului dramatic, apelând la doua concepte operationale specifice genului.
7. Mentionati numele si rolul informatiilor scrise în text între paranteze.
8. Explicati replica Mariei: "Ah, mintea asta draceasca mi-a fost necontenit dusmana.".
9. Pornind de la aceasta discutie, imaginati-va un posibil final al dramei.
10. Comentati afirmatia lui Aurel Petrescu: "În Jocul ielelor se înfrunta patru sentimente, care, rând pe rând, cer suprematia absolutului. Sunt sentimentele generate de politic, onoarea familiala, erotica si dreptatea absoluta. Din felul cum se ciocnesc si se ierarhizeaza, ele dezvaluie esenta unei singure afectiuni totale si tiranice, care tine de esenta logicii nestramutate si absolute a lui Gelu Ruscanu."
Nota:
Se acorda câte un punct pentru fiecare cerinta.
Timpul de lucru este de o ora.
(S.R.)
Clasa a XII-a
A. Competente generale
Utilizarea corecta si adecvata a limbii române în receptarea si în producerea mesajelor în diferite situatii de comunicare
Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor texte literare si nonliterare
Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar
Cultivarea interesului pentru lectura si a placerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
Stimularea gândirii autonome, reflexive si critice în raport cu diversele mesaje receptate
Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii române
Cultivarea unei atitudini pozitive fata de comunicare si a încrederii în propriile abilitati de comunicare
Abordarea flexibila si toleranta a opiniilor si a argumentelor 21321h713v celorlalti
Cultivarea unei atitudini pozitive fata de limba materna si recunoasterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personala si îmbogatirea orizon-
tului cultural
Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturala
TEST 1
Se da textul:
E pardosita lumea cu lumina,
Ca o biserica de fum si de rasina,
si oamenii, de ceruri beti,
Se leagana-n stihare de profeti.
Rece, fragila, noua, virginala,
Lumina duce omenirea-n poala,
si pipaitu-i neted, de atlaz,
Pune gateli la suflet si grumaz.
Pietrisul rosu, boabe, al gradinii,
Ii sunt, batuti si risipiti, ciorchinii.
Plocate grele se urzesc treptat
In care frunzele s-au îngropat.
Din învierea sufletului, de izvor,
Beau caprele - amintirilor,
si-n fluierul de sticla al cintezii
Se joaca mâtele cu iezii.
Deosibesti chemarea pruncului în vânt
Cântata de o voce din pamânt.
Nascut în mine, pruncul, ramâne-n mine prunc
si sorcova luminii în brate i-o arunc.
(Tudor Arghezi - Vânt de toamna)
Cerinte:
Identificati în aceste versuri patru figuri de stil diferite. 0,4 puncte
Identificati tema poeziei si numiti trei motive care apar în text. 0,6 puncte
Explicati în ce consta valoarea expresiva a enumeratiei Rece, fragila, noua, virginala. 1 punct
Identificati termenii care alcatuiesc aria semantica a naturii. 0,4 puncte
Gasiti sinonime contextuale pentru urmatoarele cuvinte: stihare, profeti, fragila, virginala, grumaz, prunc. 0,6 puncte
Scrieti enunturi în care sa integrati urmatoarele structuri: învierea sufletului, fluier de sticla, sorcova luminii. 0,6 puncte
Integrati în enunturi potrivite verbul a urzi, folosit cu sensul sau denotativ, apoi cu cel conotativ.
0,4 puncte
Explicati titlul poemului. 1 punct
Comentati primele patru versuri, punând în relatie ideea poetica cu mijloacele artistice folosite.
2 puncte
Comentati afirmatia criticului Pompiliu Constantinescu: Artist cu variate mijloace de expresie, cu o sensibilitate alcatuita din rezonante de orga si suavitati de cor de îngeri, Arghezi si-a creat o limba poetica, scaparând aschii învaluite în pulbere fina. 3 puncte
(S.R.)
TEST 2
TEMĂ DE LUCRU :
. Se vor alege trei romane studiate la clasa (pentru clasa a XII-a):
- Enigma Otiliei, de G. Calinescu
- Ultima noapte de dragoste..., de Camil Petrescu
- Ion, de Liviu Rebreanu
Elevii vor face mai întâi un studiu de caz pentru a întelege mai bine temperamentul omului si cum influenteaza acesta relatiile om-societate, apoi fiecare îsi va alege un roman si va caracteriza personajele principale, urmarind trasaturile acestora din punct de vedere temperamental (coleric, sangvinic, melancolic, flegmatic). Se pot avea în vedere trei scriitori (G. Calinescu, Camil Petrescu, L. Rebreanu), iar elevii îsi vor alege personajul preferat dintr-un roman preferat, apartinând acestora.
(S.R.)
TEST 3
Cititi cu atentie urmatorul text:
Am vrut sa-ti daruiesc luna septemvrie,
as fi golit-o de moarte,
cu gutuile si câinii ei lenesi, cu asteptarea
scrisorilor, cu ploile suav putrezind, cu lutul
umflat de iubire.
Atât e al meu: septemvrie. Sa nu-mi ceri
sa aprind teii, ori sa ning. Eu sunt
septemvrie. Sunt frunza care ma ninge,
sunt farâma de timp în care poti respira,
în care mai poti respira,
sunt oglinda migratiei pasarilor,
sunt septemvrie, pentru mereu, septemvrie.
(Gheorghe Tomozei - Sunt septemvrie)
Cerinte:
1. Comentati titlul poeziei, argumentând folosirea formei septemvrie.
2. Extrageti din text structurile ce amintesc de lirica simbolista.
3. Identificati si numiti 5 figuri de stil diferite din text.
4. Identificati în text marcile subiectivitatii.
5. Prezentati tema poemului, precum si doua motive literare.
6. Gasiti sinonime neologice pentru urmatoarele cuvinte din text: a goli, moarte, lenes, mereu, asteptare.
7. Scrieti patru expresii/ locutiuni în care sa inserati cuvântul timp.
8. Alcatuiti enunturi pentru a ilustra sensurile propriu si figurat ale verbului a aprinde.
9. Rescrieti urmatorul text, corectând greselile, indiferent de natura acestora: În aceasta poiezie, Tomozei povesteste despre sentimentul erotic de dragoste, care se dezvolta într-un contest profund, metaforic.
10. Comentati versurile:
Am vrut sa-ti daruiesc luna septemvrie,
as fi golit-o de moarte,
cu gutuile si câinii ei lenesi, cu asteptarea
scrisorilor, cu ploile suav putrezind, cu lutul
umflat de iubire.
Nota:
Se acorda câte un punct pentru fiecare cerinta.
Timpul de lucru este de o ora.
(S.R., O.F.)
TEST 4
Se da textul:
Orasul mic te fura-ncet
Cu ale lui tacute strade,
Cu oameni prosti dar cumsecade,
Ce nici nu stiu ca sunt poet.
Cu centrul intim si cochet,
si fara case cu arcade;
Orasul mic te fura-ncet
Cu ale lui tacute strade.
Prin umbra parcului discret,
Nu se strecoara mascarade
si nu s-aud în el tirade. -
Despre-al politicei secret. -
Orasul mic te fura-ncet
(Alexandru Macedonski - Rondelul orasului mic)
Cerinte:
1. Argumentati apartenenta acestui poem la specia rondel. 1 punct
2. Demonstrati apartenenta poeziei la simbolism. 1,5 puncte
3. Gasiti antonime pentru urmatoarele cuvinte: mic, tacute, discret, intim, cochet. 0,5 puncte
4. Alcatuiti enunturi cu urmatoarele cuvinte: arcada, politica, secret, mascarada, parc. 0,5 puncte
5. Scrieti patru expresii/ locutiuni în care sa inserati verbul a fura. 0,5 puncte
6. Identificati în ultima strofa utilizarea gresita a unui semn de punctuatie si a unui semn ortografic. 1 punct
7. Definiti conceptul operational refren si ilustrati-l pe textul dat. 1 punct
8. Extrageti din text 3 termeni neologici si 3 cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental al limbii române. 1 punct
9. Explicati mesajul poetic transmis de catre autor în aceste versuri. 1 punct
10. Comentati afirmatia lui Tudor Vianu, referitoare la poezia lui Al. Macedonski: Poezia lui Macedonski s-a îmbogatit cu unele din accentele cele mai viguroase în expresia afectelor de revolta si antisociale. Calitatea sa de poet îi confera dreptul sinceritatii de care el se foloseste în avantajul adevarului si energiei creatiei. Sarcasmul este un alt mijloc al poetului de a se salva din impasurile durerii de a trai. 2 puncte
TEMĂ DE LUCRU PENTRU ACASĂ:
. Alcatuiti o scurta compunere (1-2 pagini) în care sa descrieti imaginea orasului natal, într-o dupa-amiaza de iarna, în preajma sarbatorilor, când ninge. Puteti surprinde emotiile care va încearca privind chipurile oamenilor, strazile, vitrinele colorate, jocul copiilor.
(S.R., O.F.)
TEST 5
Se da textul:
Consemnând, în Jurnalul sau, ca, la 9 iunie 1930, cumparase, prin banca lui Coanda, la Pitesti, cu 200.000 lei, o vie de vreo cinci pogoane la Valea Mare, Liviu Rebreanu înscria, astfel, în aria geografica a popasurilor sale literare, un nume simbolic care se va dovedi extrem de generos pentru destinele literaturii nationale, întrucât, acolo, romanele Rascoala, Jar, Gorila si Amândoi vor încununa o munca titanica pe tarâmul nu întotdeauna fertil al literelor, fertilizat, însa, prin sudoarea fruntii si prin scânteia de geniu a creatorului lor.
Casa din Valea Mare va fi martora crepusculului prea timpuriu al unei stele de prima marime a literaturii nationale, dar si o uriasa urna de amintiri, care vor ilumina un chip si asa de o stralucire aparte.
Ca si oamenii, casele au destinul lor; uneori, urmeaza destinul celor carora le-au fost cuib al visarilor si adapost.
si casei din Valea Mare i-a fost scris sa intre în nemurire. Povestea ei este povestea unui locas atât de încarcat de memorie, încât a devenit el însusi memorial
(Grigore Constantinescu - Destine literare)
Cerinte:
1. Demonstrati ca acest fragment este un text nonfictional. 2 puncte
2. Argumentati prezenta în text a doua calitati generale/ particulare ale stilului (claritate, proprietate, concizie, cursivitate, ambiguitate). 1 punct
3. Exprimati-va opinia pro/ contra în legatura cu urmatorul citat: Ca si oamenii, casele au destinul lor; uneori, urmeaza destinul celor carora le-au fost cuib al visarilor si adapost. 2 puncte
TEMĂ DE LUCRU PENTRU ACASĂ:
. Alcatuiti un curriculum vitae al scriitorului despre care este vorba în textul de mai sus (Liviu Rebreanu).
. Comentati urmatoarea afirmatie a lui Liviu Rebreanu: Un jurnal intim poate fi uneori mai important
decât un roman si poate interesa ca atmosfera de laborator de lucru.
(S.R., O.F.)
TEST 6
Se da textul:
Domnul abate de Marenne întelegea ca au loc jertfe si încep oficii culinare. Îi revenira mai mult sub limba decât în imaginatie savuroase retete de mâncari care se puteau face din acele jertfe, pe care si le închipuia jumulite, trecute prin para de foc, albe si grase. Ţinând însa de acea - dupa cât se parea - brânza primitiv conservata si de acele legume usturatoare, bune numai în compozitii de sosuri, se îndoia ca va avea parte sa vada înainte- i o bunatate de pasere domestica macar strapunsa de tigla si rumenita în ton de aur vechi. Se hotarî sa guste întâi vinul. Era un vin acrut, pe care-l pretui de putina valoare.
Ofta dupa obicei, caci avea inima cam grasa, si se întoarse c-o figura destul de jalnica spre însotitorii sai. Ei nu pareau impresionati de frugalitatea si lipsa de fineta a gustarii. Capitanul Ilie Turculet, cu gravitate, cuprinsese în mâna stânga o ceapa, care i se paruse mai în culoarea racului fiert. Potrivind-o la marginea mesei si tinând-o strâns, izbi scurt cu pumnul drept, zdrobind-o. Plecându-si spre ea nasul, alese o bucata alba de miez, o presura cu sare, frânse o margine de pâne si începu sa mestece cu placere din aceste doua elemente, adaogind si brânza. Dupa ce înghiti de câteva ori, îsi turna o ulcica din vinul acrisor s-o deserta pe nerasuflate, c-o pofta nemaipomenita.
- Domnule abate, îi zise zâmbind Alecu Ruset, care-l pândea de câteva clipe cu viclenie; asteptând o mâncare calda, poate n-ar fi rau sa-ncerci si domnia ta metoda capitanului Turculet.
- Sa încercam, raspunse domnul de Marenne, dupa o clipa de sovaire. Într-adevar, n-avem de-a face cu ceea ce vedem, primitiv, simplu si gol si cu o complicatie întreaga în care intra si foamea, setea si truda.
Pregatindu-si gustarea dupa metoda osteanului, o înghiti si se mira:
- Pâne, ceapa si filozofie: bun lucru!
- Cu conditia sa nu fie prea des, adaose Ruset.
De Marenne gusta din nou vinul si-l aproba, cu desavârsita îngaduinta. Atunci, pasind cuviincios, se înfatisa oaspetilor sai si dumnealui satrarul Lazarel Griga. Era cu capul gol si cu pletele pieptanate. Ochii si-i stropise cu apa rece. Se închina catra oaspeti si le zise:
- Iertati-ne si primiti ce avem.
Fara sa se aseze, se îndrepta spre boier.
- Maria ta, am doua rugaminti si te poftesc umilit sa-mi îngaduiesti a le arata. Maria ta, baba mea, ca muiere ce se afla si cum e obiceiul muierilor, nu s-a putut stapâni sa nu înceapa c-un siretlic, punând pe masa bucate reci si proaste înainte de a aduce zama si sarmalele, pe care le tine în spuza, pregatite pentru sotul sau. Te rog s-o ierti.
Cum sfârsi satrarul aceste cuvinte, jupâneasa Avramia intra cu zama de gaina aburind în strachini, având si pe servele sale dupa sine, cu alte strachini de zama si de sarmale. Domnul de Marenne primi în nari mireasma si ochii i se înduiosara.
- Poftiti. sopti gospodina, cu fruntea plecata, împartind linguri albe de paltin, si iesi îndata cu femeile.
satrarul astepta sa-si vada musafirii gustând. (.) Abatele privi curios la sarmale. Ochii nu mai vazusera asa ceva, însa narile îi dadeau o buna înstiintare; asa încât urma pilda boierului s-a capitanului Ilie, aducând cu lingura la buzele-i carnoase unul din bulzisorii aurii. Îndata ochii îi crescura rotunzi si sprâncenele i se înaltara.
(Mihail Sadoveanu - Zodia Cancerului sau vremea Ducai-Voda)
Cerinte:
Comparati imaginea mesei, asa cum apare în acest fragment, cu imaginea corespondenta din romanul Morometii, de Marin Preda. 1,5 puncte
Prezentati meniul si obiceiurile moldovenesti în timpul mesei, dupa cum apar în acest text.
1 punct
Selectati din text trei cuvinte care sa denumeasca sentimentele abatelui în timpul mesei.
0,5 puncte
Pornind de la acest fragment, urmariti comportamentul Avramiei si comentati pozitia femeii în societatea moldoveneasca a vremii. 1 punct
Prezentati doua argumente spre a dovedi ca textul este de factura istorica. 1 punct
Care sunt modurile de expunere prezente în text? Alegeti varianta corecta: 0,5 puncte
a. evocare, descriere si naratiune;
b. dialog, naratiune, descriere;
c. evocare, dialog, naratiune.
Gasiti sinonime pentru urmatoarele cuvinte din text: frugalitate, finete, siretlic, jupâneasa, imaginatie, savuroasa, pilda. 1 punct
Mentionati si alte doua romane istorice ale lui Sadoveanu. 0,5 puncte
Prezentati doua modalitati de caracterizare a personajelor, dupa cum apar în text. 1 punct
Comentati din punct de vedere stilistic si lexical textul:
- Maria ta, am doua rugaminti si te poftesc umilit sa-mi îngaduiesti a le arata. Maria ta, baba mea, ca muiere ce se afla si cum e obiceiul muierilor, nu s-a putut stapâni sa nu înceapa c-un siretlic, punând pe masa bucate reci si proaste înainte de a aduce zama si sarmalele, pe care le tine în spuza, pregatite pentru sotul sau. Te rog s-o ierti. 2 puncte
(S.R., O.F.)
TEST 7
Se da textul:
si câte si câte lucruri care m-au înfiorat si m-au bucurat! Pe toate le-am vazut. Totusi nici unul nu m-a miscat asa de mult, frate draga, ca locul - numai locul a ramas - unde odata era scoala.
Acolo am intrat în freamatul de copii cu teama si cu bucurie în întâia dimineata, când m-a adus tata de mâna; acolo era un par care facea pere asa de bune, din care Domnu' ne daruia de gustare câte doua la începutul fiecarei vacante; acolo era curtea unde înaltam iarna uriasi de zapada, la capul carora ne suiam cu scara, sa le punem pipe în gura si carbuni, în locul ochilor; acolo multe lucruri s-au petrecut, prietine, si, de-acolo pornind, simt ca iar ma cuprinde înduiosarea si iar am sa-ti vorbesc si în aceasta scrisoare de domnu' Trandafir.
Era un om bine facut, putin chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini. Când zâmbea, se aratau sub mustata tunsa scurt niste dinti lungi, cu strunga mare la mijloc. Când ne învata cum sa spunem poeziile eroice, vorbea tare si înalta în sus bratul drept; când cântam în cor, lovea diapazonul de coltul catedrei, îl ducea repede la urechea dreapta, si, încruntând putin din sprâncene, dadea usor tonul: laaaa! iar baietii raspundeau într-un murmur subtire, si asteptau cu ochii atintiti la mâna lui, care dintr-o data se înalta. Atunci izbucneau glasurile tinere, într-o revarsare calda. Când trebuia câteodata, sâmbata dupa-amiaza, sa ne ceteasca din povestile lui Creanga, ne privea întâi blând, cu un zâmbet linistit, tinând cartea în dreptul inimii - si în banci se facea o tacere adânca, ca într-o biserica.
Tu bagi de seama ca nu-ti vorbesc de gramatica si de aritmetica. si nici nu-ti voi vorbi. Acestea se faceau bine: baietii învatau dupa puterile lor; dar sunt niste lucruri neînsemnate când le pui fata în fata cu învatatura cealalta, sufleteasca, ce ne-o da Domnu'! si ne-o da aceasta învatatura nu pentru ca trebuia, si pentru ca i se platea, dar pentru ca avea un prisos de bunatate în el si pentru ca în acest suflet era ceva din credinta si curatenia unui apostol.
(Mihail Sadoveanu - Domnu' Trandafir)
Cerinte:
Prezentati modalitatile de realizare a portretului literar, asa cum reies din text.
Alt scriitor în a carui opera apare imaginea dascalului ca apostol este:
a. Octavian Goga;
b. George Cosbuc;
c. stefan Octavian Iosif;
d. Barbu stefanescu Delavrancea;
e. Mircea Eliade
Argumentati folosirea formulei domnu' în loc de domnul.
Scrieti cinci expresii/ locutiuni în care sa apara cuvântul gura.
5. Comentati urmatorul fragment: si ne-o da aceasta învatatura nu pentru ca trebuia, si pentru ca i se platea, dar pentru ca avea un prisos de bunatate în el si pentru ca în acest suflet era ceva din credinta si curatenia unui apostol.
Nota:
Se acorda câte un punct pentru fiecare cerinta.
(S.R., O.F.)
TEST 8
Se da textul:
Eu sunt spiritul adâncurilor,
Traiesc în alta lume decât voi
În lumea alcoolurilor tari,
Acolo unde numai frunzele
Amagitoarei neputinti sunt vestede.
Din când în când
Ma urc în lumea voastra
În nopti grozav de linistite si senine
si-atunci aprind mari focuri
si zamislesc comori
Uimindu-va pe cei ce ma-ntelegeti.
Apoi cobor din nou prin hrube trudnice
În apa luminoasa, minunata.
Sunt spiritul adâncurilor,
Traiesc în alta lume decât voi.
(Nicolae Labis - Sunt spiritul adâncurilor)
Cerinte:
1. Comparati versurile eminesciene ale Odei (în metru antic), Pân-în fund baui voluptatea mortii/ Neînduratoare, cu versurile lui Labis, Traiesc în alta lume decât voi/ În lumea alcoolurilor tari.
2. Comparati pozitia poetului în societate la Eminescu si Labis.
3. Identificati si numiti patru figuri de stil din text.
4. Alcatuiti enunturi pentru a ilustra polisemia verbului a aprinde.
5. Scrieti patru expresii/ locutiuni în care sa inserati cuvântul apa.
6. Alcatuiti enunturi cu urmatoarele sintagme: spiritul adâncurilor, apa luminoasa, amagitoare neputinta, a zamisli.
7. Identificati în text marcile eului liric.
8. Comentati titlul poeziei lui Labis.
9. Prezentati tema poeziei, precum si doua motive poetice.
10. Comentati poezia lui Labis, prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice folosite.
Nota:
Se acorda câte un punct pentru fiecare cerinta.
(S.R., O.F.)
TEST 9
Se da textul:
I se spunea Luparul si era privit ca o urâciune a lumii. Asta m-a facut curios si m-a îndemnat sa-l cercetez. Îmi putea fi pretios pentru îmbogatirea culegerii mele de datini populare si ca tip uman, iesit din comun.
Traia, ca un paria, afara din sat, pe coclauri, într-un fel de jumatate bojdeuca, jumatate pestera scobita într-un mal argilos si sterp. N-avea nevasta, n-avea copil. nimic. Era singur ca un sihastru. Lumea spunea ca în preajma lui nu sufera sa vietuiasca nici un dobitoc domestic, din cele ce se gasesc în gospodariile oamenilor. Vitele si-ar lua lumea în cap, spaimântate la vederea lui, si câinii ar fugi de el urlând.
În adevar, nu m-a întâmpinat nicio vietate când am patruns în batatura lui. Saracie, mi-am zis, nu-i altceva. Doar câteva gaini râcâiau în nisip. L-am strigat. Abia a iesit. Când m-a cunoscut s-a bucurat. Era un batrân verde, uscat, înalt si ciolanos, posomorât, dar cu o privire arzatoare, parul des cazut pe frunte si mâinile latite, cu degete raschirate ca niste labe. Chipul masliniu si prelung, spânatic, abia tarcuit pe sub falci de o zgarda de barba rara si tepoasa, avea ceva tainic, trist si totodata vehement în el.
si am priceput de ce era spaima si hula satului, pentru ce toti îl urau si-l huiduiau. Dupa înfatisare se arata ca un anormal. Un tip lombrozian. Umbla vorba ca din trupul lui se resfira un iz salbatec si nimeni nu-i poate suferi nici mirosul, nici privirile. Cercai sa-mi dau seama ce e adevarat din toate ponoasele cu care-l încarca lumea, care-l învinuia de multe rele si nelegiuiri, dar mai ales ca trimite lupii înadins sa faca stricaciuni în vitele gospodarilor. Ba uneori se preface el însusi în lup si iese înaintea oamenilor si-i sfâsie.
Luparul m-a primit stângaci, dar cuviincios, fara mari plecaciuni, cu o demnitate si o stapânire de sine care m-au impresionat. M-am dat aproape de el. Se simtea în adevar un miros tare. Nu stiu daca ati jupuit careva din dumneavoastra un sarpe? Ei bine, avea ca un iz arsenical, un miros usturat. Dar cred ca asta venea de la o bunda de blana cu care era îmbracat si de la brâul tot de blana ce-i strângea mijlocul subtire de flacau.
M-a poftit în spelunca lui. Pe vatra ardea focul si fierbea o oala cu niste buruieni. Lavita era asijderea acoperita cu blani si piei de fiara. si pretutindeni blani; de ursi, de lupi, de caprioara.
L-am întrebat cu ce le-a vânat? Mi-a raspuns ca toate sunt vechi. Cea mai mare parte de la taica-sau si mosu-sau, altele de când umbla si el, odinioara, ca toti vânatorii, cu pusca. Dar de când a îmbatrânit si nu mai poate ochi, s-a lasat de vânat. Prinde din când în când în lat si la capcana câte o vulpe naravita la oratanii sau scoate si mai arareori de la lupi, cu ciomagul, câte o prada, cum s-a întâmplat cu caprioara pentru care fusese târât de dusmani la judecata. Dar traieste tot mai greu pe cât îmbatrâneste. si tot mai slabanogit, asteapta sa-l sfâsie într-o zi fiarele si pe el.
M-am folosit de vorbirea lui despre fiare si i-am marturisit fatis ca ma intereseaza mult legaturile lui cu salbaticiunile, mai ales cu lupii. Pentru asta venisem. Omul m-a privit fara sa clipeasca si a tacut. L-am încredintat ca vin din mare prietenie pentru el, nicidecum sa-l spionez sau sa-l ispitesc. Ca ma îndeletnicesc si eu cu un soi de farmece si descântece, cu care chem duhurile - faceam în adevar spiritism. si l-am rugat sa-mi destainuie si mie din stiinta si puterile lui. S-a aparat ca nu-i adevarata hula lumii, ca nu stie si nu poate nimic mai deosebit decât ceilalti oameni. Dar ca se pricepe sa vorbeasca si sa se înteleaga cu lupii în limba lor.
- Cunosti graiul lupilor? întrebai.
- Da, domnule. L-am deprins de mic copil.
- Cum si de la cine?
- Întâi de la mosu-meu si de la tata, ca îl stiau si ei.
- Îl stiau si ei?
- Da. Mosu-meu si tata erau padurari vechi. Traiau numai în miezul codrilor si cresteau pe lânga ei lupi, pe care îi prindeau de puiendri. Eu m-am nascut si am crescut între catei de lup, cu care mâncam alaturi, cu care ma jucam si ma bateam în parte pâna veneau ai mei noaptea târziu de prin pustietati. Uite si acum zgaibele lasate de coltii si ghearele lor.
(Vasile Voiculescu - În mijlocul lupilor)
Cerinte:
1. Gasiti sinonime contextuale pentru urmatoarele cuvinte: paria, datini, sterp, a se îndeletnici.
2. Scrieti patru expresii/ locutiuni în care sa inserati verbul a face".
3. Transformati în vorbire indirecta secventa dialogata din text.
4. Prezentati tipul de narator prezent în acest text.
5. Discutati la clasa simbolistica lupului în mitologia româna.
6. Caracterizati-l pe Lupar, pornind de la modul în care este perceput de sateni si de vizitatorul sau.
7. Realizati un mic eseu în care sa prezentati avantajele si dezavantajele unei posibile comunicari dintre om si animale.
Nota:
Se acorda câte un punct pentru fiecare cerinta de la 1 la 5 si câte 2 puncte pentru cerintele 6 si 7. Din oficiu se acorda 1 punct.
(S.R., O.F.)
Subiectul I ( 40 de puncte)
Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:
Într-o zi, Haia sosi gâfâind, gatita, cu parul luciu mirosind usor a gaz, ca totdeauna. Era cu funda rosie la gât si cu bluza noua, trandafirie. Tudorita cosea la o bluza, cu luare-aminte, - si îsi ridica domol ochii spre prietina ei.
- De ce te-ai gatit asa? Zise ea încet.
- Asa, ca sa fiu frumoasa. zise tare, râzând, Haia. si se aseza pe pat, alaturi.
- Hm. Ţi-i drag poate cineva.
Fata lui Sanis simti doua priviri, care dintrodata aveau o lucire apriga, si se înrosi. Nu raspunse.
Tudorita se scula încet. Apoi se aseza într-un colt, pe un scaun, cu un geamat usor. Era galbena ca ceara si-i ardeau ochii.
- Ce este? ce ai ?întreba Haia, tintind-o.
- N-am nimic, draga; mi-i rau. Mi-a venit asa, o ameteala.
Fata lui Sanis tacu iar si ramase privind cu luare-aminte, cu curiozitate, la obrazul bolnavei, patat usor în umerii obrajilor si pe frunte.
- Ce te uiti asa la mine? Zise deodata Tudorita, ridicându-se în picioare. În glas i se desteptase un fior de mânie.
- Poate te superi? - întreba Haia aratându-si dintii.
- Haie! Striga deodata Tudorita, privind-o tinta. Tu nu-mi mai esti prietina. Vad eu bine ca nu-mi mai esti prietina. Vii sa ma spionezi. Pe urma umbli cu posta prin toata mahalaua. Stai, Stai, nu vorbi, ca te-am înteles. Acu vad si în ochii tai. tu ai spus la toata lumea! Tu ai raspândit vorba, s-acu toate femeile se uita la mine, ma pândesc si ma cerceteaza. Sa-ti fie rusine, Haie! Eu am avut credinta în tine si tu te-ai purtat ca o mizerabila. Asa prietina mi-ai fost?
( Mihail Sadoveanu, Haia Sanis
Scrie patru expresii/ locutiuni cu verbul a ridica. 4 puncte
Ilustreaza în doua enunturi omonimia verbului a (se) gati. 4 puncte
Rescrie urmatorul enunt, corectând greselile, indiferent de natura lor: Revolta lui Elena, care s-a simtit tradata, si reactia ei a facut decât sa o inerveze si mai mult pe vecina. 4 puncte
Transcrie, din text, patru cuvinte/ sintagme care exprima mânia Tudoritei. 4 puncte
Mentioneaza doua moduri de expunere prezente în text si ilustreaza-le prin câte un enunt.
4 puncte
Transcrie, din text, doua sintagme care marcheaza interventia naratorului în discursul personajelor. 4 puncte
Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în text. 4 puncte
Precizeaza perspectiva narativa din text. 4 puncte
Explica semnificatia comentariului auctorial: Era galbena ca ceara, si-i ardeau ochii.
4 puncte
10. Comenteaza, în aproximativ 10 rânduri, modul în care reactioneaza cele doua personaje feminine în fragmentul dat. 4 puncte
Subiectul al II- lea (10 puncte )
Scrie un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, în care sa-ti exprimi opinia despre urmatoarea afirmatie: Învatatura îi confera omului demnitate. ( Denis Diderot )
Atentie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de afirmatia data; enuntarea si dezvoltarea convingatoare a doua argumente ( pro si/ sau contra ) adecvate ipotezei, formularea unei concluzii adecvate; 6 puncte
sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: organizarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate acestuia; 2 puncte
sa respecti normele de exprimare corecta, de ortografie si de punctuatie. 2 puncte
Subiectul al III- lea (40 de puncte)
Scrie un eseu, de 2-4 pagini, în care sa prezinti procesul de maturizare a unui personaj din una din operele studiate la clasa. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmatoarele repere:
- precizarea a patru trasaturi specifice speciei literare din care este ales personajul;
- prezentarea a patru elemente de constructie a subiectului si a discursului narativ, prin care se evidentiaza trasaturi ale personajului ales ( de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, momente ale subiectului, secventa narativa, incipit, final );
- exemplificarea, prin secvente narative sau prin citate comentate, a doua modalitati/ procedee de caracterizare a personajului ales;
- comentarea a doua scene/ secvente narative semnificative pentru procesul de maturizare a personajului ales;
- exprimarea unei opinii argumentate, cu privire la personajul ales.
Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul lucrarii este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinta/ reper); pentru redactarea eseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris - 4 puncte; utilizarea limbii literare - 4 puncte; abilitati de analiza si de argumentare - 4 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuatia - 3 puncte; asezarea în pagina, lizibilitatea - 2 puncte).
În vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.
Nota:
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timpul de lucru este de trei ore.
Se acorda 10 puncte din oficiu.
(C. I.)
Subiectul I ( 40 de puncte)
Scrie, pe foaie, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:
a piele de copil mirosea spinarea ei,
a piatra proaspat sparta
a strigat dintr-o limba moarta.
Ea nu avea greutate, ca respirarea.
era sarata ca sarea
slavita la ospete de barbari.
Ea era frumoasa ca umbra unui gând.
Între ape, numai ea pe pamânt.
( Nichita Stanescu - Evocare)
1. Alcatuieste doua enunturi prin care sa ilustrezi omonimia cuvântului sare. 4 puncte
2. Scrie patru expresii/locutiuni care sa contina cuvântul gând. 4 puncte
3. Rescrie urmatorul enunt, corectând greselile, indiferent de natura lor: Eu, casa fiu sincer, am fost anuntati de prietenii mei ca trebuie sa spun mijloacelor mass mediei ce sa întâmplat la sedinta. 4 puncte
4. Transcrie, din poezia citata, doi termeni din câmpul semantic al starilor sufletesti. 4 puncte
5. Identifica doua teme/motive prezente în textul dat. 4 puncte
6. Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite din text. 4 puncte
7. Explica valoarea expresiva a verbelor la gerunziu râzând, plângând. 4 puncte
8. Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat. 4 puncte
9. Comenteaza prima strofa a poeziei evidentiind relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice folosite. 4 puncte
10. Prezinta semnificatia titlului, în relatie cu textul poeziei citate. 4 puncte
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Te numesti Alexandru/Alexandra Andreescu, locuiesti în Curtea de Arges, bulevardul Pacii, numarul 25 si esti elev/ eleva în clasa a XII-a, la Liceul Mihai Eminescu, din localitate.
Redacteaza, pe o pagina distincta, o cerere adresata directiunii liceului, prin care sa soliciti eliberarea unei adeverinte de elev, în vederea obtinerii abonamentului pentru transportul în comun.
În cerere trebuie:
sa respecti conventiile specifice acestui tip de compunere; 4 puncte
sa redactezi continutul într-o structura adecvata; 4 puncte
sa respecti normele de ortografie, de punctuatie si de exprimare corecta. 2 puncte
Atentie! Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinta.
Data redactarii cererii este 20 mai 2007.
Subiectul al III- lea (40 de puncte)
Scrie un eseu, de 2-4 pagini, în care sa argumentezi apartenenta la specie a unui basm cult studiat. Vei avea în vedere urmatoarele repere:
definirea speciei literare basm cult;
ilustrarea a cinci trasaturi ale eroului, dobândite prin trecerea unor probe;
prezentarea raporturilor dintre erou si celelalte personaje;
integrarea adecvata a patru concepte operationale (de exemplu: incipit, final, motiv, secventa narativa, înlantuire, registre stilistice);
argumentare pro sau contra ideii: podul simbolizeaza trecerea într-o alta etapa a vietii si se realizeaza într-un singur sens, ca trecere primejdioasa de la un mod de existenta la altul: .de la imaturitate la maturitate. (Mircea Eliade)
Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul lucrarii este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinta/ reper); pentru redactarea eseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris - 4 puncte; utilizarea limbii literare - 4 puncte; abilitati de analiza si de argumentare - 4 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuatia - 3 puncte; asezarea în pagina, lizibilitatea - 2 puncte).
În vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.
Nota:
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timpul de lucru este de trei ore.
Se acorda 10 puncte din oficiu.
(C. I.)
Subiectul I ( 40 de puncte)
Scrie, pe foaie, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos: În slavi lumina lina cu stingeri potolite,
Pe lacul fara valuri odihna s-a lasat.
Mijind de somn pe maluri, cu crestetul plecat,
Stau salcii plângatoare, ce-asteapta despletite.
Iar largul ochi de ape, ramas privind la cer,
Parc-ar sorbi-n adâncuri, nesatios, lumina.
(Vasile Voiculescu - Amurg pe lac)
parânga (parânga) - prajina, bara cu care se transporta o greutate de catre doua persoane
1. Alcatuieste câte un enunt potrivit cu fiecare dintre cuvintele: abilitate/agilitate. 4 puncte
2. Scrie patru expresii/ locutiuni care ca contina verbul a sta. 4 puncte
3. Rescrie urmatorul enunt, corectând greselile, indiferent de natura lor: Personajul feminin, care da titlul operei, si el face un cuplu minunat în doi, dând savuare si originalitate paginilor sadoveniane. 4 puncte
4. Transcrie, din text, patru termeni din câmpul semantic al apei. 4 puncte
5. Identifica doua teme/motive prezente în textul dat. 4 puncte
6. Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite din text. 4 puncte
7. Explica valoarea expresiva a verbelor la prezent din text. 4 puncte
8. Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat. 4 puncte
9. Comenteaza prima strofa a poeziei evidentiind relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice folosite. 4 puncte
10. Prezinta semnificatia titlului, în relatie cu textul poeziei citate. 4 puncte
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Te numesti Ion/ Ioana Mateescu, esti elev/eleva la Liceul Ion Barbu, din Craiova si te afli în Madrid, în Spania, cu o bursa de doua luni în cadrul Programului Leonardo.
Redacteaza, pe o pagina distincta, o scrisoare de multumire adresata profesoarei tale de spaniola.
În scrisoare trebuie:
sa respecti conventiile specifice acestui tip de compunere; 4 puncte
sa redactezi continutul într-o structura adecvata; 4 puncte
sa respecti normele de ortografie, de punctuatie si de exprimare corecta. 2 puncte
Atentie! Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinta!
Data redactarii scrisorii este 15 martie 2007.
Subiectul al III- lea (40 de puncte)
Scrie un eseu, de 2-4 pagini, în care sa prezinti particularitati ale nuvelei istorice, prin referire la un text literar studiat. Vei avea în vedere urmatoarele repere:
prezentarea a patru caracteristici ale nuvelei istorice;
evidentierea relatiei dintre realitate si fictiune;
prezentarea constructiei subiectului;
argumentarea tipului de personaj întruchipat de protagonist;
argumentare pro sau contra ideii: Alexandru Lapusneanul ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet, daca literatura româna ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale. (G. Calinescu)
Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul lucrarii este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinta/ reper); pentru redactarea eseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris - 4 puncte; utilizarea limbii literare - 4 puncte; abilitati de analiza si de argumentare - 4 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuatia - 3 puncte; asezarea în pagina, lizibilitatea - 2 puncte).
În vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.
Nota:
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timpul de lucru este de trei ore.
Se acorda 10 puncte din oficiu.
(C. I.)
Subiectul I ( 40 de puncte)
Scrie, pe foaie, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:
Afara-i toamna, frunza-mprastiata,
Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;
si tu citesti scrisori din roase plicuri
si într-un ceas gândesti la viata toata.
Pierzându-ti timpul tau cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nime-n usa ta sa bata;
Dar si mai bine-i, când afara-i zloata,
Sa stai visând la foc, de somn sa picuri.
si eu astfel ma uit din jet pe gânduri,
Visez la basmul vechi al zânei Dochii;
În juru-mi ceata creste rânduri-rânduri;
Deodat-aud fosnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins pe scânduri.
Iar mâini subtiri si reci mi-acopar ochii.
( Mihai Eminescu - Afara-i toamna)
1. Scrie patru expresii/ locutiuni cu verbul a pierde. 4 puncte
2. Mentioneaza câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele: -mprastiata, roase, dulci, sa picuri. 4 puncte
3. Extrage din text termenii care alcatuiesc câmpul semantic al toamnei. 4 puncte
4. Enumera doua teme/ motive prezente în text. 4 puncte
5. Identifica specia literara si defineste-o. 4 puncte
6. Identifica un element clasic si unul romantic. 4 puncte
7. Extrage din text verbe asociate starii de visare a eului liric. 4 puncte
8. Comenteaza relatia dintre planul exterior si cel interior din poezie. 4 puncte
9. Identifica doua figuri de stil si explica semnificatia lor. 4 puncte
10. Comenteaza versurile: Pierzându-ti timpul tau cu dulci nimicuri, / N-ai vrea ca nime-n usa ta sa bata; prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice folosite. 4 puncte
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Redacteaza un text în stil stiintific, de 10-15, în care sa integrezi urmatorii termeni: particule, atom, nucleu, structura, electroni, materie, microscop, protoni. Vei avea în vedere:
a. integrarea cuvintelor în text; 4 puncte
b. utilizarea limbajului adecvat stilului; 3 puncte
c. respectarea normelor gramaticale, ortografice si de punctuatie. 3 puncte
Subiectul al III- lea (40 de puncte)
Scrie un eseu, de 2-4 pagini, în care sa prezinti caracteristicile unui roman de G. Calinescu. Vei avea în vedere urmatoarele repere:
prezentarea temei romanului;
evidentierea caracterului obiectiv - subiectiv, demonstrat prin doua argumente;
prezentarea mediului citadin în care se petrece actiunea;
reflectarea epocii în roman;
evidentierea modalitatilor de caracterizare a unui personaj principal, exemplificate prin patru situatii din roman.
Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul lucrarii este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinta / reper); pentru redactarea eseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris - 4 puncte; utilizarea limbii literare - 4 puncte; abilitati de analiza si de argumentare - 4 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuatia - 3 puncte; asezarea în pagina, lizibilitatea - 2 puncte).
În vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.
Nota:
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timpul de lucru este de trei ore.
Se acorda 10 puncte din oficiu.
(C. I.)
Subiectul I ( 40 de puncte)
Scrie, pe foaie, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:
Când însusi glasul gândurilor tace,
Ma-ngâna cântul unei dulci evlavii,
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?
Puterea noptii blând însenina-vei
Cu ochii mari si purtatori de pace?
Rasai din umbra vremilor încoace,
Ca sa te vad venind - ca-n vis, asa sa vii!
Cobori încet. aproape, mai aproape,
Te pleaca iar zâmbind peste-a mea fata,
A ta iubire c-un suspin arat-o,
Cu geana ta m-atinge pe pleoape,
Sa simt fiorii strângerii în brata -
Pe veci pierduto, vecinic adorato!
( Mihai Eminescu - Când însusi glasul )
Scrie câte un sinonim contextual pentru fiecare din cuvintele: a îngâna, neguri, a rasari, suspin. 4 puncte
Alcatuieste patru enunturi pentru a ilustra polisemia verbului a asculta. 4 puncte
Rescrie urmatorul enunt, corectând greselile, indiferent de natura lor: Nu mai convins ca procentul de 75 la suta se mentine mai departe în ceea ce privesc rezultatele de la examen. 4 puncte
4. Enumera doua teme/ motive literare din textul dat. 4 puncte
Precizeaza doua trasaturi ale poeziei romantice, prezente în poezie. 4 puncte
Identifica specia literara si defineste-o. 4 puncte
Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza eul liric. 4 puncte
Comenteaza valoarea expresiva a verbelor la imperativ din poezie. 4 puncte
Identifica doua figuri de stil diferite din prima strofa si explica-le semnificatia. 4 puncte
Comenteaza a doua strofa, evidentiind relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice folosite. 4 puncte
Subiectul al II- lea (10 puncte )
Redacteaza un text de 15-20 de rânduri, în stil beletristic, în care sa prezinti un rasarit de soare la malul marii. Vei avea în vedere:
a. descrierea cadrului natural; 4 puncte
b. utilizarea a cel putin doua figuri de stil diferite; 3 puncte
c. respectarea normelor gramaticale, ortografice si de punctuatie. 3 puncte
Subiectul al III- lea (40 de puncte)
Scrie un eseu, de 2-4 pagini, în care sa ilustrezi particularitati ale romanului subiectiv, prin referire la o opera literara studiata, apartinând unui autor canonic. Vei avea în vedere urmatoarele repere:
- explicarea conceptului operational roman subiectiv;
- precizarea perspectivei narative în romanul ales;
- prezentarea constructiei discursului narativ;
- comentarea a doua scene/ secvente narative semnificative pentru evolutia personajului principal/ a unui personaj din roman;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, prin referire la romanul studiat, în legatura cu afirmatia lui Camil Petrescu: Din mine însumi eu nu pot iesi.Orice as face eu nu pot descrie decât propriile mele senzatii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi.
Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul lucrarii este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinta/ reper); pentru redactarea eseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris - 4 puncte; utilizarea limbii literare - 4 puncte; abilitati de analiza si de argumentare - 4 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuatia - 3 puncte; asezarea în pagina, lizibilitatea - 2 puncte).
În vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.
Nota:
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timpul de lucru este de trei ore.
Se acorda 10 puncte din oficiu.
(C. I.)
TEST 15
Se da textul:
Sarutarea ei îl umplu de geniu si de-o noua putere. Astfel îmbratisati, arunca neagra si stralucita lui mantie peste umerii ei albi, îi încunjura talia strângând-o tare la piept, iar cu ceilalta mâna fluturând o parte a mantiei se ridicara încet, încet prin aerul luciu si patruns de razele lunii, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, pâna ce ajunsera în luna. Calatoria lor nu fuse decât o sarutare lunga.
El puse jos dulcea lui sarcina pe malul mirositor al unui lac albastru ce oglindea în adâncu-i toata cununa de dumbravi ce-l încunjura si deschidea ochilor o lume întreaga în adânc. El îsi lua calea iar spre pamânt. Aproape de pamânt, el sezu pe coastele unui nour negru si se uita lung si cugetator pentru ultima oara asupra pamântului. (.) El îsi întinse mâna asupra pamântului. El se contrase din ce în ce mai mult si iute, pâna ce deveni, împreuna cu sfera ce-l încunjura, mic ca un margaritar albastru stropit cu stropi de aur si c-un miez negru. (.) Îl lua si, întorcându-se, atârna în salba iubitei sale albastrul margaritar.
si ce frumos facuse el în luna!
Înzestrat cu o închipuire urieseasca, el a pus doi sori si trei luni în albastra adâncime a cerului si dintr-un sir de munti au zidit domenicul sau palat. Colonade - stânci sure, stresine - un codru antic ce vine în nouri. Scari înalte coborau printre coaste prabusite, printre bucati de padure ponorâte în fundul râpelor pâna într-o vale întinsa taiata de un fluviu maret care parea a-si purta insulele sale ca pe niste corabii acoperite de dumbravi. Oglinzile lucii a valurilor lui rasfrâng în adânc icoanele stelelor, încât, uitându-te în el, pari a te uita în cer.
Insulele se înaltau cu scorburi de tamâie si cu prund de ambra. Dumbravile lor întunecoase de pe maluri se zugraveau în fundul râului, cât parea ca din una si aceeasi radacina un rai se înalta în lumina zorilor, altul s-adânceste în fundul apei. siruri de ciresi scutura grei omatul trandafiriu a înfloririi lor bogate, pe care vântul îl gramadeste în troiene; flori cântau în aer cu frunze îngreuiete de gândaci ca pietre scumpe, si murmurul lor umplea lumea de un cutremur voluptos. Greieri ragusiti cântau ca orologii aruncate în iarba, iar painjeni de smarald au tesut de pe-o insula pâna la malul opus un pod de pânza diamantica ce sticleste vioriu si transparent, încât, a lunelor raze patrunzând prin el, înverzeste râul cu miile lui unde. Cu corpul nalt, mladiet, alba ca argintul noaptea, trece Maria peste acel pod, împletindu-si parul a carui aur se strecura prin mânutele-i de ceara. Prin hainele argintoase îi transpar membrele usoare; picioarele-i de omat abia atingeau podul... Sau adesea, asezati într-o luntre de cedru, coborau pe ascultatoarele valuri ale fluviului. El îsi razima fruntea încununata cu flori albastre de genunchiul ei, iar pe umarul ei cânta o pasare maiastra.
(Mihai Eminescu - Sarmanul Dioni)
Cerinte:
1. Gasiti sinonime contextuale pentru urmatoarele cuvinte din text: cugetator, a se contrage, voluptuos, maiastra. 1 punct
2. Scrieti patru expresii/ locutiuni în care sa inserati cuvântul a lua. 1 punct
3. Alcatuiti 2 enunturi pentru a ilustra polisemia cuvântului cer. 1 punct
4. Identificati temele si motivele literare tipic eminesciene din acest text. 1 punct
5. Argumentati apartenenta fragmentului de mai sus la un anumit curent literar. 1 punct
6. Argumentati folosirea unui anumit mod de expunere în acest text. 1 punct
7. Prezentati portretul Mariei, asa cum apare în acest fragment, raportându-va apoi si la alte texte eminesciene în care este creionat chipul iubitei. 1 punct
8. Comentati numele personajului feminin care apare în acest fragment. 1 punct
9. Prezentati conotatiile spatiului în care se gasesc cei doi îndragostiti. 1 punct
10. Comentati urmatorul fragment din text:
Sarutarea ei îl umplu de geniu si de-o noua putere. Astfel îmbratisati, arunca neagra si stralucita lui mantie peste umerii ei albi, îi încunjura talia strângând-o tare la piept, iar cu ceilalta mâna fluturând o parte a mantiei se ridicara încet, încet prin aerul luciu si patruns de razele lunii, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, pâna ce ajunsera în luna. Calatoria lor nu fuse decât o sarutare lunga. 1 punct
(S.R., O.F.)
Subiectul al II-lea (bacalaureat - proba scrisa) (20 de puncte)
Scrie texte argumentative, de 15 - 20 de rânduri fiecare, pornind de la urmatoarele afirmatii:
1. "Iubirea cheama iubire si ea. Nu este atât de important sa fii iubit, cât sa iubesti tu - cu toata puterea si cu toata fiinta." (Constantin Brâncusi)
2. "Fericit sau nefericit, omul are nevoie de un alt om, caci nu traieste decât pe jumatate când traieste doar pentru el." (Jacques Delile)
3. "Cei mai frumosi trandafiri se ofilesc cel mai repede." (André Maurois)
4. "O înfrângere e numai mijlocul pe care ni-l da soarta ca sa vedem ce ne lipseste înca pentru a învinge." (Nicolae Iorga)
5. "Ceea ce se învata în anii de scoala e asemenea sculpturii în piatra." (Ionel Bandrabur)
6. "Mai bine sa mori în picioare, decât sa traiesti în genunchi." (Tacit)
7. "O singura zi a unui învatat e mai lunga decât viata întreaga a celui fara învatatura." (Seneca)
8. "În trei feluri se pastreaza prietenul: a-l onora cu prezenta, a-l lauda în absenta si a-l servi la nevoie. " (proverb italian)
9. "Ne urâm, ne dusmanim, ne dispretuim, pentru ca nu cautam sa ne cunoastem." (Jean Michelet)
10. "Cetitul unei carti e o convorbire cu autorul, de aceea se cere liniste, sa se auda un singur glas, acela al inspiratiei venite de departe în spatiu si în timp. E un lucru de taina care pretinde izolare. Cuvintele fermecate nu patrund oricând si oriunde." (Nicolae Iorga)
11. "Cuvântul e magic, omul rosteste fiecare vorba cu alta inima." (Paul Zarifopol)
12. "Cerem cartii fericirea pe care nu i-a putut-o procura omului ignoranta." (Tudor Arghezi)
13. "O carte pe care ai citit-o în adevar este si opera ta." (Nicolae Iorga)
14. "Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci." (Jorge Luis Borges)
15. "Cartile ne sunt prieteni statornici. Ne sunt sfetnici si nu ne contrazic. Cartile care ne plac sunt urme pline de amintiri." (Mihail Sadoveanu)
16. "Cel ce iubirea-si ia drept arma, frânge destin si ura, forta si mizerii." (Michelangelo Buonarroti)
17. "Orice vocabular exprima, de fapt, o civilizatie." (Antoine Meillet)
18. "O carte buna înlocuieste o prietenie, o prietenie nu poate înlocui o carte buna." (Vasile Conta)
19. "Sa nu lasi sa treaca o zi fara sa citesti, fara sa visezi sau sa auzi ceva frumos." (Goethe)
20. "Lasati oamenii sa citeasca si sa dantuiasca; aceste desfatari nu vor aduce niciodata raul în lume." (Voltaire)
Atentie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate acestuia; 4 puncte
- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de afirmatia data; enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 12 puncte
- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare corecta, de ortografie si de punctuatie). 4 puncte
(O.F., S.R)
|
