ŢINTA MANDRA - FRUNZA DE AUR
Au fost odata
doi batrâni. Ei copii n-au avut si de aceea erau
mâhniti.
si într-o zi
întreaba mosneagul pe baba:
"Daca noi îmbatrânim, cine ne va da o cana de
apa?"
Baba i-a spus: "Mosnege, ia du-te pe deal si eu m-oi duce pe vale.
Ce-om gasi în cale, ne va fi copil." S-au pornit mosneagul pe
deal si
baba pe vale. Iata ca baba gaseste un cap de cal si
chiuie la mosneag.
Amândoi l-au pus în scaldatoare si l-au grijit noua luni.
De la o
vreme vorbeste capul de cal: "Tata si mama, duceti-va
la împaratul
Rosu si cereti-i sa dea fata dupa mine."
Mosneagul a prins a plânge:
"Cum are sa deie împaratul fata dupa tine, daca
esti cap de cal?
Du-te si spune-i sa
dea fata dupa Ţinta mândra-Frunza de
aur.
Ia mosneagul un bat si se duce la împarat:
Bine te-am gasit!
Ce cauti, mosule?
Caut sa dai fata dupa fecioru-meu.
Bine, cine e feciorul tau?
E Ţinta mândra-Frunza de aur.
Numele e frumos. Da, o dau.
Daca el mi-a face pod de aur de
la curtea lui la a mea si copaci pe margine cu fel de fel de poame, iar
la capatul podului-o fântâna aurita cu ciutura. Eu când oi
merge,
ciutura sa sara si sa scoata apa, sa-mi
toarne pe mâna, si prosopul
200_____ _______ ______ _______________Basme populare românesti
din cui de la
fântâna sa sara si sa ma stearga. Numai
atunci oi da-o.
Prinde a lacrima mosneagul si se duce acasa, gândind: am
îm-
batrânit, da n-am auzit sa poata cineva face asta. Când ajunge
acasa,
Ţinta îl întreaba: "Ei, ce-a zis?"
Tu sa-i faci pod de aur de
la tine pâna la casa lui, copaci cu
poame, fântâna de aur cu ciutura. Sa sara ciutura sa-i
toarne pe mâna
si prosopul sa sara sa-l stearga.
Noaptea târzâu, a
iesit capul de cal, a suierat cu o veriga, au venit
12 tunuri si l-au întrebat: "Ce doresti, stapâne? "
Pâna dimineata
sa-mi fie un pod de aur cu copaci, cu o fântâna
de aur cu ciutura si cu un prosop, care sa-l stearga.
Du-te si te culca.
Dimineata,
împaratul s-a înspaimântat, când a vazut tot facut. Vine
mosnegul si-l întreaba: "Da amu îi da fata?"
Da, oi da-o. Da sa-mi mai
faca o slujba. Am 10 desetine de
padure. Pâna dimineata padurea s-o scoata, s-o
deie la margine, sa
are, sa puie vie si la 12 ceasuri, la masa, din locul
padurii sa-mi aduca
poame.
Vine acasa mosul plângând.
Ce-a zis? întreaba repede
Ţinta mândra.
Mosul i-a spus.
Dupa ce a
amurgit, a suierat, si au venit tunurile, si le-a poruncit
ca 10 desetine de padure sa fie scoase, arate, via - pusa, iar
la 12, la
masa, sa i se aduca împaratului poamele.
Cele 12 tunuri i-au vorbit: "Du-te si te culca".
Când s-a sculat,
avea totul gata. Te luau fiorii, caci si poamele erau
coapte.
Buna ziua, împarate!
Multumesc, mosule!
împaratul s-a bucurat, caci porunca era îndeplinita.
O dai ori nu? întreaba mosneagul.
împaratul iar
vorbi: "Da o dau, daca el a scoate apa din mare, a
ara si a semana secara. S-o treiere si pâna la 12
sa-mi aduca pâine de
Ţinta mândra - Frunza de aur_____ _______ ______ _____________201
secara din fundul marii.
Vine mosneagul si-i spune tot, feciorului.
Cam greu, tata, dar sa vedem.
A suierat, au
venit 24 tunuri si l-au întrebat: "Drag stapânul nostru,
ce doresti?"
Ţinta
mandra-Frunza de aur a spus: 'Voi sa-mi faceti din mare
un lan de secara si pâna la 12 ceasuri sa fie si
pâinea gata". Ele au
gândit si apoi au oftat si i-au spus: "Da, dar azi ai sa
stai cu noi".
S-au dus cele 24 de
tunuri si s-au apucat de lucru. Apa din mare
au departat-o, au arat si au semanat, au treierat secara,
si, când soarele
a rasarit, girezile erau facute.
Mosneagul a luat pâinea si a dus-o împaratului:
Poftim!
El gusta
si-i zise: "Da, mosnege. Sa se gateasca de
nunta. Eu îi dau
fata".
Mosneagul a venit acasa si i-a spus tot feciorului sau.
Cand a început
nunta, a venit o muzica frumoasa si o oaste asa de
mândra ca nici împaratul cât e de împarat nu vazuse.
Capul de cal
venea dus de doi ghinarari. Când a vazut ca vine atâta
hora, mireasa
n-a mai plâns.
"Cui ma dai,
draga tata ?" Atât i-a spus împaratului. "Asa-a,
daca omul n-are noroc." si când mirele s-a apropiat de ea, ea
i-a spus:
"De ce nu esti ca toti oamenii?"
Dati-ma deoparte cu mireasa sa-i spun doua vorbe.
Când au ramas
singuri, din capul de cal a iesit un voinic cu plete
de aur si i-a spus fetei: "Eu am canon de la parinti
si dupa ce-l voi
îndeplini voi fi asa cum ma vezi." Dupa ce s-au cununat
s-au dat
deosebit cu viata si si-au facut curte. Dupa un timp o
baba se pune pe
lânga dânsa: "Cum traiesti cu sotul, daca e cap
de cal?"
Daca ai sti ce om e
el! La soare poti cata, pe dânsul ochii nu
poti rezema. Noaptea e om, iar ziua - "cap de cal".
Da-l deosebit, îi spune matusa. Lasa c'am sa-ti fac eu!
202_____ _______ ______ _______________Basme populare românesti
Când a adormit,
baba a facut un foc mare si a dat în foc capul de
cal. Dimineata, Ţinta mândra s-a întristat ca n-a
gasit capul. S-a hotarât
sa se duca pe lume. înainte de a pleca i-a spus nevestei lui:
"Daca ai
facut de capul tau, ferice de tine, dar, daca a facut alta,
e rau." I-a
pus trei cercuri de fier si i-a dat opinci de fier. si i-a mai spus:
"Când
se vor roade opincile si or ramâne nojitele si când cârja
se va roade,
tu ma vei gasi. Sa mai cauti unde iarba creste, în
patru se-mpleteste
în valea lui Avraam."
Ea s-a dus la tatal sau si i-a spus:
Ma duc în lume, n-am
ascultat cuvintele lui si amu trebuie sa
umblu sa-l caut.
Ea s-a pornit.
Dupa un timp, a ajuns la Sf. Vineri. Sf. Vineri se
plimba pe lânga o chilioara.
- Buna seara, maica!
Multumesc, suflet de om.
Daca esti cu inima buna, apropie-te
de chilioara mea. Daca esti rau, du-te, caci am o
catelusa cu dintii de
otel, de-i voi da drumu, te face pulbere si cenusa.
Am inima buna.
Vino!
A primit-o Sf. Vineri, si acolo s-a odihnit.
Când, dimineata, Sf. Vineri a venit de la biserica, a întrebat-o:
Ce cauti tu, suflet de om?
Pasare zburatoare nu se afla, tocmai
tu om pamântean.
Ea îi
raspunse: "Maica, de Ţinta mândra - Frunza
de aur, unde
iarba creste, în patru se-mpleteste, în valea lui Avraam, n-ai
auzit?"
Draguta mea copila, nici n-am vazut, nici auzit.
O vazu
ca-i însarcinata, îi darui o furca de aur, si-i
spuse: "Furca a
merge singura si a toarce si-ti va fi zabava pe
drum. Du-te la sora
mea Sâmbata".
E departe?
Jumatate de an trebuie sa mergi.
Ţinta mândra - Frunza de aur_____ _______ ______ _____________203
Se porni pe cale,
pe carare si a ajuns la Sfânta Sâmbata. Când a
ajuns, Sf. Sâmbata se plimba pe lânga chilioara, si
vazând-o îi vorbi.
Buna seara, maica!
Apropie-te, de esti suflet bun.
De nu, du-te, caci am o catelusa
cu dinti de otel si te va face pulbere.
Da, am inima buna!
A intrat în casa si s-a odihnit.
Mai stai sa vin de la
biserica, îi spuse Sf. Sâmbata.
Dupa ce a venit, a hranit-o si a întrebat-o:
Ce cauti pe aici? Pasare
zburatoare nu se afla, si tu ai venit asa
însarcinata.
N-ai auzit unde iarba
creste, în patru se-mpleteste? De Ţinta
mândra - Frunza de aur n-ai auzit?
Am îmbatrânit, da de locurile
acestea n-am auzit. Du-te la sora
mea Duminica, poate ca le stie ea.
E departe?
Jumatate de an trebuie sa mergi.
îi darui o
vârtelnita de aur, singura depana si se învârtea,
si ea tot
mergând se lua.
A ajuns la Sf.
Duminica. Sf. Duminica se plimba pe lânga chilioara.
Când a vazut-o, i-a vorbit: "Apropie-te de ai inima buna.
De nu, du-
te, caci am o catelusa cu dintii de otel, te
va face pulbere si cenusa".
Ea a lacrimat si i-a spus: "Am inima buna!"
Vino!
A primit-o si s-a odihnit. Dupa ce-a venit de la biserica, a întrebat-o:
Ce cauti? Pasare
zburatoare nu se afla pe aici. Ce asa grelime
te-a adus?
De Ţinta mândra - Frunza de aur n-ai auzit?
Atunci Sf.
Duminica a pus o trubusoara la gura. S-au
gramadit
pasarile toate, si ea le-a întrebat:
Voi, unde iarba creste, în patru
se împleteste de Ţinta mândra-
Frunza de aur, n-ati auzit?
204_____ _______ ______ _______________Basme populare românesti
Nu.
A pus iar
trubusoara, si atunci s-au gramadit mai multe
pasari. si
toate au spus ca nu stiu de Ţinta mândra.
Ea a prins a plânge.
Mai stai, a spus Sf. Duminica. A
sunat a treilea, si au venit si mai
multe pasari. Nici una nu stia. Mai gândi Sf. Duminica
si, cercetând mai
bine pasarile, a vazut ca ciocârlanul schiop nu era
între ele. Veni si el.
Ce ma strigi asa cu jale. Esti un suflet pacatos.
De valea lui Avraam, de
Ţinta mândra - Frunza de aur n-ai
auzit?
Da, eu la dânsul traiesc.
I-a mai daruit
Sf. Duminica si o closca cu puisori de aur. si
mergea
ea înainte si ciocârlanul cu furca si cu vârtelnita-în
urma.
A dat Dumnezeu
si a mers un an de zile. si a ajuns în locul unde
iarba creste, în patru se-mpleteste si a dat peste
Ţinta mândra-Frunza
de aur. Opincile i se rupsesera. Se duse la un izvor de unde lua el
apa. Ţinta mândra traia cu o tiganca. O
fata o vazu si-i spuse tigancii.
E, hei! Doamna, ce suflet e
femeia de la izvor, de are odoare
asa de scumpe?
Ia întreab-o de nu le vinde?
Fata se duce la ea si o întreaba:
Nu le vinzi?
Ea îi spune:
"Le vând. îi dau closca de aur sa ma lase o noapte cu
Ţinta mândra".
I-a trimis
vorba ca-i da voie. în cap i-a dat în gând pentru ce vine.
Când Ţinta a venit de la vânat, ea i-a pus o mâna de om mort sub
cap, si el adormi mort. Ea la capul lui cânta si plângea:
"Ţinta mândra,
da mâna peste mine, sa plesneasca cercurile si sa nasc
pruncul tau
din trupul meu!" El însa n-auzea.
A vândut
vârtelinita si closca, a cântat si a plâns doua
nopti, si el
tot n-a auzit. Numai ciocoiul care umbla cu dânsul la vânat a auzit ca
Ţinta mândra - Frunza de aur_____ _______ ______ _____________205
ea cânta.
A doua zi la vânat,
când mergeau cu trasura, ciocoiul a râs singur
Ţinta îl întreaba: "De ce râzi?" El i-a spus: "Un
ciocârlan a zburat, si
caii erau sa-l calce".
Ţinta mândra i-a dat o palma: "Spune!"
- Doamne, ce pasare cânta la capul tau de n-am auzit-o niciodata?
Pe Ţinta
mândra l-a palit la inima ca trebuie sa fie ea
si-i spuse:
"Tu când vei auzi ca vine, sa strici fereastra, sa
zmuncesti asternutul
de sub mine si sa ma scoli numaidecât."
A ajuns a treia
seara. I-a dat tigancii si furca. Noaptea i-a cântat
mai jalnic ca oricând: "Arunca mâna peste mine, Ţinta
mândra, sa
plesneasca cercurile, sa nasc pruncul tau din trupul meu!"
Ciocoiul a stricat
fereastra, a luat asternutul si l-a trezit pe Ţinta
mândra. Când a vazut-o, a atins-o cu mâna, cercurile au plesnit,
si
atunci a nascut un baiat cu parul de aur. A scos un cal de 9
ani, care
n-a vazut soarele, a legat tiganca de coada lui si i-a dat
drumul prin
lume. Ţiganca a murit. Ei traiesc si azi.
Culeasa de la
mosul Chirica Bulat
de Tatiana Galusca
Comuna Izvoare, judetul Soroca
Folclor basarabean,
adunat din ju-
detele Soroca, Balti, Orhei de Ta-
tiana Galusca. Balti, Ed. Nationala
Cartea noastra, 1938, p. 178-l86.
|
