Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Tema banului intr-un text narativ: Enigma Otiliei de George Calinescu

literatura romana










ALTE DOCUMENTE

Ioan Filopon
INVOCATIE
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI AURICA TULEA DIN ROMANUL \"ENIGMA OTILIEI\" DE G. CALINESCU
Eminescu in cadrul romantismului european
Amintiri din Copilarie de Ion Creanga Rezumatul partii I
TOMA ALIMOS - Balada populara -
TUDOR ARGHEZI - TESTAMENT
Agonie si extaz
Roman-realist-obiectiv-traditional in perioada contemporana
\"IREALUL\" REAL

Tema banului īntr-un text narativ: Enigma Otiliei de George Calinescu

Tema banului sau a avaritiei este abordata mai ales de catre scriitorii realisti, ce urmareau sa redea cāt mai fidel si mai veridic societatea, relatia dintre mediu si individ, consecintele pe care le poate avea acesta asupra comportamentului si caracterului uman.

Īn literatura franceza, cel care analizeaza urmarile degradante ale dorintei de īnavutire, creānd personaje memorabile, este Honore de Balzac.

La noi, aceasta tema va fi īn centrul unor opere literare ale scriitorilor clasici ("Moara cu Noroc", "Comoara" de Ioan Slavici, urmarite din perspectiva moralizatoare), dar si din literatura interbelica, semnificativ fiind romanul "Enigma Otiliei" de George Calinescu.

Aparut īn 1938, romanul ilustreaza cu precadere programul estetic al lui C 21121b116v 59;linescu. Īn conceptia criticului, un roman este viabil īn masura īn care aduce existenta unei lumi de tipuri. Īn spirit clasicist, el pledeaza pentru cautarea permanentelor, pentru fixarea universalului si creeaza un roman pentru care alege deliberat formula balzaciana. El reface clasicismul īn sensul ca deplaseaza elementele de viziune si de structura spre modernitate.

Īn acest roman realist autorul īncearca sa zugraveasca o fresca sociala (mediul romānesc citadin, la īnceputul secolului al XX-lea) si foloseste ca sursa de inspiratie experienta lui de viata si pe a altora.

Subiectul romanului este construit īn functie de personajul Felix Sima. Evenimentele sunt integrate īn largul curs al istoriei unei mosteniri, conflictului romanului, īn aceasta perspectiva, avāndu-si izvorul īn dorinta de īnavutire agresiva a  clanului Tulea.

Naratorul omniscient si obiectiv creeaza un univers verosimil īn care lumea reala este reflectata ca īntr-o oglinda. Naratorul omniscient nu participa la evenimente nici ca personaj, nici ca martor. Cel mai des, lumea este vazuta prin ochii protagonistului. De aceea, cititorul are acces la gāndurile personajelor, īntelege mai bine felul īn care acestea vad lumea.

 Actiunea romanului cuprinde doua planuri epice: cel erotic, īn care evolueaza Otilia si Felix, si cel social legat de tema mostenirii - mobilizarea clanului Tulea pentru a intra īn posesia  averii lui Costache Giurgiuveanu. Intriga se dezvolta deci pe aceste doua planuri care se īntrepatrund.

            Tema principala este cea sociala, cu doua componente, ambele balzaciene. Zugraveste o fresca sociala a burgheziei bucurestene de la īnceputul secolului al XX-lea, sub determinare social-economica. Imaginea societatii reprezinta fundalul maturizarii unui tānar care, īnainte de a-si face o cariera, traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.

Tema iubirii nu ocupa un prim plan, dar creeaza aceasta impresie deoarece dragostea este un sentiment definitoriu pentru orice fiinta. Cuplul Otilia-Felix se impune īn categoria esecului provocat din interior. Femeia, surprinzator de matura, se declara frivola si inferioara barbatului. Ea se opune casatoriei, desi mostenirile ar fi asigurat un trai decent, pe motiv ca i-ar  frāna cariera lui Felix. Īn realitate, Otilia īsi apara libertatea si īsi urmeaza natura.

Tema mostenirii aduce īn prim plan problema banului, a averii, care influenteaza adānca viata a individului, īi confera demnitate si putere īn raport cu semenii sai. Ca īn romanele lui Balzac, majoritatea personajelor urmaresc la modul obsesiv sa īntre īn posesia unei mosteniri care sa le schimbe destinul.

Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre cele doua familii īnrudite, care sugereaza universul social pentru tipurile umane realizate. O familie  este cea a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, si Otilia Marculescu, adolescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate. Aici apare si Felix Sima, fiul surorii batrānului, care vine la Bucuresti pentru a studia medicina si se cazeaza la tutorele sau legal, Mos Costache. Un alt intrus īn aceasta familie este Leonida Pascalopol, prieten al batrānului, pe care afectiunea pentru Otilia īl aduce īn casa acestora.




Cealalta familie īn jurul careia se organizeaza subiectul operei este familia surorii lui mos Costache, Aglae. Familie īnrudita si vecina cu prima, ea aspira la mostenirea averii batrānului.

Istoria unei mosteniri include doua conflicte: primul este iscat īn jurul averii batrānului, iar al doilea destrama familia Tulea din cauza interesului lui Stanica tot pentru aceeasi avere.

Competitia dintre anumite personaje (adversitatea manifestata de Aglae īmpotriva orfanei Otilia) este data de dorinta de īnavutire a familiei Tulea, mai exact a Aglaiei si a lui Stanica Ratiu. Scopul lor este de a dobāndi banii, casa, actiunile, proprietatile, lucrurile, pamāntul lui Costache Giurgiuveanu dupa ce acesta moare si a dobāndi astfel un statut social mai bun. seful īn familia Tulea este Aglae, un personaj balzacian ce īntruchipeaza dorinta agresiva de īmbogatire pornita dintr-un instinct familial. Neavānd īncredere decāt īn avere, ea desconsidera activitatea intelectuala, convinsa fiind ca "cine citeste prea mult se scrānteste", iar "facultatatea este pentru baietii de bani gata". Sora lui mos Costache īmproasca fara retinere cu dusmanie pe cei care ar putea sa-i lezeze intentiile de a intra īn posesia averii rāvnite.

Banul īn societate este "zeul suprem", o valoare īntr-o societate degradata moral, de aici rolul mostenirii īn subiectul romanului dat.

Competitia pentru mostenirea batrānului avar este un prilej pentru observarea efectelor, īn plan moral, al obsesiei banului. Batrānul avar, proprietar de imobile, restaurante, actiuni, nutreste iluzia longevitatii si nu pune īn practica nici un proiect privitor la asigurarea viitorului Otiliei, pentru a nu cheltui. Clanul Tulea urmareste fiecare miscarea a celor din casa batrānului si pun la cale planuri strategice. Aglae asteapta sa-i moara fratele, īi asediaza casa si da ordine severe pentru a īmpiedica īnstrainarea oricarui obiect din proprietatea batrānului. Desi are o afectiune sincera pentru fata, mos Costache amāna īnfierea ei, de dragul banilor si din frica de Aglae. Stanica Ratiu urmareste si el, ca si Aglae, sa parvina si viseaza averea Clanului Tulea, dar sustrage banii lui mos Costache.

Lupta acerba pentru mostenire influenteaza mai multe destine si concentreaza toate energiile clanului Tulea, casa lui mos Costache este continuu supravegheata si asediata atunci cānd batrānul se īmbolnaveste. Atunci cānd sufera un puternic atac cerebral, mos Costache se gāndeste mai serios la viitorul Otiliei si-i īncredinteaza lui Pascalopol trei bacnote pentru a le depune la banca īn contul "fe-fetitei" lui, dar se razgāndeste. Īn timpul celui de-al doilea atac al bolii batrānului, Stanica profita de absenta lui Felix si a Otiliei si de neatentia Aglaiei si fura banii batrānului de sub salteaua pe care zacea, provocāndu-i moartea.

Fata de mostenire, Felix, Otilia si Pascalopol au o atitudine defensiva, īn constructia romanlui fiind pusa īn antiteza cu clanul Tulea si Stanica Ratiu. si George Calinescu a mentionat ca Felix si Otilia sunt, īn roman, "īn calitate de victime si termeni angelici de comparatie".          

Din acesta perspectiva, romanul devine un tablou al moravurilor micii burghezii bucurestene de la īnceputul secolului al XX-lea.

Aspectele avaritiei, lacomiei si parvenismului sunt supuse observatiei si criticii ī īn romanul realist.

Specific operei balzaciene, si īn romanul "Enigma Otiliei" viata sociala este studiata avānd permanent viziunea unitatii ansamblului. Īn "Enigma Otiliei" Calinescu adopta o perspectiva de moralist clasic, o analiza la stadiul de observatie a eticii umane, pe care o diferentiaza pe tipuri.


loading...




Document Info


Accesari: 4210
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )