Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Tema iubirii intr-un text narativ: Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

literatura romana











ALTE DOCUMENTE

PROBLEMA CONTINUTULUI
Drama, specie dramatica
Ipostaze ale naturii in poezia lui Eminescu si imagini paradisiace si toposuri edenice
Baltagul de Mihail Sadoveanu
Fantana dintre plopi -demonstratie ca este povestire-
Fisa de lucru romana
HANU ANCUTEI de Mihail Sadoveanu
Miguel de Unamuno
POETICA LEIBNIZIANA: TARILE MINUNILOR DIN TARA CANTOANELOR
Basmul---caractere generale


Tema iubirii īntr-un text narativ: Ultima noapte de dragoste, īntāia noapte de razboi de Camil Petrescu

Iubirea a fost īntotdeauna una din temele predilecte ale literaturii, fiind vazuta ca o posibilitate de a explora interiorul fiintei umane. Asa cum afirma Emil Cioran, "Iubirea are atātea fete, atātea devieri si 323x2312d atātea forme, īncāt este destul de greu sa gasesti un sāmbure central sau o forma tipica a iubirii." ("Pe culmile disperarii"). si īn literatura romāna tema iubirii este tratata cu interes, fiind īn centrul substantei epice, mai ales īn literatura interbelica. Aceasta tema a fost abordata de scriitori precum Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, fiecare evidentiind o anumita latura a acestui sentiment complex. Astfel, īn "Ion" al lui Rebreanu, sentimentul este unul instinctual; eroul trece de la pasiune la instinctualitate, de la ratiune la dezechilibru, de la viata la moarte, īntre iubirea fata de Florica si fata de pamānt. Mihail Sadoveanu ofera o imagine traditionalista, conservatoare a iubirii īn romanul "Baltagul". Vitoria Lipan īsi traieste iubirea puternica fata de sotul ei, īn conformitate cu normele societatii patriarhale din acea vreme. Iubirea sa are la baza devotement si datorie, ceea ce o īmpinge sa caute dreptatea cu orice pret.

Romanul modern psihologic "Patul lui Procust" al lui Camil Petrescu ofera o perspectiva mai rafinata asupra temei, si datorita plasarii evenimentelor īn mediul citadin. Sunt prezentate doua povesti de iubire diferite : pe de o parte, iubirea intelectualizata a doamnei T., dar nu lipsita de pasiune si a lui Fred Vasilescu, iar pe de alta parte iubirea oarba a lui Ladima pentru frivola Emilia, iubire ce duce la anularea de sine.

O perspectiva interesanta asupra acestui sentiment este cea din romanul "Ultima noapte de dragoste, īntāia noapte de razboi" al lui Camil Petrescu; iubirea dintre stefan Gheorghidiu si Ela este prezentata prin ochii personajului- narator, fiind o iubire situata sub semnul orgoliului si al frustrarii.

Īn acest roman al lui Camil Petrescu, personajul principal, stefan Gheorghidiu, este tipul intelectualului lucid, īn cautare de experiente fundamentale si care aspira la o iubire absoluta, iubirea īnsemnānd pentru el o forma de cunoastere. Iubirea dintre el si Ela nu poate fi īncadrata īn vreun tipar, datorita individualizarii trairilor sale. Sentimentele sunt conturate prin intermediul monologului interior si introspectiei. Evolutia acestei povesti de dragoste este dezvaluita īn mod subiectiv, prin ochii naratorului- personaj. Eroul relateaza la persoana I experienta iubirii si cea a razboiului. Romanul este alcatuit din doua parti, corespunzatoare celor doua experiente. Experienta iubirii este actualizata prin rememorare, īn timp ce cea a razboiului este consemnata sub forma unui jurnal de front.

stefan Gheorghidiu este un stralucit student la filozofie, fara mijloace materiale; īn facultate se īndragosteste de Ela. Initial, acesta a pus iubirea lui sub semnul orgoliului ("orgoliul a constituit baza viitoarei mele iubiri"), beneficiind de admiratia tutror. Pasiunea este stimulata de vanitatea masculina; aceasta pasiune se adānceste īn timp; cei doi īsi traiesc clipele de intimitate cu daruire, admiratia Elei īntālnindu-se cu placerea lui stefan de a-si etala cunostintele de filozofie. Tānarul īntālneste īn iubirea unica, absoluta, la care aspira, modul de a se īmplini pe sine : "sa tulburi atāt de mistuitor o femeie dorita de toti; sa fii atāt de necesar unei existente, erau sentimente care ma adevereau īn jocul intim al fiintei mele."

Situatia se schimba īn momentul īn care Gheorghidiu primeste o mostenire neasteptata din partea unui unchi; acum cei doi duc o viata mondena; īn timp ce stefan nu este interesat de acest aspect, Ela descopera modalitati de a-si etala farmecul, fapt ce duce la modificari īn cuplu. stefan īncepe sa fie dominat de gelozie si de neliniste. Un alt unchi al lui stefan, Nae,  le face propunerea de a cumpara o īntreprindere metalurgica, ceea ce duce la o noua neconordanta īntre cei doi : īn timp ce el simtea repulsie fata de acest tip de activitate, ea era atrasa de oferta. Mai mult, este īncāntata de propunerea de a seduce un important om de afaceri. stefan este deranjat de implicarea sotiei sale īn afacerile legate de mostenire, datorita orgoliului sau si conceptiei ca barbatul este superior femeii, aceasta fiind un mijloc de a-si manifesta puterea protectoare. (".as fi vrut-o mereu feminina, deasupra discutiilor acestora vulgare, plapānda si avānd nevoie sa fie protejata").

Orgoliul lui Gheorghidiu este macinat de jocul seductiilor, al  micilor flirturi din cadrul īntālnirilor mondene. Pe de alta parte, Ela este  īncāntata de noua sa viata, fiind magulita de succesul pe care īl are pe lānga un domn G. O criza grava īn cuplu o reprezinta excursia la Odobesti; relatia devine una tensionata, presarata cu despartiri si īmpacari. Pentru a se razbuna, Gheorghidiu aduce acasa o prostituata cu care sotia sa īl gaseste īn pat. Dupa un alt conflict, Gheorghidiu īi cere Elei sa paraseasca locuinta si sa accepte un divort amiabil. Ulterior, cei doi se īmpaca, stefan Gheorghidiu gasind dovada ca Ela nu īl īnselase.

Tortura geloziei este accentuata de departare, cānd stefan pleaca pe front; el era convins ca Ela īl īnsela cu G. Ela se temea sa nu ramāna o vaduva saraca, motiv pentru care īncerca sa īsi convinga sotul sa treaca o suma de bani pe numele sau. Obtinānd o permisie, stefan traieste alaturi de Ela "ultima noapte de dragoste". Aflānd dorinta sotiei sale, este convins ca aceasta vrea sa divorteze, convingere īntarita si de faptul ca īl zarise pe domnul G. la Cāmpulung.

Experienta razboiului īl īndeparteaza de problemele personale, stefan Gheorghidiu descoperind acum sentimentul mortii, al suferintei aproapelui sau. Ranit, stefan ajunge acasa, gasind-o pe Ela lipsita de farmec. El renunta la trecutul sau framāntat si divorteaza, lasāndu-i Elei o importanta parte din avere.

Perspectiva asupra acestui sentiment este unica, subiectiva, experienta iubirii fiind vazuta doar prin ochii lui Gheorghidiu. El reprezinta tipul intelectualului lucid, al inadaptatului superior care traieste drama īndragostitului de absolut, avānd impresia ca s-a detasat de lumea exteriora, īnsa īn realitate evenimentele sunt filtrate prin constiinta sa; drama sa este accentuata de firea hiperlucida si hipersensibila, orice īntāmplare fiind perceputa de catre Gheorghidiu īntr-un mod mai dramatic decāt era normal; prin introspectie si monolog interior, el percepe cu lucuditate alternānd aspecte ale planului interior (trairi, sentimente) si ale planului exterior (fapte, relatii cu alte personaje). Desi personajul-narator este un analist lucid al starilor  sale interioare si al evenimentelor exterioare, el nu se poate elibera de subiectivitate, de gelozie si de orgoliul masculin. Tortura sa interioara este alimentata si de sentimentul nesigurantei.

Iubirea celor doi evolueaza īntr-o maniera unica, neputānd fi īncadrata īntr-un tipar prestabilit, orice traire interioara, orice suferinta sau bucurie fiind unica si irepetabila, deoarece fiecare o traieste īn maniera personala.

Afirmatia lui Emil Cioran vine sa īntareasca problema ridicata de Camil Petrescu. A scrie despre sine īnseamna a descrie o experienta unica, nemijlocita, irepetabila. Camil Petrescu afirma, īn acest sens : ".Sa nu descriu decāt ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce īnregistreaza simturile mele, ceea ce gāndesc eu. Asta-i singura realitate pe care o pot povesti.Dar aceasta-i realitatea constiintei mele, continutul meu psihologic".


Document Info


Accesari: 13792
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )