Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Traditionalismul - In Gradina Ghetsemani - De Vasile Voiculescu










ALTE DOCUMENTE

Demonstratie schita -plan-
Proba de verificare romana
POVESTEA ARBORELUI DE CAPOC
INIMĂ SLABĂ - Nuvela
LIMBA ROMĀNĂ - PROBĂ DE EVALUARE « Hai la joaca ! »
Adolescenta reflectata īn doua opere literare
Home sweet home familia
Ilustreaza conceptul operational "povestire", prin referire la o opera literara studiata
PROIECT TEMATIC - FIIND BAIET PADURI CUTREIERAM -M.EMINESCU
CARTEA


                                                     Traditionalismul

                   

-        In Gradina Ghetsemani -

                                                        

                                                            De Vasile Voiculescu

 

 

 Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei "Gandirea". Atitudinea traditionalista este mai veche in cultura noastra, iar ideologia cristalizata in perioada interbelica preia elemente din orientarile antebelice samanatorismul si poporanismul. Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian. Modernismul include, in sens larg, toate acele miscari artisitce, fundamentate sau nu ideologic, care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-au precedat. Traditionalismul pretuieste si apara traditia, inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului alterarii si degradarii. Spiritual critic nu este exclus din atitudinea traditioanlista, numai ca el este "intors", de regula, impotriva tendintelor si valorilor moderne, ce aduc o eroziune si chiar o dezagregare a "vechiului". De fapt, ambele atitudini, sic ea traditionalista sic ea moderna, isi trag o mare parte din substanta lor din lupta uneia impotriva alteia, cu exagerari si extremisme de ambele parti.

 Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclorul vazut ca un depozitar ideal al traditiilor unei comunitati. Traditionalismul romanesc nu face exceptie de la aceasta regula, completand-o insa cu idealizarea si conservarea in mit a trecutului national, mai ales a celui de factura rurala. Cel mai "intens" traditionalism l-a reprezentat insa, in cultura noastra, gandirismul, miscare literara (treptat politizata) dezvoltata in jurul revistei "Gandirea". Revista are printer colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, Gib Mihaescu, Mateiu Caragiale, cuprinzand fenomenul literar in toate aspectele sale: poezie, proza, teatru, cronici. Dupa primii 10 ani, in care publicatia este deschisa spre formule cultivate in literature europeana (simbolism, expressionism), se orienteaza spre absolutizarea autohtonismului, ortodoxismului si primitivismului rural.

Gandirismul insista asupra specificulu religios, spre deosebire de orientarea traditionalista a lui Nicolae Iorga, care pune accentul pe specificul national in cultura romana.

 Poezia publicata in paginile revistei a surprins particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi (Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu) sau a elogiat elementarul, teluricul, vigoarea existentei rurale (Aron Cotrus).

 "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie religioasa, autorul fiind inclus de George Calinescu in gruparea "Ortodoxistii - Iconografia mistica. Doctrina miracolului", alaturi de Nichifor Crainic.

 In Gradina Ghetsemani, Iisus I s-a adresat lui Dumnezeu, implorandu-L sa-i dea taria morala "de-a bea paharul" intreg al amaraciunii si al suferintei. Ruga biblica rostita pe Muntele Maslinilor poate avea urmatoarele semnificatii religioase si morale: in sens crestin, dezvaluie lupta lui Iisus cu ispitele Diavolului si victoria sa asupra indoielii de sine; in sense tic, denota incercarea de a-I convinge pe ucenicii sai ca spiritual uman trebuie sa ramana neadormit si se cuvine sa vegheze asupra patimilor proprii; tristetea lui Iisus ca tradatorii Lui s-au aflat in imediata sa apropiere, chiar mancand dintr-un "blid" cu el; temerea si chiar regretful ca va indura suferinte atat de mari, pentru infruntarea carora cere Divinitatii said ea o tarie morala deosebita si sa-L despovareze de limitele specific omenesti; incercarea de a schimba firea umana prin rugaciune, asceza si prin credinta in Dumnezeu; fireasca parere de rau ca paraseste existenta terestra, pe ucenicii sai sip e oamenii carora le-a facut numai bine; supunerea deplina fata de hotararea Tatalui Ceresc, singurul care decide atat soarte Fiului Sau, cat si pe a muritorilor, soarta care trebuie sa ramana imuabila.

 Termenul de "pahar" - folosit atat in Biblie, cat si in  poemul voiculescian - trebuie inteles atat in sens spiritual, evocand momentul cand omul bea cupa amaraciunilor pe durata vietii sale, cat si in sens material, reflectand clipa expierii sale, in care Iisus - insetat - a baut otetul ce i-a curmat sirul suferintelor.

 Poemul voiculescian evoca lupta Mantuitorului cu propria-I soarta si temerea Lui fireasca de a bea "paharul" suferintelor omenesti.

 Compozitional, poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. Primele trei strofe surprind planul subiectiv, starea sufleteasca a lui Iisus, iar ultima amplifica suferinta, care se rasfrange asupra planului exterior, al naturii.

 Prima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului, intr-o formulare lapidara de incipit: "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul.". Verbele: "a lupta", "nu primea", "se-mpotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin implacabil, in clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. Gestul ingenunchierii nu este al unui invins, ci al rugaciunii (invocarea divinitatii si asceza spirituala).

 Strofele a doua si a treia constituie a doua secventa poetica, realizata in jurul metaforei - simbol, "grozava cupa". Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: "mana nendurata", "grozava cupa", iar rezistenta la ispitire (cale a purificarii spirituale), prin epitetele "sete uriasa", "infama bautura". Oximoronul releva interiorizarea, trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi, de la lupta cu lumea, la lupta cu sinele. Versul "batandu-se cu moartea uitase de viata" concentreaza sensul luptei christice: moartea trupului - viata de apoi. Strofa a patra constituie ultima secventa poetica, proiectia suferintei interioare asupra cadrului natural. Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: "Deasupra, fara tihna, se framantau maslinii, / Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada.".

Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii". Ultimul vers, "Si uliii de seara dau roate dupa prada", intareste sugestia mortii / imaginea, thanatosului prin: simbolul "uliii", simbolistica temporala "de seara" si aceea a gestului "dau roate dupa prada".

 Conjunctia adversative "dar", in strofele a-II-a si a-III-a sustine idea impotrivirii, a rezistentei la ispita. Prezenta unor regionalisme: "sterlici", expresii populare: "pe branci", "fara tihna" - intensifica dramatismul.

 "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratia religioasa (poezie iconografica), coordonanta a spiritualitatii romanesti. La nivel formal, se observa conservarea prozodiei clasice.

 


Document Info


Accesari: 6432
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )