Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






VOINICUL-SARPE SI FATA DE IMPARAT

literatura romana











ALTE DOCUMENTE

Negostorul lipscan - Mihail Sadoveanu ~caracterizarea lui Damian Cristisor~
ANAFORA
APOSTROFA
Dialoguri esentiale
Autori fundamentali. I. L. Caragiale - Poetica generala a operei
Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat, apartinand lui Liviu Rebreanu
Evolutia relatiilor dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Balga
Tudor Arghezi - Marile teme ale liricii argheziene
Moara cu noroc de Ioan Slavici


VOINICUL-sARPE sI FATA DE ÎMPĂRAT

A fost odata ca niciodata, a fost odata demult tare, pe când se
potcovea puricele cu nouazeci si noua de maji de fier la un picior si
sarea de ajungea cu spinarea în cer.

Au fost odata o baba si un mosneag, care nu aveau copii, într-o
buna zi mosneagul zise:

-             Mai baba, bate în sita si covata si fa-mi o turta în vatra, sa ma
duc în lume dupa copil.

Baba a cernut faina, a copt turte, a pus mosneagului în traista si
l-a pornit la drum. A mers mosneagul si a tot mers si într-un târziu a
ajuns la o fântânita. Mosneagul a poposit, a ospatat, a baut si s-a
culcat.

Când s-a trezit, a gasit în traista un pui de sarpe. Mosneagul s-a
uitat la puiul cel de sarpe si s-a gândit: "O sa-l iau, sa ne fie fecior si
sprijin la batrânete".

si mosneagul a luat traista cu puiul de sarpe, a venit înapoi si de
la poarta a prins a striga:

-           Deschide, baba, usile si iesi-ne înainte!

-            Ce-ai adus la casa, ce sa fac cu sarpele? s-a mirat baba.

-          Acesta o sa ne fie fecior.

I-au facut loc pe cuptor lânga soba, si, când colo, se lungeste sarpele
si creste, ca nu încape pe cuptor. Mosneagul si baba l-au ridicat în
pod, l-au hranit trei zile cu lapte dulce si miez de nuca si a crescut
sarpele de pocneau grinzile si intra casa în pamânt de greutate. La a
patra zi sarpele a scos capul pe gura podului si a vorbit:

Voinicul-sarpe si fata de împarat___________________________295

-             Tata si mama, a venit vremea sa ma însor.
Mosneagul si baba s-au bucurat:

-             si pe cine vrei s-o petesti?

-           Pe fiica împaratului.

Pâna s-a mai gândit baba ce sa raspunda, a raspuns mosneagul:

-            Nu ma duc, dragul tatei, ca mi-a lua capul.

-            Daca nu te duci, îti iau eu capul!

Se duce mosneagul, ca vai de el, se duce la palat si bate la poarta.
Strajnicii i-au dat drumul, mosneagul si-a luat cusma din cap, s-a
închinat si a spus:

-             Sa traiesti, luminate împarate!

-            Multumim dumitale, om calator, ce ai venit?

-         Am venit sa ne luam de cuscri, dumneata ai fata de maritat, eu
am baiat de însurat.

împaratul s-a facut foc si para, si a poruncit calailor si temnicerilor
sa-l izgoneasca cu bicele si sa deie drumul la câini, sa-l manânce. Calaii
l-au alungat cu bicele, au slobozit câinii din lant si l-au rupt în bucati,
ca bietul mosneag a ajuns acasa cu un pic de suflet.

Când l-a vazut sarpele pasind pragul ramolit si ujilit ca vai de
dânsul, s-a întins din gura podului l-a înghitit si i-a dat drumul bun
sanatos si îmbracat în haine noua.

-            Cum îti pare? l-a întrebat sarpele.

-           îmi pare bine ca-s cu zile si-s voinic cum am fost.

-                    si mie îmi pare bine ca are cine se duce s-o ceara pe fiica
împaratului de mireasa.

-            Nu ma duc, dragul tatei, ca mi-a lua capul!

-            Daca nu te duci, îti iau eu capul!

Mosneagul s-a dus la palat si s-a închinat în fata împaratului:

-            Bine te-am gasit, luminate împarate!

-            Bine ai venit, mosule, ce ti-i voia si nevoia?

-           Sa ne luam de cuscri, tu ai fata de maritat, eu - baiat de însurat,
sa le facem o nunta.

Ca sa nu mai deie fata, împaratul zice:

296______________________________Basme populare românesti

-          Vezi dealul acela?

-         Vad, luminate împarate.

-                 Pâna mâine dimineata sa mi-l faci vale si pe vale sa-mi faci
moara, sa-mi faci iaz, în jurul iazului sa ari, sa sameni grâu, grâul
sa-l treieri, sa-l faci faina si în rasaritul soarelui sa-mi aduci o pereche
de colaci.

Mosneagul vine acasa si-i spune sarpelui:

-           Iata, dragul tatei, ce a spus împaratul.

-           Culca-te, tata, si dormi, nici în seama nu lua.

sarpele a iesit afara si, când a suierat, s-au strâns serpi, balauri
câta frunza si iarba.

-           Ce ne-ai chemat, stapâne?

-          Vedeti dealul cela? Pâna mâine dimineata sa mi-l faceti vale si
pe vale sa-mi faceti moara, lânga moara un iaz mare, iar locul împrejur
sa fie semanat cu grâu, grâul sa rodeasca si la rasaritul soarelui sa-mi
aduceti o pereche de colaci.

în zori de zi vin balaurii cu colaci calzi.

sarpele i-a luat, a scos capul pe gura podului si a vorbit:

-             Scoala, tata, si te du la împarat cu colaci calzi.

Se scoala mosneagul, ia colacii si se duce la împarat. Când a vazut
împaratul dealul - vale si pe mosneag cu colaci calzi, s-a dus la
împarateasa si i-a spus:

-                Eu am zis sa-l sperii, dar el a împlinit porunca. Ce sa facem
acum cu dânsul?

-          Lasa, ca-i dau eu o porunca. Pâna mâine dimineata sa fie marea
cu apele la mine sub fereastra, iar în dosul palatului, cât vezi cu ochii,
sa puie vita de vie si pâna în rasaritul soarelui sa fie poama crescuta,
rodita, strugurii copti, sa vorbeasca bobita cu bobita între ele, când
m-oi scula eu, sa ma spal cu apa de mare si sa manânc poama. Se
întoarce împaratul si mosneagul îl întreaba:

-           Ne încuscrim, împarate?

-          Ne încuscrim, mosule, dar sa-mi mai împlinesti o porunca. Pâna
mâine dimineata sa fie marea cu apele la mine sub fereastra, iar în

Voinicul-sarpe si fata de împarat___________________________297

dosul palatului, cât vezi cu ochii, sa pui vita de vie si pâna la rasaritul
soarelui sa fie poama crescuta, rodita, strugurii copti, sa vorbeasca
bobita cu bobita între ele, când m-oi scula eu sa ma spal cu împa-
rateasa si cu toata curtea în mare si sa manânc poama.

S-a dus mosneagul acasa. sarpele îl astepta cu sufletul la gura:

-            Ce-a zis împaratul?

-            Iata, dragul tatei, ce a spus.

-            Du-te, tata, si te culca, nici în seama nu lua.

A iesit sarpele afara, a suierat si au venit serpi, balauri, de nu-i
tinea locul.

-            Ce doresti, stapâne?

-                  Pâna mâine dimineata sa fie marea cu apele sub ferestre la
palatul împaratului, iar în dosul palatului, cât se vede cu ochii, sa
puneti vita de vie si pâna în rasaritul soarelui sa fie poama crescuta,
rodita, strugurii copti, sa vorbeasca bobitele între ele, când s-or scula
împaratul si împarateasa sa se spele în apa de mare si sa manânce
poama.

în zori de zi s-a trezit curtea în plescaitul valurilor.

împaratul si împarateasa s-au sculat, au deschis fereastra si s-au
spalat în apa de mare. Dupa ce s-au spalat, a început a scadea marea
si în urma crestea iarba verde. Când s-au uitat în jur, mesele erau
încarcate cu struguri de poama si bobitele se luasera la cearta, ca nu
încapeau pe tipsiile de aur.

Dimineata sarpele îi zise mosneagului:

-             Du-te, tata, la împarat, ca de acum s-a spalat, a ospatat si e în
cheful lui, du-te si o cere pe fiica-sa de mireasa.

Când a ajuns mosneagul, era tocmai în rasaritul soarelui:

-            Buna dimineata, înaltate împarate!

-            Multumesc dumitale, mosule, iar mi-ai venit?

-            Iar am venit, împarate!

-             si acum de ce?

-           Tot cu rugare si întrebare, ne luam de cuscri ori ba?

-             Ne încuscrim, mosule, ne încuscrim, daca îmi îndeplinesti si a
treia porunca.

298______________________________Basme populare românesti

-           Ce porunca, înaltate împarate?

-             Sa-mi faci pâna mâine dimineata un drum de aur de la palatul
meu pâna la casa mirelui, unde-s munti, sa-mi pui punti, unde-s
codruri - sa-mi pui poduri, iar pe margini sa creasca pomi de aur si
pasari de aur sa-mi cânte în toate glasurile. Mâine dimineata sa-mi
aduci roade sa gust, sa ma trezesc în cântecul pasarilor.

Mosneagul s-a întors acasa. sarpele îl astepta cu gura arsa:

-           Ce-a spus împaratul?

-               A spus sa-i faci un drum de aur de la palat pâna aici acasa,
unde-s munti, sa-i pui punti, unde-s codruri - sa-i pui poduri, iar pe
margine sa creasca pomi de aur cu roadele de aur si pasari de aur sa
cânte în toate glasurile. Mâine dimineata sa se trezeasca în cântatul
pasarilor, sa-i aduc roade sa guste.

-           Du-te, tata, si te culca, nici în seama nu lua. Mosneagul s-a dus
la culcare, iar sarpele a iesit afara, a suierat si au venit serpi, balauri
- câta frunza si iarba.

-           Ce poruncesti, stapâne?

-              Pâna mâine dimineata sa faceti în locul casei un palat pe trei
parti mai frumos ca al împaratului tot din aur-lamur, cu trei rânduri
de foisoare si batut cu piatra rara si sa faceti si un drum de aur de
aici pâna la curtea împaratului, unde-s munti - sa puneti punti,
unde-s codruri, puneti poduri, iar pe margine sa creasca pomi de aur
cu roadele de aur si pasari de aur sa cânte în toate glasurile, ca sa se
trezeasca împaratul si împarateasa în cântatul pasarilor, sa ieie roade
sa guste.

La iesirea zorilor erau toate gata. împaratul si împarateasa s-au
trezit în cântatul pasarilor. Când colo, veni si mosneagul cu închi-
naciune si plecaciune. Cum sosi, asa vorbi:

-                    Buna dimineata, înaltate împarate, a venit vremea sa ne
încuscrim, sa punem zi de nunta!

A sarit împaratul, parca l-ar fi calcat pe batatura, a iesit în foisor
si, când a vazut drumul, pomii si palatul toate turnate din firul aurului,
n-a mai avut ce zice, a poruncit sa deie sfara în tara, ravase prin orase,

Voinicul-sarpe si fata de împarat___________________________299

a trimis si crainici în toate partile, sa pofteasca lumea la nunta. si a
început a se aduna lumea pâlcuri, pâlcuri din toate partile, ca avea o
împaratie de n-o cuprindea gândul omului.

Acum împaratul a trimis trasura cu patru cai sa-l aduca si pe mire.
Vizitiii au mers, s-au oprit în poarta la mosneag si solii împaratesti
i-au închinat mosneagului colaci si i-au spus sa iasa cuconul mire,
ca-i asteapta nunta.

sarpele, de colo de unde era, a vazut trasura împarateasca si a
spus:

- Ce mi-a trimis mie împaratul cotiga aceasta? Duceti-va înapoi
si spuneti-i sa-mi trimita o trasura de fier cu douazeci si patru de roate
si douazeci si patru de cai înhamati.

Când a auzit împaratul de una ca aceasta, i s-a lasat sângele în
picioare. Nu se putea dumeri ce mire-i acesta. Fiindca asa a fost voia
mirelui, a dat porunca la fierari si i-au facut o trasura de fier cu
douazeci si patru de roate, a înhamat douazeci si patru de cai si a
trimis-o la mosneag.

Acum mirele s-a suit în trasura, s-a pornit cu nunta si coada lui se
nud târa pe jos înca de trei trasuri.

împaratul îi astepta cu faclii aprinse, cu pahare drese si bucate
pentru mese.

Când au ajuns la poarta împaratului, lautarii au început a cânta,
sarpele s-a dat jos din trasura, s-a întins si a încolacit mesele de jur
împrejur sa steie musafirii pe dânsul în loc de scaune la masa.

Au facut nunta cu voie buna, veselie si curajul cel mare. Dupa nunta
au luat mireasa si s-au întors acasa.

Când a intrat fata împaratului în casa, s-a mirat ce a vazut. Ce
avea mirele în odaile lui, n-avea împaratul în curte. Totul era numai
de aur si o frumusete, ca-ti fura inima.

Mirele a dezbracat pielea de sarpe si s-a facut un baiat frumos -
o dragoste sa te uiti la dânsul, cu coroana pe cap, cu haine aurite:
din guler pâna-n pamânt numai fir de margarint. S-au pus ei pe trait
si traiau traiul cel bun de pe draga lume.

300______________________________Basme populare românesti

A trecut cât a trecut si iata ca se duce împarateasa sa vada cum
traieste fiica-sa cu sarpele.

-             Apoi, maica, acesta nu-i sarpe, îi un baiat tânar peste fire de
frumos, numai ziua îmbraca pielea aceasta de sarpe, iar seara o
dezbraca si o pune la picioare.

-              Daca-i asa, maica, stii ce sa faci? Sa încarci o tava cu jaratic,
s-o pui sub pat si, când a întinde picioarele, a cadea pielea si a arde.
Daca va arde, nu va mai avea ce îmbraca si va ramânea asa.

Fata a facut dupa cum o pusese maica-sa la cale. A aprins un foc
cu lemn si seara, când sarpele s-a dezbracat si s-a dus la culcare, a
umplut o tava cu jaratic si a pus-o lânga pat la picioarele lui. Voinicul
a întins picioarele prin somn, pielea a cazut în jar si a plesnit - si a
vuvuit cerul, a clocotit pamântul de s-a auzit peste noua mari si noua
tari, unde-i apa lina, câmpul alamâie si iarba matase.

Voinicul s-a trezit si i-a tras o palma fetei, ca au podidit-o lacrimile.
Trei lacrimi au cazut pe brâul fetei si s-au facut trei cercuri de fier.

-             Eu mai aveam de purtat trei zile pielea aceasta de sarpe si era
s-o lepad, ispaseam de-acum blestemul parintilor. Cine te-a pus la cale,
rau gând a avut. De azi înainte sa umbli încinsa cu cercurile acestea
de fier si sa nu le poti desface, pâna nu-i veni peste noua mari, peste
noua tari, unde-i apa lina, câmpul alamâie si iarba matase si-i striga
în gura mare: "Drag stapânul meu, întinde mâna peste mine, cercul
sa plesneasca, pruncul sa se nasca!"

Voinicul cât mai repede închise usa si - sa te duci duluta. Din
urma lui s-a ridicat o ceata-negureata, ce cuprindea cerul si îneca
pamântul.

A ramas fata singura, a plâns, a jelit si într-o buna zi a lasat palatul
si s-a pornit pe urma lui. A mers fata si a tot mers multa cale-împaratie,
cuvântul sa ne tie si a ajuns la Sfânta Miercuri. Fata a batut la poarta
si a vorbit:

-           Maicuta, primeste-ma la popas.

-               Daca esti fata curata, intra sa te daruiesc cu ceva, iar de nu,
du-te cât mai departe, ca am o catelusa cu dintii de crita, te face mici
farâme.

Voinicul-sarpe si fata de împarat___________________________301

-                   Deschide, maica Sfânta Miercuri, caci sunt o fata curata si
oropsita.

Sfânta Miercuri i-a deschis si a întrebat-o:

-               Tu esti fiica de împarat, blestemata de barbat sa mergi peste
noua mari si noua tari, unde-i apa lina, câmpul alamâie si iarba
matase?

-            Eu sunt.

-                Intra sa te vada matusa, ca de auzit am auzit de tine, iar de
vazut nu te-am vazut.

Fata a intrat.

Sfânta Miercuri a primit-o, i-a dat un ulcior cu apa sa cinsteasca si
o prescura sa ospateze. Ulciorul si prescura erau fermecate, de unde
bea - se umplea, de unde mânca - crestea. La urma i-a daruit trei
mere de aur. Fata le-a luat si iar s-a pornit la drum. si a mers si a tot
mers zi de vara pâna-n seara, da atunci zilele erau ani si a ajuns la
chilia Sfintei Vineri.

Fata a batut în usa si a vorbit:

-            Maicuta, primeste-ma la popas.

-                Daca esti fata curata, intra sa te daruiesc cu ceva, iar de nu,
du-te cât mai departe, ca am o catelusa cu dintii de crita, te face mici
farâme.

-            Deschide, maica Sfânta Vineri, caci sunt fata curata.
Sfânta Vineri i-a deschis usa si a cunoscut-o:

-               Tu esti fiica de împarat, blestemata de barbat sa mergi peste
noua mari si noua tari, unde-i apa lina, câmpul alamâie si iarba
matase.

-            Eu sunt.

-              Intra sa te vada matusa, ca de auzit am auzit, iar de vazut nu
te-am vazut.

Fata a intrat, a poposit. Sfânta Vineri i-a dat un ulcior cu apa sa
cinsteasca si o prescura sa ospateze. si ulciorul si prescura erau
fermecate, ca de unde bea - se umplea, de unde musca - se vindeca.
La plecare i-a daruit un rodan de aur.

302______________________________Basme populare românesti

S-a pornit fata la drum si a mers cale neumblata peste câmpuri,
peste ape si a ajuns la Sfânta Duminica. A batut fata la poarta si a
spus:

-           Maicuta, primeste-ma la popas!
Dinauntru s-a auzit:

-               Daca esti fata curata, intra sa te daruiesc cu ceva, iar de nu,
du-te cât mai departe, ca am o catelusa cu dintii de fier, cu maselele
de otel, când i-oi da drumu, praf si farâme te face.

-           Deschide, maicuta, sunt fata curata.
Sfânta Duminica i-a deschis si a cunoscut-o:

-              TU esti fiica de împarat, blestemata de barbat sa mergi peste
noua mari si peste noua tari, unde-i apa lina, câmpul alamâie si iarba
matase?

-            Eu sunt!

-             Intra sa te vada matusa, ca de auzit am auzit, iar de vazut nu
te-am vazut.

Fata a intrat, a poposit. Sfânta Duminica i-a dat un ulcior cu apa
sa cinsteasca si o prescura sa ospateze. Ulciorul si prescura erau
fermecate, de unde bea - se umplea, de unde musca - se vindeca.
Când a fost sa plece, i-a daruit Sfânta Duminica o naframa de matase
împrejur cu aur trasa, a petrecut-o pâna la poarta si fata a spus:

-           De aici încolo nu mai stiu unde sa merg sa nimeresc.

Sfânta Duminica a luat o frunza si, când a suflat-o, s-a dus frunza
din plai în plai, din vale în vale si a facut o carare pâna la locul unde
se gasea voinicul.

-                  Uite acolo îs curtile barbatului. El a venit aici în împaratia
zânelor, zânele i-au dat mâncare uitata, bautura uitata si a uitat de
tine. Tu du-te, dar nu intra în casa, caci el e dus în toate zilele la
vânatoare, opreste-te la fântâna si prima zi scoate merele de aur la
soare, a doua pune rodanul sa toarca pe colacul fântânii, a treia desfa
naframa de matase împrejur cu aur trasa si întinde-o pe iarba verde.
Ziua o sa vina zânele la apa, o sa le vada si o sa vreie sa le cumpere,
dar tu sa nu le vinzi nici pe bani, nici pe pietre scumpe, nici pe alte

Voinicul-sarpe si fata de împarat___________________________303

lucruri, ci sa le dai asa, daca te-or lasa sa dormi o noapte în odaia
voinicului. Acum mergi cu bine, fie-ti drumul cu folos.

Fata i-a multumit, s-a pornit la drum si a mers si a tot mers, a
trecut vaile cu florile, izvoarele cu ponoarele si a ajuns la fântânita.
Cum a ajuns, a scos cele trei mere de aur si astepta. N-a trecut mult
si au venit zânele la apa. Zânele nu s-au mirat de fata ca au vazut-o
aici, unde pasare zburatoare, necum om calator nu razbate, ci s-au
mirat de cele trei mere de aur si au întrebat:

-                Nu vinzi merele, fata, sa le cumparam noi pe bani, pe pietre
scumpe, sa nu le apuce altii?

-             De vândut nu le vând nici pe bani, nici pe pietre scumpe, vi le
dau asa, fara nici o plata, daca ma lasati sa dorm o noapte în chilioara
voinicului.

Zânele s-au învoit, au dus-o pe fata la chilioarele lor, iar seara,
când a venit voinicul de la vânatoare, i-au dat mâncare uitata, bautura
uitata si buruieni de somn si a adormit voinicul somn greu de moarte.
Atunci au adus-o pe fata în chilioara lui si ea a prins a lacrima si a
cuvânta:

-                Drag stapânul meu, întinde mâna peste mine, cercul sa ples-
neasca, pruncul sa se nasca!

A strigat fata, a plâns, dar voinicul n-a auzit nimic. Cocosul a cântat
de trei ori, s-a luminat de ziua si fata s-a dus la fântânita trista si
mâhnita, a scos rodanul cel de aur de la Sfânta Vineri si s-a pus pe tors.

Pe la amiaza au venit zânele la apa si, când au vazut rodanul cel
de aur torcând fire de aur si de diamant, s-au mirat ca de mare minune
si au întrebat:

-                  De vânzare ti-i rodanul, sa-l cumparam noi pe bani? Ori pe
pietre scumpe, sa-l avem la averea noastra, la chilioarele noastre?

-               Pe bani si pietre scumpe nu-l dau, daca ma lasati o noapte sa
dorm în chilioara voinicului, vi-l dau asa, cum se gaseste, fara nici o
plata.

Zânele au luat-o pe fata la chilioara lor Seara, când a venit voinicul
de la vânatoare, i-au dat mâncare uitata, bautura uitata si buruieni

304______________________________Basme populare românesti

de somn si a adormit voinicul asa, ca puteai sa tai lemne pe dânsul.
Dupa aceea au adus-o pe fata în chilioara voinicului si ea a prins a
boci si a se ruga:

-                   Drag stapânul meu, întinde mâna peste mine, cercurile sa
plesneasca, pruncul sa se nasca!

A plâns fata, a bocit toata noaptea, dar voinicul n-a auzit si nu s-a
trezit, înspre ziua a cântat cocosul de trei ori, fata a iesit din chilioara
si iar s-a dus la fântânita, întristata si îndurerata.

S-a asezat lânga fântâna, a scos naframa de la Sfânta Duminica si
a întins-o pe iarba verde. Spre seara au venit zânele la apa si, când
au vazut naframa de la Sfânta Duminica, au dat toate navala:

-              De vânzare ti-i naframa, s-o cumparam noi pe bani, pe pietre
scumpe?

-             Nu vând naframa pe aur si pietre scumpe, o dau asa, daca ma
lasati sa stau o noapte în chilioara voinicului. Zânele au luat naframa
si au dus-o pe fata la chilioarele lor. Când a venit voinicul de la
vânatoare, cocosul i-a iesit înainte, a batut din aripi si a cântat:

-                   Cu-cu-ri-gu! Stapâne, de trei nopti încoace vine o fiica de
împarat, blestemata de barbat, intra noaptea în chilioara ta si plânge
cu glas mare pâna-n cer, cu lacrimi pâna-n pamânt, sa întinzi mâna,
sa plesneasca trei cercuri de fier, sa nasca pruncul.

Voinicul si-a adus aminte si l-au taiat lacrimile. El s-a dus în
chilioara si a cazut bolnav. Zânele i-au adus mâncare uitata si buruieni
de somn, iar el de scârba si jale mare, ca n-o vazuse pe fata atâta
vreme, n-a putut nici bea, nici mânca. Pe la miezul noptii a intrat
fiica împaratului în chilioara voinicului, a prins a lacrima si a cuvânta:

-                   Drag stapânul meu, întinde mâna peste mine, cercurile sa
plesneasca, pruncul sa se nasca!

Voinicul a îmbratisat-o si, când a pus mâna pe cercuri, au plesnit
cercurile, si a nascut fata de împarat un baiat de sapte ani. Voinicul
s-a bucurat, a iesit afara si, când a suierat odata, au venit balauri,
serpi câta frunza si iarba:

-           Ce ne-ai chemat, stapâne?

Voinicul-sarpe si fata de împarat____________________________________305

- Aduceti-mi o trasura cu douazeci si patru de cai în sir, sa ma
duc acasa.

Ca din pamânt a aparut o trasura cu douazeci si patru de cai albi.
Voinicul, fata de împarat si baiatul s-au suit în trasura si s-au pornit
înapoi spre împaratie, la palatul lor. Zânele i-au iesit înainte, îl rugau
sa steie, mai cât nu-si asterneau si inima la picioarele lui, dar voinicul
s-a dus si dus a fost. S-a întors acasa la mosneag si la baba, s-a pus pe
trai si a trait traiul cel bun de pe draga lume. Eu i-am lasat traind si
vietuind si

Am încalecat pe un cocos

si m-am dus tot pe jos,

si am încalecat pe o roata

si v-am spus povestea toata.


Document Info


Accesari: 2547
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )