Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Fernand Braudel structurile cotidianului: posibilul si imposibilul vol 2 partea 2

Carti












ALTE DOCUMENTE

Stilizarea dragostei
Viorel Gheorghita-ET EGO
PENSIVUL
DETECTIVUL CONAN DOI
O MIE SI UNA DE PATIMI SAU O NOAPTE INGROZITOARE
Isaac Asimov - SFARSITUL NOPTII
Improvizatie organizata
POLITICI PUBLICE
Livada de visini - Comedie in patru acte (1903-1904)
Dostoievski ADOLESCENTUL continuare

Fernand Braudel structurile cotidianului: posibilul si imposibilul vol 2

Sa-l urmam pe Schumpeter: totul este moneda, totul este credit



Iata-ne ajunsi la ultima, la cea mai dificila dintre controversele pe care le-a iscat problema. Exista cu adevarat o deosebire absoluta īn ce priveste na­tura lor īntre monedele metalice, monedele suplea-tive si instrumentele de credit? Ca ele se deosebesc la īnceput este normal; dar nu s-ar cuveni mai apoi sa le aducem unele līnga altele, sa le socotim poate ca fiind unul si acelasi lucru? Aceasta problema, care deschide usa atītor controverse, este si pro­blema capitalismului modern, care īsi desfasoara activitatea īn aceste domenii, unde īsi gaseste si uneltele, capata īn chiar procesul definirii lor "con­stiinta propriei sale existente". Bineīnteles, este vorba de o dezbatere pe care o deschidem, fara intentia de a o duce la capat pe īndelete. Vom reveni asupra ei mai tīrziu.

Pīna cel putin prin 1760, toti economistii sīnt atenti la analiza fenomenului monetar, surprins >n primele lui īnfatisari. Apoi, pe tot parcursul se-


colului al XlX-lea si mai tīrziu, pīna la reinter-pretarea lui Keynes, ei au tendinta sa priveasca moneda ca pe un element neutru al schimburilor economice sau, mai degraba, sa vada īn ea un fel de voal: a sfīsia voalul si a observa ce se ascunde sub el este una din atitudinile obisnuite ale ana­lizei economice "reale"; tendinta nu este sa vezi moneda cu jocurile ei proprii, ci realitatile subia­cente: schimburi de bunuri, de servicii, flux al cheltuielilor si al veniturilor...

īntr-o prima faza, sa adoptam oarecum felul vechi ("nominalist") de a vedea lucrurile, cel di­nainte de 1760; sa ramīnem delibe 21221i824v rat la o optica mercantilista veche de mai multe secole. Aceasta optica acorda o atentie exclusiva monedei, privita ca bogatie īn sine, ca un fluviu a carui forta, ea singura, declanseaza, desavīrseste schimburile, a carui masa le grabeste sau le īncetineste. Moneda, sau mai degraba stocul monetar, este īn acelasi timp masa si miscare. Fie ca masa creste, fie ca miscarea de ansamblu se accelereaza, se obtine aproximativ acelasi rezultat: totul tinde ā la hausse (preturile, mai īncet salariile; volumul tranzactii­lor), īn cazul invers, totul da īnapoi, cunoaste o scadere. Atunci, īn aceste conditii, fie ca se ope­reaza un schimb direct de marfuri (troc), fie ca o moneda supleativa permite īncheierea unui acord fara recurs monetar propriu-zis, fie ca creditul usureaza o tranzactie, ar trebui sa conchidem ca a avut loc realmente o sporire a masei īn miscare. Pe scurt, ca toate uneltele pe care le foloseste ca­pitalismul intra īn felul acesta īn jocul monetar, ca ele sīnt pseudo-monede, sau chiar adevarate monede. Urmeaza o reconciliere generala, ale carei prime īnvataminte ni le-a oferit Cantillon.

Dar daca se poate afirma ca totul este moneda, se poate pretinde, invers, si tot atīt de bine, ca totul este credit, adica fagaduiala, realitate la sca­denta. Chiar acest ludovic de aur īmi este dat ca o fagaduiala, ca un cec (se stie ca adevaratele ce­curi, trate asupra unui cont particular, nu devin practica curenta īn Anglia decīt spre mijlocul se­colului al XVIII-lea); el este un cec cu acoperire 260


īn ansamblul de bunuri si servicii tangibile la īn-demīna mea si dintre care, īn cele din urma, eu aleg, mīine sau mai tīrziu. Numai īn acel moment, aceasta piesa, īn cadrul meu de viata, īsi va fi īmplinit destinul. Cum spune Schumpeter: "Mo­neda, la rīndul ei, nu este nimic altceva decīt un instrument de credit, un titlu care da acces la uni­cele mijloace de plata definitiva, si anume bunu­rile de consum. Astazi (1954), aceasta teorie, care este īn stare fireste sa īmbrace forme numeroase si care cere elaborari multiple, este, se poate spune, pe cale de a īnvinge"115. īn fond, dosarul poate fi pledat mai īntīi īntr-un sens, apoi īn celalalt. Fara siretlicuri, cu egala īndreptatire.

Moneda si credit sīnt un limbaj

Ca si navigatia de cursa lunga, sau ca si tiparul, moneda si creditul sīnt tehnici, tehnici care se re­produc, se perpetueaza de la sine. Ele sīnt un singur si acelasi limbaj, pe care orice societate īl vor­beste īn felul sau, pe care orice individ este obli­gat sa īl īnvete. El poate sa nu stie sa scrie si sa citeasca,* numai cultura superioara sta sub semnul scrisului. Dar daca n-ar sti sa numere, n-ar putea supravietui. Viata cea de toate zilele frecventeaza īnvatamīntul obligatoriu al cifrei: vocabularul pa­sivului si activului, al trocului, al preturilor, al pietii, al monedelor oscilante acopera si reprezinta o constrīngere pentru orice societate cīt de cīt evo­luata. Aceste tehnici devin mosteniri care, īn mod obligatoriu, se transmit pe calea exemplului si ex­perientei. Ele determina viata oamenilor zi de zi, de-a lungul vietii generatiilor, de-a lungul secole­lor. Ele formeaza un "mediu īnconjurator" al is­toriei oamenilor vazuta la scara lumii.

Asa ca, de īndata ce o societate   devine   prea numeroasa, de īndata ce ea   se   īmpovareaza   cu orase pretentioase, cu schimburi īn crestere, pen­tru ca sa poata rezolva problemele care apar, lim-.1 bajul se complica. E totuna cu   a spune ca aceste


tehnici invadatoare actioneaza mai īnainte de toate asupra lor, se nasc din ele īnsele, se transforma datorita propriei lor miscari. Daca scrisoarea de schimb, cunoscuta de multa vreme īn Islamul bi­ruitor al secolelor IX-X, apare īn Occident īn secolul al Xll-lea, acest lucru se īntīmpla pentru ca atunci era nevoie ca banii sa fie transportati la distante uriase, de-a lungul īntregii Mediterane si din orasele italiene īn tīrgurile din Champagne. Daca biletul obligatoriu, andosarea, bursele, ban­cile, scontul apar dupa aceea unul dupa altul, acest lucru se īntīmpla pentru ca sistemul tīrgului, cu scadentele sale spatiate la date fixe, nu avea nici supletea, nici frecventa necesare unei economii care se accelereaza. Dar aceasta presiune economica este cu mult mai tīrzie īn estul Europei. Pe la 1784, īn momentul īn care marsiliezii īncearca sa porneasca comertul lor īn Crimeea, unul din ei constata de visu: "Argintul-moneda lipseste cu totul la Cher-son si īn Crimeea si nu vezi pe acolo decīt bani de arama si de hīrtie fara circulatie, din lipsa de mijloace de scont". Acest lucru se īntīmpla pentru ca Rusia abia a ocupat Crimeea si abia a obtinut de la turci deschiderea strīmtorilor. si vor trece īnca multi ani īnainte ca grīul din Ucraina sa se exporte regulat prin Marea Neagra. Pīna atunci cine sa se gīndeasca sa organizeze scontul la Cherson?

Tehnicile banului, ca toate tehnicile, raspund deci unei cereri exprese, insistente, īndelung repe­tate. Cu cīt o tara este economic mai dezvoltata, cu atīt mai mult īsi largeste ea gama uneltelor mo­netare si a instrumentelor de credit. In fapt, īn cadrul unitatii monetare internationale, societatile au fiecare un loc al lor, unele privilegiate, altele trase la remorca, altele penalizate greu. Banul este unitatea, dar este si nedreptatea lumii.

De aceasta partajare si de consecintele pe care, la rīndu-i, le atrage dupa sine (caci banul alearga īn ajutorul tehnicilor banului), oamenii nu sīnt atīt de inconstienti pe cīt s-ar putea crede. Un eseist (Van Ouder Meulen) remarca īn 1778 ca citind pe 262


autorii  timpului  "ai  zice  ca  exista  natiuni  care, odata cu timpul, trebuie sa devina extrem de puter­nice si altele cu totul sarace"116. Iar un secol mai devreme, īn 1620, Scipion de Gramont scria: "Ba­nul, spuneau cei sapte īntelepti ai Greciei, este sīn-gele si sufletul oamenilor si cel care nu-1 are deloc umbla mort printre cei vii"117.

Li!


Orasele sīnt oa niste transformatori electrici: ele ridica tensiunile, grabesc schimburile, agita la ne-sfīrsit viata oamenilor. Ele s-au nacut din cea mas veche, din cea mai revolutionara diviziune a muncii: ogoare pe de o parte, activitati numite ur­bane, pe de alta. "Opozitia dintre oras si sat īn­cepe cu trecerea de la barbarie la civilizatie, de la regimul triburilor la Stat, de la localitate la na­tiune, si se regaseste īn toata istoria civilizatiei, chiar pīna īn zilele noastre." Karl Marx a scris aceste rīnduri pe vremea cīnd era tīnar1.

Orasul īnseamna cezura, ruptura, un destin al lumii. Atunci cīnd apare, purtator al scrisului, el deschide portile a ceea ce numim istoria. Atunci cīnd el renaste īn Europa, odata cu secolul al XI-lea, īncepe si ascensiunea maruntului continent. De īndata ce īnfloreste īn Italia, avem Renasterea. si a fost asa, īncepīnd de la cetati, de la />o/eis-urile Greciei clasice, de la medinele cuceririlor musul­mane, si pīna īn zilele noastre. Toate marile mo­mente de crestere se exprima printr-o explozie ur­bana.

Cīt priveste īntrebarea daca orasele sīnt cauza, originea cresterii, ea este tot atīt de inutila ca si īntrebarea daca de cresterea economiei din secolul al XVIII-lea sau de Revolutia industriala este res­ponsabil capitalismul. "Reciprocitatea perspecti­velor", draga lui Georges Gurvitch, actioneaza aici din plin. Orasul creeaza extpansiunea tot atīta cīt 2'


īl creeaza expansiunea pe el. Dar ceea ce este sigur este ca, chiar atunci cīnd n-o fabrica īn īntregime, el conduce jocul īn folosul lui. si ca acest joc se vede din el mai bine decīt din orice alt post de observatie.


ORAsUL ĪN SINE

Oriunde s-ar afla, un oras implica totdeauna un anumit numar de realitati si de procese, cu evi­dente regularitati. Nu exista oras fara o diviziune obligatorie a muncii si nu exista diviziune a muncii cīt de cīt dezvoltata fara interventia unui oras. Nu exista oras fara piata si nu exista piete regionale ■ sau nationale fara orase. Se vorbeste adesea despre rolul orasului īn dezvoltarea si diversificarea con­sumului, dar  foame rar de faptul,  totusi extrem de important, ca cel mai sarac dintre oraseni trece īn mod obligatoriu prin aprovizionarea de piata, ca, īn fond, orasul generalizeaza piata. Dar tocmai de o parte si de alta a liniei pietii - voi reveni asupra acestui lucru - se divid fundamental so­cietatile si economiile.  īn sfīrsit, nu exista  orase fara putere,  īn acelasi  timp protectoare si coerci­tiva, oricare ar fi forma acestei puteri, oricare ar y fi grupul care o īncarneaza. si daca puterea exista īn afara orasului, ea capata īn perimetrul lui o di­mensiune suplimentara, un cīmp de actiune de o alta natura.  īn  sfīrsit, nu  exista  deschidere  spre lume, nu exista schimburi la distanta fara oras.

īn acest sens am putut scrie īn urma cu zece ani2, si īmi mentin si astazi parerea, īn ciuda criticii ele­gante a lui Philip Abrams3, ca "un oras este īntot­deauna un oras", oriunde ar fi el situat, īn timp ca si īn spatiu. Ceea ce nu vrea deloc sa spuna ca toate orasele se aseamana. Dar, dincolo de unele trasaturi foarte diverse, originale, toate orasele vorbesc obligatoriu un acdlasi limbaj fundamental: dialogul neīntrerupt cu zona rurala, prima ne­cesitate a vietii de toate zilele; aprovizionarea cu oameni tot atīt de indispensabila ca apa pen­tru roata morii; reticenta lor, vointa lor de a se distinge de restul lumii; asezarea lor obliga­torie īn centrul retelei de legaturi mai mult sau mai putin īndepartate; articularea lor īn raport de zona suburbana si īn raport de alte orase. Caci niciodata un oras nu se īnfatiseaza decīt īnsotit de alte orase. Unele stapīne, celelalte slujnice sau chiar sclave, ele se tin unele de altele, 266


ele formeaza o ierarhie, īn Europa ca si īn China, ca si īn alte parti.

De la greutatea minima

la greutatea globala a oraselor

Concentrare neobisnuita de oameni, case apro­piate, adesea lipite, zid līnga zid, orasul reprezinta un caz anormal de populare. Nu pentru ca el este totdeauna plin de omenire sau o "mare zbuciumata de oameni", cum spunea Ibn Batuta admirīnd ora­sul Cairo, cu cei 12 000 de sacagii ai lui si cu miile de camile pe care stapīnii le īnchiriaza celor ce au nevoie de serviciile lor (4). Exista orase abia nas­cute si sīnt tīrgusoare care le īntrec (prin numarul locuitorilor; bunaoara uriasele sate ale Rusiei de ieri si de astazi; bunaoara orasele rurale din Mezzo-gior'no italian si din sudul andalluz, isau conste­latiile de catune risipite din Java, "insula de sate, pīna īn zilele noastre". Dar aceste sate umflate, chiar atunci cīnd se tin lant, unul dintr-altul, nu sīnt neaparat menite sa devina orase.

Caci nu numai despre numar este vorba. Orasul nu exista ca atare decīt fata cu o viata inferioara vietii lui, si regula nu are exceptii; nici un pri­vilegiu nu o poate īnlocui. Nu exista oras, nu exista orasel care sa nu aiba satele lui, fīsia lui de viata rurala anexa, care sa nu impuna "plaiului" sau īnlesnirile ipietii, folosirea pravaliilor lui, a greutatilor si masurilor lui, a camatarilor lui, a oa­menilor lui de lege si chiar a distractiilor lui. Pen­tru a fi, el trebuie sa domine un imperiu, oricīt de marunt ar fi acesta.

La īnceputul secolului al XVIII-lea, Varzy, ac­tualmente īn jNievre, numara abia 2 000 de locui­tori. Dar este realmente un oras, cu burghezia lui: īn el traiesc atītia oameni ai legii, īncīt te īntrebi cu ce se ocupa ei, chiar īn mijlocul unei populatii taranesti analfabete si care este nevoita, evident, sa recurga la pana altuia. Dar acesti oameni ai legii sīnt si proprietari; alti burghezi sīnt fierari, >7 tabacari, negustori de lemne, acestia din urma cī-


teodata interesati īn monstruoasa aprovizionare a Parisului, avīnd loturi de taiere pīna departe īn Barrois (5) favorizati de traficul "a buches perdues", de faptul ca bustenii, sloboziti pe firul aipeī, se transporta singuri. Avem aici un caz tipic de oras mic din Occident, pe care īl īn-tīlnim īn mii de exemplare.

Pentru ca lucrurile sa fie limpezi ar trebui sa dispunem de o limita inferioara evidenta, indiscu­tabila, care sa stabileasca un nivel de la care īncepe viata urbana. Asuipra acestui punct, nimeni nu este, nu poate fi, de acord. Cu atīt mai mult cu cīt o asemenea limita se schimba odata cu timpul. Pen­tru statistica franceza, un oras este (īnca si astazi) o aglomerare de cel putin 2 000 de locuitori, adica exact cīt avea Varzy prin 1700. Statisticile en­gleze se opresc la cifra de 5000. Asadar, atunci cīnd ni se spune ca īn 1801 orasele reprezentau 25 la suta din populatia engleza6, trebuie sa stim * ca, daca s-ar lua ca baza comunitatile depasind 2 000  de  locuitori,  procentajul  ar  ajunge la 40.

īn ceea ce īl priveste si gīndindu-se la secolul al XVUea, Richard Gascon estimeaza ca "sase sute de fumuri (adica, īn mare, 2000-2500 de locuitori) ar fi, fara īndoiala, o destul de buna limita infe­rioara"7. Pentru secolul al XVI-lea cel putin, eu cred ca opinia lui Richard Gascon situeaza limita mult prea sus (poate ca el se lasa impresionat de relativa extpansiune a oraselor care graviteaza īn jurul Lyonului). īn orice caz, la sfīrsitul evului mediu, īn īntreaga Germanie erau recenzate 3000 de localitati care primisera dreptul de cetate. Dar populatia lor medie este de 400 de indivizi8. Ni-velul-limita obisnuit al vietii urbane se situeaza, deci, pentru Franta si neīndoielnic pentru īntreg Occidentul (exceptiile confirma regula), cu mult sub marimea localitatii Varzy. Astfel īn Cham-pagne, Arcis-sur-Aube, unde īsi au sediul o camara de sare si un arhidiaconat, autorizat de Francisc I īn 1546 sa se īnconjoare cu metereze, nu avea īnca, la īnceputul secolului al XVIII-lea, decīt 228 de fumuri, (adica 900 locuitori); Chaource, care po­seda un spital si un colegiu, numara īn 1720 227 268


de fumuri; Eroy, 265; Vendeuvre-sur-Barse, 316; Pont-sur-Seine, 188. . ?.

Istoria urbana trebuie sa-si extinda ancheta pīna la aceste limite coborīte, caci orasele mici, asa cum remarca Oswald Stpengler,10 "īnving" pīna la urma spatiile rurale din apropiere, ie patrund de "con­stiinta citadina", īn timp ce ele īnsele sīnt devorate, supuse de catre aglomeratiile mai populate si mai active decīt ele. Aceste orase sīnt prinse astfel īn sisteme urbane, care se rotesc de regula īn jurul unui oras-soare. Ar fi īnsa gresit sa socotim numai orasele soare: Venetia sau Florenta, sau Niirnberg, sau Lyon, sau Amsterdam, sau Londra, sau Delhi, sau Nankin,   sau Osaka . .. Pretutindeni orasele formea­za   ierarhii; numai vārful piramidei, oricāt de impor­tant ar   fi el, nu īnseamna totul. īn China, ierarhiile urbane  se  exprima limpede īn particula adaugata la numelle orasului (fu, oras de categoria īntīi; tcheu, de a doua; hien, de a treia), fara a mai socoti, la un  nivel  si mai  coborāt,  onasele elementare,  con­struite īn provinciile sarace, din cauza "trebuintei de a tine īn frīu popoarele ipe jumatate salbatice care poarta  īn  sila  jugul  autoritatii"11. Dar lucrul pe care īl sesizam cel mai prost, īn China ca si īn restul Extremului Orient, este tocmai acest nivel-limita al oraselor elementare la punctul de contact cu aureola satelor. Medicul german, care traverseaza īn 1690 un mic oras pe drumul spre Yedo (Tokio), numara 500 de case, (adica 2000 de locuitori cel putin),   inclusiv  periferiile12,   acest  din  urma  de­taliu dovedind el singur ca este vorba īntr-adevar de un oras. Dar asemenea observatii sīnt rare.

Imtportant, totusi, ar fi sa putem evalua īntreaga masa a sistemelor urbane, greutatea lor globala, sa coborīm, prin urmare, tot la limita lor inferioara, la articulatia dintre orase si sate. Mai mult decīt cifrele de caracter particular, ne-ar trebui aceste cifre de ansamblu: am putea pune pe un talger al balantei toace orasele si, pe celalalt, toata popu­latia imperiului, natiunii sau regiunii economice; dupa care amjputea calcula raportul dintre o greu->9 tate si cealalta, ceea ce reprezinta un mod destul


de sigur de a masura capacitatea unor anumite structuri economice si sociale ale unitatii supuse observatiei.

Sau, cel putin, ar fi un mod destul de sigur, daca asemenea procentaje ar putea fi stabilite usor ; si ar fi satisfacatoare. Cele pe care le avanseaza cartea lui Josef Kulischer13 par astfel prea'ridicate, prea optimiste, comparate cu estimarile actuale. Sa nu mai vorbim de afirmatia lui Cantillon: "Se pre­supune īn general, scrie el, ca jumatate din lo­cuitorii unui stat traiesc si locuiesc īn orase, cea­lalta jumatate la tara"14. Pentru Franta de pe timpul lui Cantillon, calculul recent al lui Marcel. Reinhardt ajunge la cifra de numai 16 la suta po­pulatia citadina. īn (plus, totul depinde de nivelul luat drept baza. Daca sub numele de oras sīnt recen- < zate aglomerarile .cu peste 400 de locuitori, Anglia este urbana īn proportie de 10 la suta īn 1500 si de 25 la suta īn 1700. Dar daca nivelul este stabilit la 5000 cifrele scad la 13 la suta īn 1700; 16 la suta īn 1750; 25 la suta īn 1801. Este deci lim­pede ca īnainte de a putea face o comparatie va­labili a īntre gradele de urbanizare ale diverselor regiuni din Europa, ar trebui refacute toate calcu­lele, pornind de la un acelasi criteriu. Pentru mo­ment, putem cel mult sa reperam cīteva nivele īn mod deosebit ridicate sau scazute.

īn jos, cifrele cele mai modeste din Europa pri­vesc Rusia (2,5 la suta īn 1630; 3 la suta īn 1724; 4 la suta īn 1796; 13 la suta īn 1897)15. Nivelul de 10 la suta din Germania la 1500 nu ar fi deci neīnsemnat, comparat cu cifrele rusesti. īnca īn 1700 acesta este nivelul Americii engleze, īn care Bostonul are 7000 de locuitori, Filadelfīa 4000, Newport 2600, Charlestown 1100, New Yorkul 3900. si totusi, īnca din 1642, la New York, pe atunci Nieuwe Amsterdam, caramida olandeza "mo­derna" īnlocuise lemnul īn constructia caselor, semn evident de īmbogatire. Cine ar putea sa nege ca­racterul urban al acestor centre īnca mediocre? Ele reprezinta, īn 1690, tensiunea urbana pe care o īngaduie o populatie globala cu ceva mai mult 170


de 200 000 de persoane, risipite īntr-un spatiu vast, īn total 9 la suta din aceasta potpulatie. Pe la 1750, populatia īnca de atunci densa a Japoniei (26 milioane de locuitori), ar fi urbana īn propor­tie de 22 la suta.16

īn sus, depasirea nivelului de 50 la suta este mai mult decīt probabila pentru Olanda (140 180 de citadini, īn 1515, la o potpulatie globala de 274 810, adica 51 la suta; 59 la suta īn 1627; 65 la suta īn 1795). Dupa recensamīntul din 1795, chiar provincia Overijssel, īn mod sigur nu dintre cele   mai   avansate,   atingea   45,6   la   suta.17

Pentru a interpreta gama acestor cifre, ar ra-mīne sa aflam īn ce moment (poate spre 10 la suta?) atinge urbanizarea unei populatii un prim nivel de eficienta. Sa nu fi existat apoi un alt prag semnificativ, īn jurul lui 50 la suta, 40 la suta sau si mai putin? īn fond, praguri de felul celor definite de Wagemann, dincolo de care totul ar tinde sa se transforme de la sine?

O diviziune a muncii

care trebuie rediscutata mereu

La originea si de-a lungul vietii oraselor, īn Europa ca si aiurea, problema esentiala ramīne aceeasi: este vorba de o diviziune a muncii īntre zonele rurale si centrele urbane, niciodata perfect definita, care trebuie repusa īn discutie mereu. īn principiu, de partea orasului trec negustorii, functiile de conducere politica, religioasa si econo­mica, activitatile artizanale. Dar numai īn prin­cipiu, caci partajul este tot timpul repus īn dis­cutie, īntr-un sens sau īn altul.

īntr-adevar, sa nu credem ca acest soi de lupta de clasa se rezolva ipso facto īn favoarea orasului, care este, dintre cei doi, partenerul cel mai (pu­ternic. si nici sa nu socotim ca satul, asa cum se spune de obicei, a precedat īn timp, īn mod ne­cesar, orasul. Desigur, cazul frecvent este cel īn care "mediul rural, prin progresul productiei, īn­gaduie   aparitia   orasului"18,    dar    acesta    nu    e


īntotdeauna un produs secundar. īntr-o carte fer­mecatoare19, Jane Jacobs sustine ca orasul apare, īn cel mai tprost caz, īn acelasi timp cu asezarea rurala, daca nu īnaintea acesteia. Astfel, īnca din mileniul al Vl-lea ī.e.n., Ierihonul si Ciatal-Huyuk1 (Asia mica)   sīnt orase,  creatoare de zone rurale carora  ile-am    putea zice moderne,īn avans de timp. Aceasta, fara īndoiala, īn masura īn care pamīntul se īnfatisa pe  atunci  ca  un  spatiu  vid  si  liber, īn care ogoarele se puteau crea aproape oriunde, īn Europa secolelor al Xl-lea si al XH-lea aceasta situatie  se putea repeta. si mai atproape de noi, ea se īntrevede limpede īn Lumea Noua unde Eu­ropa īsi reconstruieste orasele, cu adevarat parasu­tate īn vid, si unde locuitorii acestora creeaza, fie singuri,   fie   īmpreuna   cu  indigenii,   zonele  rurale care  le  dau  hrana.   La  Buenos  Aires,  oras reīn­fiintat  īn   1580,   indigenii   sīnt   ostili   sau   absenti (ceea ce este tot atīt de grav), asa īncīt locuitorii   4 sīnt siliti - si ei se plīng de acest lucru - sa-si cīstige   pīinea   cu   sudoarea   fruntii.   īn   fond,   ei trebuie   sa-si   creeze  zona   rurala  pe   masura   ne­voilor   orasului.   Aproape   un   acelasi   proces   de­scrie Morris Birkbeck īn Illinois, pe la 1818, īn legatura cu goana "americana" spre vest. "Acolo unde, explica el, mai multi coloni noi au cumparat de la guvern, īn apropiere unii de altii, pamīntun ca sa le defriseze, un proprietar, care vede iputin mai departe nevoile tinutului si progresele lui īn viitor,   īnchipuindu-si  ca   pozitia   lui   e  prielnica pentru asezarea unui oras nou, īsi īmparte terenul (terenul concesiunii lui) īn loturi mici, despartite de strazi chibzuit trasate si le vinde ipe masura ce se iveste prilejul. Pe ele se construiesc locuinte. Mai īntīi vine un magaziner  (asa se cheama un negustor care vinde tot felul de lucruri) cu cīteva lazi de marfa si deschide o pravalie. Līnga el se īnalta un han, care devine resedinta unui doctor si a unui om de lege care face oficiul de notar, a unui misit; aici manīnca magazinerul si fac popas toti calatorii. Peste putin timp vine un fierar si alti meseriasi,  pe masura ce se face simtita  tre­buinta lor. Un dascal care serveste de ministrant 272


pentru toate sectele crestine este un membru de neaparata nevoie al comunei care se naste (. . .) Acolo unde nu vedeai decīt oameni īmbra­cati īn tpiei, acum se arata la biserica īn frumoase hame albastre; femeile īmbracate īn stamba si cu palarii de rjai (...) Odata orasul pornit, cul­tura (trebuie sa īntelegem agricultura) se īntinde repede īn īmprejurimile lui si devine tot mai felurita. Bucate se afla din belsug"20. Nu alt­fel stau lucrurile īn Siberia, aceasta alta Lume Noua: īn 1652, Irkutkul se naste īnaintea zonelor rurale apropiate, care īl vor hrani.

Toate acestea vin de la sine. Zona rurala si orasul se supun "reciprocitatii perspectivelor": eu te creez, tu ma creezi; eu te domin, tu ma domini; eu te exploatez, tu ma exploatezi si asa mai de­parte, dupa vesnicele reguli ale coexistentei. Nu datorita acestei vecinatati sīnt puse īn valoare zonele rurale din apropierea oraselor fpīna si īn China? īn 1645, cīnd Berlinul reīncepe sa traiasca, Geheime Rat-u\ sau spune: "Pricina cea mai de seama a pretului foarte scazut al grīnelor astazi vine tocmai din aceea ca aproape toate orasele, afara doar de cīteva, sīnt pustiite si n-au nici o nevoie de grīul de pe cīmpuri, ci acofpera nevoile putinilor locuitori ai lor din pamīntul pe care-1 au". Acest pamīnt. acest teritoriu citadin, nu este o zona rurala recreata de oras, odata cu ul­timii ani ai razboiului de treizeci de ani 21?

Sau, clepsidra se poate rasturna: orasele urbani-zeaza zona rurala, dar aceasta le ruralizeaza pe ele. De la "sfīrsitul secolului al XVI-lea, zona rurala, scrie Richard Gascon, este haul īn care se topesc capitalurile urbane"22, daca n-ar fi sa luam īn seama decīt banii investiti pentru cum­pararea de pamīnturi, pentru crearea de domenii agricole sau pentru construirea si īntretinerea ne­numaratelor case de tara ale orasenilor. īn se­colul al XVII-lea, Venetia lasa altora profiturile marii si īsi revarsa īntreaga avutie īn zona ei ru­rala. Toate orasele lumii cunosc, īntr-o buna zi, transferuri de acest gen, Londra ca si Lyonul, r3 Milano oa si Leipzig, Algerul oa si Istambulul.



īn fapt, orasde si zoneJe rurale nu se despart niciodata ca apa de ulei: īn acelasi moment exista si separare si apropiere, si diviziune si re­grupare. Chiar īn tinuturile Islamului, orasul nu exclude satul, īn ciuda, rupturii violente care īl desparte de acesta. El dezvolta īn īmprejurimi gradinaritul; unele canale se prelungesc de-a lun­gul strazilor urbane pīna īn gradinile din oazele apropiate. Aceeasi simbioza se īntīlneste īn China, unde ogoarele se īngrasa din gunoaiele si necura­teniile orasului.

Dar la ce bun sa demonstram ceea ce se īntelege de la sine? Pīna de curīnd, orice oras trebuia sa-si aiba hrana chiar la portile lui. Un istoric econo­mist, caruia calculele īi sīnt familiare, estimeaza ca, din secolul al Xl-lea, pentru ca sa traiasca, un centru cu 3000 de locuitori trebuia sa dispuna de vreo zece tarine, ocine taranesti, adica, īn mare. de 8,5 km2, "avīnd īn vedere randamentul slab al agriculturii"23. Daca orasul vrea sa nu tremure de spaima foametei, clipa de clipa, el trebuie, īn fapt, sa fie luat īn cīrca de catre zona rurala; marele comert nu-1 poate hrani decīt īn mod ex­ceptional. si asta numai īn cazul unor orase pri­vilegiate, Florenta, Bruges, Venetia, Neapole, Roma Genova, Beijing, Iscanbul, Deliii, Meoca . ..

De altfel, pīna īn secolul al XVIII-lea, chiar marile orase pastreaza o seama de activitati ru­rale. Ele adapostesc pastori, pīndari, plugari, pod­goreni (chiar Parisul); ele poseda īnauntru si īn afara zidurilor o centura de gradini si de livezi si, mai departe, ogoare, cīteodata īmpartite īn trei sole, ca la Frankfurt am Main, Worms, Ba-sel sau Munchen. īn evul mediu, pocnetul biciu lui se aude la Ulm, Augsburg sau Nu'rnberg pīna līnga Rathaus, iar porcii se cresc slobozi pe strazi, care sīnt atīt de murdare si mocirloase īncīt tre­buie sa le treci pe picioroange sau sa faci pod de lemn de pe o parte pe alta. īn ajun de tīrg, la Frankfurt, strazile principale se acopereau īn zor mare cu paie sau cu talas24. Cine ar crede ca la  Venetia, īnca īn  1746, mai era necesar sa se 274


interzica cresterea porcilor "īn oras si īn mīnas-riri"25?

Cīt priveste nenumaratele orasele, asezari mai marunte, ele abia scot capul deasupra vietii de tara: s-a vorbit chiar despre "orase rurale". īn Suabia de Jos viticola, Weinsberg, Heilbronn, Stutt-gart, Esslingen se īngrijesc ele īnsele de caratul vinului pe care-1 produc spre Dunare26 si, dealt­fel, vinul īn sine este o industrie. Jerez de la Frontera, īn apropiere de Sevilla, raspunde la o ancheta din 1582 ca "orasul nu are nimic alt­ceva decīt recoltele lui de vin, de grīu, de untde­lemn, de carne", ceea ce ajunge pentru bunastarea lui si pentru a pune īn miscare negotul, meste­sugurile27. Gibraltarul este surprins de corsa­rii algerieni īn 1540, pentru ca acestia, īn curent cu obiceiurile locului, au ales vremea culesului de vie: toti locuitorii se afla īn afara zidurilor, dor­mind noaptea pe loc, īn podgorii28. Pretutindrni īn Europa, orasele īsi vegheaza cu o grija (pizmasa ogoarele si viile. īn fiecare an, sute si sute de ma­gistraturi orasenesti, cum se īntīmpla la Rothen-burg īn Bavaria sau la Bar-le-Duc, patroneaza deschiderea solemna a culesului de vii, "cīnd foile de vita capata culoarea cea galbena care vesteste coptul poamei". si chiar Florenta, inundata de mii de butoaie, se preface īn fiecare toamna īntr-un urias tīrg de vin nou.

Adesea, orasenii acelor timpuri nu sīnt oraseni decīt pe jumatate. La vremea culesului, meseriasi, oameni asezati īsi parasesc meseriile si casele din oras si pleaca la munca cīmpului. Asa se īntīmpla īn Flandrele cele harnice si suprapopulate din secolul al XVI-lea. Asa īn Anglia, chiar si īn aju­nul Revolutiei ei industriale; asa la Florenta, unde īn secolul al XVI-lea acea Arte atīt de importanta a līnii cunoaste mai ales o activitate de iarna29. īn jurnalul lui, mesterul dulgher din Reims Jean Pussot se arata mai interesat de culesul viilor, de recolte, de calitatea vinului, de pretul grīului si pīinii, decīt de evenimentele vietii politice sau mestesugaresti. Pe vremea razboaielor religioase din Franta, oamenii din Reims si fipernay nu sīnt īn


aceeasi tabara si īsi culeg viile, si unzi si altii, sub paza buna. Dar, noteaza dulgherul nostru, "hotii din Epernay au luat cu ei turmele de porci ale orasului. (Reims) . . .si le-au mīnat īn numitul Epernay, marti, īn 30 de martie 1593"30. Nu este vorba numai de īntrebarea cine va īnvinge, Liga sau Bearnezul. Cine va pune la saramura, cine va mīnca carnea? īn 1772, lucrurile nu s-au schimbat deloc, fiindca un tratat de economie deplīnge faptul ca īn micile orase din Germania, chiar īn orasele princiare, mestesugarii se ocupa de agricultura, īn locul si pe locul taranilor. Ar fi mai bine ca fiecare "sa ramīna īn sfera lui". Orasele, descotorosite de vitele si de "gramezile mari de gunoi", ar fi mai curate si mai sanatoase. Solutia ar fi "sa se alunge din orase (...) agri­cultura si sa se dea aceasta īn mīna celor carora li se potriveste"31. Mestesugurile ar avea fo­losul sa vīnda taranilor pe masura ce acestia ar fi siguri ca vīnd īn mod regulat orasului. Fiecare ar avea de cīstigat.

Este adevarat ca orasul n-a abandonat pe de-a-n-tregul zonei rurale monopolul culturilor sau cres­terii vitelor, dar nici zona rurala nu s-a golit de toate activitatile "industriale" īn folosul orase­lor apropiate. Ea are partea ei, cu toate ca īn general partea ei e ceea ce binevoiesc ceiiallti sa-i lase. Satele, īn primul rīnd, n-au fost niciodata lipsite de mestesugari. Roata carului se face, se repara pe loc, chiar īn sat, de catre rotar; ea este ferecata cu sina prelucrata la cald (tehnica se rastpīndeste la sfīrsitul secolului al XVI-Iea) de catre fierar; fiecare sat īsi are potcovarul lui si spectacolul acestor activitati a dainuit īn Franta pīna la īnceputul secolului al XX-lea. Ba mai mult, īn Flandra si īn alte parti, unde īn secolele al Xl-Iea si al Xll-lea se instaurase un fel de monopol industrial al oraselor, īncepīnd din se­colele al XV-lea si al XVI-lea se organizeaza o puternica retragere a industriilor citadine spre marginimea rurala, īn cautarea unei mīini de lu­cru mai ieftine, īn afara de protectia si supra­vegherea   minutioasa   a   breslelor   urbane.   Orasul 276


care, dincolo de zidurile iui, īi controleaza pe acesti lucratori rurali amarīti si īi dirijeaza cum vrea el, nu pierde jiimic. īnca din secolul al XVII-lea, si īntr-o masura si mai mare īn secolul urma­tor, satele vor fi preluat pe umerii lor firavi o foarte mare parte a activitatilor mestesugaresti. O aceeasi īmpartire se īntīlneste si īn alte parti, organizata pe alte criterii: asa se īntīmpla īn Ru­sia, īn India, īn China. īn Rusia, cea mai mare parte a īndatoririlor industriale revine satelor, care traiesc īnchise īn ele īnsele. Aglomeratiile urbane nu le domina, nici nu le sīcīie, asa cum fac ora­sele Occidentului. Aici, nu exista īnca o adevarata competitie īntre citadini si tarani. Cauza este lim­pede: īncetineala cresterii urbane. Exista cīteva orase mari, fara īndoiala, īn ciuda tuturor īntīm-plarilor nefericite care le lovesc (Moscova, arsa de tatari īn 1571, incendiata de polonezi īn 1611, ar numara nu mai putin de 40 000 de case īn 1636)32, dar, īntr-o tara prost urbanizata, sa­tele sīnt prin forta lucrurilor obligate sa faca totul prin ele īnsele. īn afara de faptul ca pro­prietarii de mari domenii organizeaza, cu iobagii lor, o seama de industrii rentabile. Nu numai iarna ruseasca, lunga, poarta raspunderea pentru activitatea vie a taranilor Rusiei33.

La fel īn India, satul, comunitate plina de viata, īn stare la nevoie sa se deplaseze īn bloc ca sa scape de cutare sau cutare primejdie sau de o sta-pīnire prea apasatoare, īsi acopera singur toate nevoile. El plateste orasului un tribut global, dar nu recurge la oras decīt pentru cīteva marfuri (uneltele de fier, de pilda). īntr-un chip asemana­tor, īn China, mestesugarul de tara gaseste īn pre­lucrarea matasii sau bumbacului un complement īn lupta cu nevoile unei vieti grele. Nivelul scazut de viata face din el un concurent de temut pentru mestesugarul citadin. īn apropiere de Beijing, un calator englez (1793) se mira si se extaziaza īn fata muncii neverosimile a tarancilor, fie ca e vorba de cresterea viermelui de matase, fie ca e ' vorba  de  torsul   bumbacului:   "īn  sfīrsit,  ele  īsi


fac   singure   tesaturile,   caci   sīnt   singurii   tesatori din īmparatie"34.

Orasul si noii veniti, īndeosebi nevoiasii

Un oras ar īnceta sa traiasca daca nu si-ar mai asigura aprovizionarea cu oameni noi. El īi atrage. si adesea ei vin din proprie pornire spre luminile, spre libertatile reale sau aparente, stpre salariile lui mai bune. Ei vin si pentru ca zonele rurale, ele īn primul rīnd, dar si alte orase, nu-i mai vor, īi resping cu totul. Asocierea curenta, so­lida, este asocierea dintre o regiune saraca de emigranti si un oras activ: Friulul si Venetia ui); II, 288. Ferrara: I, 120, 213. FILIP AL IILEA; I, 85, 95,

241; II, 66, 202, 242, 257,

313.

FILIP AL IIILEA; I.  267. FILIP AL  IV-LEA;   II,  66. FILIP AL IV-LEA DE VA-

LOIS; II, 66, 147. FILIP DE EDINBURG; II,

215. FiJipine: I, 64, 116, 172, 193,

305; II, 183. FINE (Oroncc); I, 44. Finjanda; I, 55, 79. FISHER (Irving); II, 248.

Flandra(FJandre);I, 127, 128, .138, 191. 192, 271; II, 40, 41, 58, 114, 126, 147, 244, 245,   275,   276,   295,   303.

 Florentīi; I, 76, 88, 90, 141,  142, 213, 240, 243; II, 23,


101.   147,   164,   193,   257,

269,   274,   275,   279,   283,
284,   295,   304,   305,   312.

Florida; I, 66, 180. F'ontainbjeu; II, 312. F"OREST (Bernard); JI, 201. Forez; II, 97, 125. ForJi; 1, 271. Fonnigny; II,  149. Formoza; I. 307. FOURASTIE  (Jcan):   I,   58,

149.

F'RA MAURO; II. 170. FRAGONARD: II, 19. Francfurl; II, 164, 238,. 274,

302. Franehe-Comle;   1,   184,  239,

285. FRANCISC   I:   46,   65,   207,

282; II, 81, 119, 150, 155,

238.   268.

FRANCISC AL II-LEA; I, 84.

Franta: I, 21, 44, 49, 50, 51, 52, 55, 58, 66, 74, 75, 80, 82, 83. 84, 89, 93, 95, 97, 117, 118, 119, 120, 122, 124, 128, 129, 130, 132, 135, 136,   137,   140,   143,   147,

149,  152, 154, 157, 170, 184,
186, 187, 189, 190. 192. 207,
212, 214. 215, 216, 217, 220,
222, 224. 226, 234. 235, 238,

239,   242,   247.   249,   251,
257, 258, 260, 268, 271, 272,
273, 274, 278, 282, 286, 290,
292, 293, 300, 301, 302, 305,
307; II, 9,  16, 17, 38, 41,
46, 47, 51, 53, 55, 63, 68,
70, 76, 78, 83. 89, 97, 102,
103, 104, 105, 109, 112, 116,
119, 121, J24, 138, 1.42, 150,
153, 156, 163, 164, 191, 192,
197, 201, 203, 206, 208, 210,
220, 221, 236, 239, 242, 245,
246, 247, 255, 256, 257, 268,

270, 276, 296, 302, 312, 322,
346, 354, 355, 356, 357.

FREDERIC AL II-LE A (re­gele   Prusiei);   I.   142;   II,

150.  313, 326. 328.
FREEMAN (M.):  I,: 289.
Freiberg;  II,  201.
Frecus; II, 295.
Frevnlnis; I, 242.


FRIES  (Ja<:ob);   II,   180. Friul;   I,  271;   II,   139,   147,

278.

FROISSART;  II,  147. Frontignan; I, 273. FUCHS (Leonharl); FUETER   (Edunrd);   I,   184. FUGGER; I. 8; II, 40, 144,

164: 238,  255.. FU  Kien;   I,   188,  292,  307;

II,   170. FURETIERE   (Anloine);   II,

281. FUSTEI.   DE   COULANGES

(Numa-Dcnis); I, 99.

GABR1EI. (Jacques); II, 45. Gaillao; I, 282. Ga)abin el;  Cic;  II.      126. Galala: II, 155. 281. Galbena  (marea);   II,   174. GALIANI (abatele);  II, 242.

248.

Galia: I, 272. 276; II. 80, 95. Galicia; I. 186; II, 96. Galitia;  II,  112. GalJipoli; II, 34. GALOE (coatele); I, 193. GALVEZ   (Bcrnardo   de);   I,

289. GAMA (Vaseo da); I, 225; II,

66, 169. 177, 185, 226. Gānd; II, 185, 284. Gange; I, 64,  116,  165,  175,

258; II, 224. Garda (lacul);  II  160. Garona; I, 184. 186, 271; II,

108.

GASCON (Richard);  II, 268. Gasoogne;   I,   118,   119,   152;

II. 26. 141, 153, 173. 196. GATTINARA (Mcmirio); II,

150. GAUTIEll    (T6phi!e);        II,

100. GEMEI.LI   CARERI      (Gio-

vanni,   Francesco);   I,   64,

179. 192,193,226,235,291

II.  34.  90.  188,  205, 225,

232, 235, 291, 294, 298, 337. Geneva; I, 93; II, 42, 46, 184,

243.


Genova, I; 6, 90, 138, 141, 142, 145, 156, 157, 250. 264, 293; II, 27, 110, 122, 151, 160, 184. 255, 257, 274, 287, 288, 291, 295, 304.

GEORGE AL II-LEA: I, 293.

GEORG.I (Johann Gottlieb); II, 329, 335.

Georgia; I, 269.

Germania; I, 27, 45, 50, 55, 66, 73, 75, 76, 82, 88, 97, 99, 103, 107. 108, 135, 137, 184, 189, 190, 191,216,217. 218, 221, 222, 224, 232, 230, 239, 247, 256, 276, 278, 280, 281, 282, 286, 293, 300, 308 ; II, 9, 16, 40, 41. 42, 46, 53, 64, 68, 97, 102. 114, 137, 138, 149, 153, 156, 162, 263, 186, 193, 221, 237, 238. 239, 268, 270, 276, 291, 302, 303, 311, 333, 359.

GERNET  (Jacques);   I,  9.

Gevaudan; I, 65.

GIANNONE (Pietro); II, 328.

Gibraltar; I, 65; II, 169, 275, 297.

GINGIS   HAN;   I.   100.

Gironde: I, 271.

GIUNTA  (familia);   II,   164.

Glascow:  I.  356.

GMELIN (Jean-Gcorges); I, 288.

Goa: I, 96, 170: II, 12, 99. 161.



Gobi (desertul); I, 102; II, 94.

GOGOKY (Jncqucs);   I, 305.

Golconda  (regatul);   II,   135.

Gomnicron; II, 226.

Gonesse;  I,  156;   II, 292.

Gournay;  I, 242.

GOUROU (Piei-rc); I, 109, 172, 197, 295.

Goyaz: II, 289.

Gozlev; I. 117.

GRAMONT (Sripion de): II, 263.

GRANDMAMY  (R.):   I,   149.

Grand-Chartreuse (IMuphi-ne); I, 239.

Gr-inson,- II. 79.

Grave; I. 273.             ;            ;.:

Gray;    II, 186.      :          : .


426


Graz; II, 156.

Grecia; I, 115; II, 48, 92, 251,

263,  264, 303.
GKECO (EL); II, 18.
Greenwich; II, 155.
Grenada; I, 23; II, 158.
Grenoble;  I,  89;  II, 202.
GRESHAM (Thomas); II, 239,

349.

GREUZE; II, 19. GRIBEAUVAL      (Jein-Bap-

tiste Vaquette de); II, 150. Grisoni, I, 219. Groenlanda;   I,  43,   252:;   II,

169.

GROSLEY (P.J.); I, 224 GROUSSET   (Rene):   I,   41. Guadealquivir;  II,   290. 291. Guadelupa;  I,  259,  302. Gunnajuato;   II,  239. Guatemala;  I,  178. Gueldre; I, 118. GUEVARA (Antonio de); II,

123.

Guibray (tirgul de]a); II, 103. GUIGNES   (Domnul   de);   I,

169, 241; II, 12. Guineea; I, 65, 109, 254, 259;

II. 35, 172, 183, 214. Gudjnrat; I, 78, 288; II, 225,

226.  227. GURVITCH    (Georges);    II,

264.  360.

GUSTAV-ADOLF: I, 142; II,

154.

GUTKNBERG; II. 161, 163. Guyana; I, 258, 286.

Haarlem; II, 161. HABSBURG; I, 246; II, 311. HAEDO  (Diego   de);  II,  60. Haga; II. 23. Hlinan; I, 244. HALBWAGHS   (Maurice)    I;

27. Hambuj-g;    I,    222,224.252,

286;    II,    23,    57. HAMILTON    (EarI    J-);    I.

143.

Handuar; II, 320. Hanoi: II, 293. HARINGTON (John); II, 56. 427 HARVEY ("William); II, 209,


HAUSSMAN    (baronul);    II,

288. HATAKIOUN   (Armeanul):

I.  299.
HAUDRICOURT      (G.);   II,

89,   134. Havai:  I, 200. Hedjaz; II, 100. Heilbronn; II, 275. HEMARDINQUER       (Jean-

Jaeques):    I,    10. HENRIC    AL    II-LE A;    II,

150. HENRIC    AL    III-LEA     1,

268; II,    23  , 245. HENRIC AL IV-LEA; I, 82,

208, 215; II, 58. HENRIC AL VIII-LEA;  II,

102,  155,  350. HERAULD    (Jean,    sire    de

GourviJle); I, 51. HERRERA  (Alonso   de);  II,

97.

HEWES (Govdon W.); I, 201. HIDEYOSHI; II, 60. Himalaia; I, 165; II, 91. HIRECON   (Thierry   d');   I,

133.

HOGARTH (William); I, 293. HOKUSAI; II. 91. HOLBEIN  CEL      BATRIN;

II,   52.

Honduras; II, 120. HOPKINS (Sheila); I, 149. HORAŢIU: I. 253.

Horn (capul); I, 26, 203. Hougton; II, 23. Hudson (golful),  I, 204, 205. Huli:  II,  196.

HUMBOLDT (Alcxander von) I,   134,  182;  II,    93,   170. HUME (David); II, 253, 256. HUYGENS; II, 200.

IBN BĂTUTA; II, 188, 267.

lena; II, 358.

Ile-de-France; II,  97.

Illinois; II, 272.

India; I, 8, 21, 37, 44, 54, 58, 62, 63, 64, 78, 83, 84, 86, 87, 99, 102, 103, 110, 116, 161, 162, 174, 175, 176,184,


188, 189, 192, 207, 225, 243, 252, 254, 297, 303, 305, 306; II, 8, 22, 27, 29, 31, 60, 61, 65, 67, 74, 75, 76, 89, 91, 95, 96, 99, 130, 135, 158, 164, 169, 185, 215, 222, 223, 224,227,233, 245,277,281, 285, 317, 320.

Indian (oceanu!); I, 60, 69, 109, 119, 256$ II, 74, 166, 170, 177, 188, 215.

Indii; I, 49, 96, 102, 240, 293, 303, 307; II, 91, 99, 152, 158, 166, 173, 175. 187. 188, 198, 214, 223, 226, 236, 240, 247, 317, 326, 347.

Indiile   occidentale;   1,   261.

Indochina; I, 54, 62, 195, 208: II, 227, 228.

Indonezia ;  I,   163.

Indus; I,  116,  11, 224.

Insulinda; 1, 54, 62, 109, 188, 208, 256, 305, 307; II, 29, 120,  158, 166, 169, 227.

IOAN CEL BUN,

Iran; II, 86, 100, 102, 116; ir, 74, 95, 113.

Irkutk; I, 68, 107, 117, 294; II 273.

Irlanda; 134, 135, 190, 191, 224; II, 173, 323.

Irlandei (marea); I, 293; II, 196.

IROD; I, 50.

Islam; I, 9, 32, 48, 54. 62, 100, 101, 102, 109, 110, 240. 252, 270, 297, 305, 306: II, 6, 14, 22, 28. 29, 34, 65, 74, 95, 96, 100, 101, 108, 117, 158, 159, 167, 177, 182, 185, 187, 211, 222, 223, 228, 254, 262, 274, 285, 297, 302, 303, 316.

Islanda; II, 169, 215.

Ispahan; I, 116, 270; II, 72. 224, 237, 298.

Istanbu); I, 46, 62, 108. 141, 227, 235, 240, 264, 267, 268, 270; II, 24, 28, 30, 96, 100,

101, 181, 191, 218, 223, 273,
274, 281, 298, 299, 320, 326.

Istria; I, 271; II, 122. Italia; I, 21, 46, 50, 55, 59,

102,   117,   118,   120.   128,


135, 138, 140, 147. 163. 184, 186, 189, 207, 213, 218, 224, 230, 233, 240, 250, 252, 257, 263, 266, 285, 286, 300, 305; II, 17, 27, 38, 49, 53, 69, 70, 73, 76, 78, 81, 103, 145, 149, 150, 160, 163, 173. 184, 189, 200, 234, 238, 243, 255, 264, 279, 302. 303.

Iugoslavia;  II, 28, 29.

IULIAN  APOSTATUL;   I. 276.

IULIU AL   II-LEA;   II,  81.

IVAN CEL  GROAZNIC; II, 159.

JACOBS   (Jane):   II,   272.

JACQUES D'AMBOISE; II, 18.

Jamaica; I, 259, 261.

JANEQUIN (Clement); I. 246.

JANSSEN (Hieronymus); II, 54.

Japonia, I, 9, 22, 53, 54, 62, 116, 163, 170, 174, 175, 176. 188, 189, 225, 241, 243, 244, 256, 260, 288, 295, 296, 306, 307; II, 28. 29, 31, 60, 71, 91, 100, 135, 161, 167, 173, 174, 175, 182, 208, 211, 222, 227, 271, 283, 285, 321, 322, 357, 362.

JarandiJJa;  I,   123.

Java; I, 172, 209, 257, 294. 302, 303, 306; II, 170, 227. 267.

JEAN FRANgOIS DE RO­ME;  I,  197.

JENKINSON (Anlhony); I. 113.

Jerez;  I, 283.

Jerez de la Fronlera; II, 275.

JOHNSON (Samuel); II, 345.

JOLY (Barthelemy); II, 110.

JOYEUSE (ducele de): II, 39.

JUAN DE AUSTRIA; II, 67.

Juby (capul), II, 169.

Judenburg;  II.   132,   133.

Jujuy;  II,   181.

Jura; I, 127, 172; II, 62, 103.

Juranjon; I, 283.


428


Kabilii; II, 278.

Kaiber (trecatoarea);   1,   102

KĂMPFER(E);   I,   64,   288;

II, 112, 184.

Kamceatka;  I,   68,   69,   107. Kansas City; II, 31. Kan-Su;  I,  55 Karakorum;   I,   102. Kazan; I, 103, 108; II, 159, KEUL (Michael); I, 10 KEYNES; II, 241, 260. Kiakhta (tirgul de la); I, 68,

294.

KOBERGER (Anton); II, 164 Koāenigsberg; I, 97, 286. KNAUST (Heinrich); I, 278. Kolu; I, 45, 71; II, 11, 23,

155,   156,   186,   284,   290. Kongo; II, 216. Kronstadt;  II,  331. Kuang  Min;   II,   99. Kuang Tung; I, 227, 258. KUBILAI,    I,    100. KULA   (Fitold);   I,   275. KULISCHER (Alexandre); I,

103. KULISCHER    (Eugene);    I,

103.

Kurdistan;  II,   101. Kuro sivo, I, 244. KURQWSKI (stefan); II, 131,

142. Kyoto; II, 321.

LABAT   (Jean-Baptiste);    I,

235; II, 35, 62, 214. LABIGNETTE (Marie-There-

se); I,  10. LA   BLOYE   (Tiphaine);   II,

207. LA BRETONNE (Retif de);

II,   80.

Lnchedive;  II,  215. LADAME   (Paul-A.);   I,   26. Lndoga; II. 330, 335. LAFFEMAS (Barthelemy;  I,

208, 274. Lagos; I, 245. LA  HONTAN  (baronul   de);

I, 204.

LAMPRECHT (Karl); I, 27. 429 Landenthal;  II,  137.


LANDI (Ortensio); I, 213. Landsberg;  I, 87. Langon,  II, 296. Languedoc;   I,   20,   15,   127,

134,   220,   230,   238,   273,

283,    285;    II,    103,    104,

167.

LANNQY (Charles de); I, 46. Laos;  II,   13. La Rochelle; I, 248, 270, 271,

273; II, 126; 151. LAS CAS AS (Bartholome de);

I,   24. LAS CORTES (parintele de);

I,   64, 116,  124,  164,   165,
169, 170, 225, 226, 296; II,
33, 59,  98, 158,  188, 230,
342.

LASLETT(Peter); 1,47. Latium;   I,  243. Lauraguais;  I,   184,   187. LAUTREC (Odet de Foix, vi-

conte de); I, 46, I, 153 Laval;   I,   130,   280. LA  VALLIERE  (domnisoara

de); II, 54. LAVOISIER;    I,    168,   222;

II,    103,  202,  325.

LAW  (John);   II,   210,  256,

259.

Leeds; II, 356. LEFEBVRE (Georges); II, 360 LEFEBVRE DES NOETTES;

II, 850. LE   GRAND   D'AUSSY;   I,

147, 277, 278, 300. Le  Havre;  I, 250. Leipzig:    I.    278;    II,    164,

238,  273,  292. LEMERY   (Louis);    I,    119,

123,   223,   240,   242,   284,

304,   305. Leningrad;  I, 294. Leoben; II,  132. LEON (Pierrc); II, 130. LEOPOLD   DE   TOSCANA;

II, 328.

Lepante,   I. 48;  II,  154. LE ROY (Loys); II, 161. LERY (Jean de); I, 287. Lesayes   (padurea):   II,   121. LESCALOPIER (Piene);  II,

181. LESCARBOT (Marc); I, 204.


LEVI-STRAUSS (Claude); II,

301. Levant; I, 8,  118,  120, 138,

252, 253, 254, 302; II, 221,

223, 240, 241. LEXIS (W.); II, 242. Liberia;   II,   215. Libia;   I,   253. LIEBAUT (Jean); II, 97. Liege; II, 57, 125, 126, 141. Lierre;   I,   217. Lima; I, 259; II, 93, 314, 320,

337.

Limoges; I, 304. Limousin; I, 87,  II, 8, 278. Lipova;   II,   280. LIPPOMANO; I, 214. Lisabona;   I,   48,   140,   186,

251, 255, 264, 293, 300, 305,

306, 307; II, 23, 106, 118,

135, 168, 227, 306, 337. Lituania;  II,  186. Livonia;   I,   75,   139. Livonio;   I,   140,   239,   293;

II, 215, 223, 285, 295. LIZARRAGA;  I, 67. Loanda  (insula);  II,  217. Loara; I, 128, 242, 246, 250.

269,   270,   271,   282,   283;

II, 42, 122, 126, 191, 302. LOCATELLI (abatele); II, 69. LOCKE  (John);  II, 210.

LOMBARD (Maurice); I, 9; II, 302.

Lombardia; I, 120; II, 17, 75. 139, 292.

Londra; I, 40, 82, 85, 89. 91, 156, 158, 192, 208. 229, 240, 241, 246, 261, 267, 272, 278, 293, 298; II, 9, 21, 22, 23, 54, 57, 80, 106, 107, 127, 155, 174, 192, 201, 223, 236, 241, 253. 255, 257, 269, 273, 278, 281. 288, 294, 296, 306, 311, 319, 320, 323, 324, 325. 326, 335. 336. 341, 345. 346, 346, 347, 348. 349. 350. 351,352,353,354,356.

Long Mnrston Moor; I, 47.

Long   Wri;    II,    170.


Lorena, I, 51, 80, 107, 124, 183, 190, 239, 242, 277, 283, 285, 286,; II, 9, 121, 357,  358.

Lorient; I, 293.

LOT  (Ferdinand);   I,   127.

Louvain;  II,  163.

Liibeck; I, 107, 140, 286, 287.

LUDOVIC AL  IX-LEA (re* gele Frantei, Sfīntul Ludo­vic); I, 21;  II,  166, 244, 285.

LUDOVIC AL X-LEA CER­TĂREŢUL;   II,   184.

LUDOVIC AL XI-LEA; II, 106.

LUDOVIC AL XII-LEA; I, 43, 271, 282; II, 18, 81, 150.

LUDOVIC AL XII-LEA; I, 49, 84; II, 50, 82, 88, 103.

LUDOVIC AL XIV-LEA; I, 15, 43, 142, 160, 234, 290; II, 22, 51, 54, 62, 79, 82, 83, 102, 106, 119, 152, 191, 202, 244, 258, 306, 312, 313, 321.

LUDOVIC AL XV-LEA; I, 160; II, 51, 55, 56, 150, 245, 321.

LUDOVIC AL XVI-LEA; II, 51, 57, 163, 322, 356.

LUDOVIC MAURUL, II, 149.

LUSINGNAN (dinastia); I, 259.

LUTHER; I, 255.

Luxembii'-g;   I,  124,  265.

Lyon; I, 238, 290, 298; II, 42. 69, 73, 119, 126, 140, 141, 163, 164, 186, 245, 253,   255,   268,   269,   273.

MABLY (abatele   de):   I,  40,

87. Macao; I,  116, 306,  II.  164,

229. MAGARTNEY (ambasadorul);

I, 69: II, 12, 174. MACIIERET; I, 79. Machu Pichu; I, 180. MAC    NEIL    (William    H.),

I,  92.                                        430


Mācon, II, 97.

Madagascar;  I,  163; II, 177.

Madera; I, 259, 270; II, 172.

220. Madrid: I, 51, 82, 241, 274;

II,   57,   66,   67,   313,   320,

3S0. 337. Madura;  II, 320. MAGAILLANS (GabrieJ   de);

II.  90,  99,  125,  187, 229,

337, 339, 341, 344. MAGALHAES    GODINHO (V.);  II, 226,  234. Magdeburg;   I,   107. MAGELLAN;    I,    202,   203;

II. 145, 209. Magnezia;  I,  243. Main; I. 129; II. 9. Māine;   I,   75,   279. Majorca;  I,   120. MAKKAI   (L.);   II,   112. Mal acea;   II,   170,   184,   227,

289.

Malaga;  I,  48,  66;   II,   155. MaJaezia; I, 3, 163, 244. Maldive;  II,  215. MALHERBE; I, 85. MaJlwa; I,  78. Malmedy; II, 155. Malta;  I, 268, 299,  306;  II,

127, 157, 159. Man-iha; II, 114. Manchester; II, 192, 348, 356. Manciuria; I, 66,   103; II, 99. MANDELSLO    (Johann    Al-

brecht);     I,  170,  288. ManilJa; I, 228, 305; II, 71,

183, 230. MANRIQUE (Sebastian); II,

230.

MANSARD; II,  45. Mansfeld;  I, 221;  II,  143. Mantova; II, 102. MANUZIO   (Aldo);    II, 164. MARANON (Gregorio) I; 85. Marignan;  II,  47. Marigny (senioria de); 11,257. Marmara (marea); II, 289. Marna; I, 138; II, 111, 118,

121,   122,  138,   186. Maroc;  I, 261, 297; II,  101. MARQUEZ MIRANDA (Fer-11     nando); I, 180.


Marsilia; I, 87, 91, 117, 118, 138, 140, 142, 239, 250, 302; II, 23, 102, 121, 125, 150, 173, 182, 223, 278, 295, 310.

Martigues; II, 295.

MARTIN   (Pierre);   II,   133.

Martinica; I, 259, 302.

MARX (Karl); II, 237, 264, 305, 362.

Maryīand; I, 308.

Massatlan; I, 193.

Masivul Central; I, 127.

MASSUDI;  II,  170.

MAURIAC(Francois); II, 296.

Mauriciu   (insula);   I,   66.

MAURIZIO; I, 114.

MAUSS (Marcel); I, 209; II, 85.

MAXIMILIAN DE AUS­TRIA;  I,  15;  II,  149,  360.

TVlayenne; I, 129, 130.

Mazagan;   II,   101.

Mazaheri   (Aii);   II,   136

MAZARIN;  I,   207;   II,   18.

Meca; I, 297; II, 170, 274, 295,   297.

Mecklemburg,   I,   142.

MEDICI (familia); II, 55, 312; (Caterina de) I, 206, 305; II, 39; (Cosimo de) II, 101; (Lorenzo de); II, 312; (Maria de), I, 153, 265.

Medina    de   Rioseco;   I, 247.

Medina dej Campo; II, 123, 155, 252.

Mediterana; I, 116, 117, 119, 138, 140, 141, 142, 223, 237, 239, 242, 244, 245, 254, 268, 276, 282, 295; II, 8, 74, 75, 80, 95, 102, 113, 127, 152, 166, 167, 168, 175, 183, 184, 185, 236, 254, 262, 285, 289.

Megara; II, 314.

Melinda,   II,  177.

Mei un;  I, 222.

MELVILLE (Hermann); II, 57.

Menam;  I,  64

Mendoza; I, 67; II, 173, 180.

MENDOZA (Daniel); II, 353.

MENON; I, 214.


MERCIER (Sftbasticn); I, 51,

148,    154,   209,   273,   303;
II,  8,  40,  47,  55,  70,   74,
92, 106, 107, 242. 252, 279,
292,   296,   313,   322.   325,
336, 356.

Mesopotamia; I, 196; II, 214. METHUEN (lordul); I, 270. METZ;   II,    103,    147,    150,

279.

MeuJan; I, 80. Meurthe;  II,  118, Meuse;  I,     59,  283;  11,126,

141, 290. Mexico  (orasul);  I,  25,   177,

178, 179, 193; II. 93, 314,

315,  320,  337. Mexico   (provincia,  regiunea,

tara); I, 23, 105, 109, 117,

170,   178,   180,   190,   201,

228, 269, 289, 290; II, 175,

219, 230.

MEYER (Jean); I, 157. MICHEL (J.-F.);  II, 290. MICHELET  (Julcs);   I,  211,

304.

Michoacan; I,  180. Middle West; I,  118. MIELI (Aldo); II, 147. Milano; I, 93; II, 23, 67, 103,

149,   185,   273,   283,   295.
Mina;   II.   172,   175.
Minas Gerais; II, 289.
MING (dinastia); I, 28, 102;

II, 159, 170, 228, 229, 230,

338, 343.

Mingrelia; II, 218. Mississipi;  I,  41,  61. Mitilene  (insula);  II,  151. Mīnecii    (canalul):    I,    119,

190,   245.   293;    II,    126,

166, 173, 296. MO GOL  (MARELE);   I,   79,

225, 270, 305; II, 22, 100,

158, 225, 321. 337. Moca; I, 303; II, 226. Moldova; II, 18, 111. Moldova:   I,   141. Molinaceia; II,  149. Moluce; I, 188. MOMBERT (Paul); I, 27, 38. MONDEJAR  (duceJe   de);  I,

272.


Mongolia;   I,   35.   103.   104;

II. 99, 211.

MONLUC (Blaise de); II, 153. Monomotapa; II, 227. Monpazier;   II,   285. MONTAGU (Ludy Mary); II,

80.

MONTAIGNE: I, 88, 89, 216, 231, 232, 233. 234, 243; II, 22, 40, 42, 46, 47, 155.

Montaigut:   II,   16.

MONTAUSIER   (ducele   de);

I,  234.

Montbard;   II,   131. Montbeliard; II, 126.

MONTECUCCOLI (Alonso); I,

83. MONTESPAN   (doamna   de);

II.   54.
MONTESQUIEU; I, 112,243;

II, 203.

Montevideo:  I,  228.

MONTMORENCI (conetabi­lul de); II, 257.

MONTMORENCY (Anne de);

I,  95.

Montpellier; I, 271, 281. 285,

II,   122.

MONTPENSIER    (domnisoa­
ra de); 1, 224.                         ,

Montpezat;  I,  221. MontreuiJ; I, 239. Monza; I, 213. Moravia; I, 271.

MORGAN (Jacques-Jean-Ma-rie); II, 131.




MORUS   (Thomas);   II,   297.

Morvan; I, 151, II, 121.

Moscova; I, 68, 104, 108, 113, 276; II, 10, 11, 43, 120, 277, 281, 297, 315, 333.

Moscovja : I, 27,   75, 87, 103,

108,     278,    II,   7,   11,   28,

109,     114,   136,   158,   162,
241, 309, 315.

Moscovie   Companie;   I,   113.

Mostar; II, 28.

Mosul; II, 223.

MOŢE (F. W.); I, 211, 289.

Moulins; II, 126.                           432


Mozainbic;   I.   lot),   II,   177,

189.

UVI.LEH (Hoiiuich); I. 220. MLLUEZ (Jacqucs); I. 129.

i:si.

Multar; II, 320. MuHicn; 1, 154. Muniford (Jxwis); II, 55, 306,

351. Munclicii:    II,    10.    19,     62,

117,  179, 274, 320. Munlenegru: I.  ISC:  II, 164. MUNZEH   (Thoitvis):   I,   06. Murano;   II,   108. MUKSAULT:  1. 27;;. Murshihad:  II.  3a 1. MUSSET (Alfi-ccl de): I. 307.

Nag»siiIii; II, 101.  174. Naniur   (comitatul):   I,   118,

121.

Nancy; II, 285. Nankin: I, 168: II, 170, 269,

317, .ii2.

Nan Ies; I,  19. 157, 250, 261. NAPOLEON (v. BONAPAH-

TE).

Narva :  II.  241. Navarrcux;  I,  186. NAVAGElīO (Andrea); I, 49. Na vara ; II, 186. Neagra   (marea);   I.  46,   108,

109. 117; II, 21S, 262. Neagra (padure); II, 117, 221. NeapoJe (orasul); I, 46, 120,

158, '224,   239,   243,   26S;

II,  24,  58,   102,   153,   163,

235,   242,   243,   247,   24S,

249,   250,   257.   274,   288,

326, 327. NeapoJc (rcgnl.u)  de): I, 139,

273; II, 249, 328, 329.
Nechao ((.analul lui): II, 166.
NECKER;   I.    158.
Nedj: 
II,  100.
NEF(John U.): II. 142.
Negroponte:   II,   154.
Necar; I, 212.               ;

Nercinsk; 1, 103, 294.

Neva ; 11.329,330, 331,; 332,
,          333, 334.                      >i->iv;

"3 Nevcrs;   II, -41.                 -iun.,


NEVSKI (ALKXANDIW); II,

329, 330.

Newcastle;   II,   126,   127. NEWCOMEN   (Thomas);   II,

203.

Newporf ;  II, 270. NEWTON; II, 362. New York; II, 193, 270. NeyroIJes;    II,    110. Nicaragua ;   I,   182. NICOT (Jwm);  I,  305. NIEHUHP. (Carslens); I, 96. Nicvre;   II,   16,  267. Niger;   1,   62,   198;   II,   177,

213.

Nigeria ; II, 215. Nil ; I, 116; II, 166. Ning   Po;   I,   172:   II.   290. Nistru. I, 103. 108. Nordului    (marea);    I,    119,

141. 190, 245, 293; II. 43,

126.

Nordlingen;  I.  279;  II,   156. Norfolk; II, 23. Normandia; I. 122, 126, 219,

221.   238.   239.   279,   280;

II, 8, 103.

Norvegia;  I, 55.  135. 247. Noua   Spanie:   I,    182,   243,

260, 261. 289. 306;  II, 61,

71. 93, 183. 219. 230, 239. Noua    Zeelanda:   I. 22,   104,

221, 23, 156,

304,

198, 200. 203. Novgorod;  II.  218.  315. Nuils;   I,  272,  273. Numantia;  I.  276. Niirenberg:  I,  66,   141,

237,   278,  281:   II,   9,

45,    107,    111,    141,

164,    191,   269,   274,

305. Nynipheiiburg:  II, 313.

Obi:   I,   67. Obcrlier.elicini; I, 218. Obej ■sl.eiennark:   II,   132.   Oceania:   I,  22.  26,  27,  31,

37. 195.

OCHOA  (Josiane);  I.  10.
OCTA\IAN (sieur de); II, 47,
Odcr; II. 186.         : <>"i

Odesa:   I.   87.     '    I),i" OERSTED:  II,''2OT/A.i. ■ '  :


OHSSON (Muradj d'). II, 60.

Oisc;   I,   138;   II,   111,   186.

Okh<Hk;   1,   68,   107.

Olanda; I, 82, 128, 142, 184, 223, 239, 242, 245, 247, 250, 264, 282, 283, 285, 286, 292, 293, 308; II, 16, 21, 53, 57, 59, 67, 69, 102, 114, 118, 156, 200, 203, 215, 221, 236, 245, 271, 353.

OJinda; II, 314.

OLIV1ER (Franfois), II, 81, 82.

Olonne;  I.  248.

Oman (marea); II, 167.

Omsk; I, 67; II, 180.

Oncga (iacul); II, 335.

Oost Indische Companie: I, 258,   291,  292,     293; 302,

'    307.

Oran; I, 87; II, 317.

Orcade   (insulele);   I,   246.

Orientul Apropiat; I, 205; II.  95.

OrJeans ; I. 87, 217, 272, 273 ; II, 8, 119, 126, 191.

ORLOV (Grigori Grigorcvici); II, 333.

Ormuz; II, 99, 170.

Ornain; II, 118.

ORTELIUS (Abrahnin); 1, 259

Osaka; II. 174, 269, 321, 322.

OSMAN AGA; I, 96, 152, 153; II, 28.

Ostende; I, 293.

Olhe (padurea); II, 122, 137.

Ovcrijsse) : I, 271.

Oxford; 1, 89; II, 23, 348.

Oya  Shivo;  I, 244.

Pacific (oceanul); I, 26, 101,

162, 199, 202; II, 166, 211,

230, 241. Padova; I, 214. Palatinat; I,  118. PALATINA  (CharJotte-Elisa-

beta de Ba varia, Printesa);

I, 234; II, 44, 211. Palcmbang; II, 170. Palcnqne; II, 8. Palermo; II,  298. Palia si, (Plasscy); 1,110; II159. PALLAVICINI:   I,   159.


Panama; I;  182,  193. Panipat;   11,   159. Paraguay;  1,  178. PARE (Ambroise); I, 252. Paris; I,  77, 82, 88,  91,  95,

120,      127,    130,    138,    144,
146,   153,   154,   155,   156,
157,    158,   214,   218,   222,
225,   229,   230,   238,   240,
242,   245,   246,   250,   251,
254,   260,   261,   262,   265,
266,   267,   271,   274,   275,
277»   2.78,   280,   281,   284,
285",   286,   290,   291,   298,
299,   301,   302,   303.   305;
II, 8, 9, 18, 19, 21. 22, 23,
27, 39, 40, 44, 45, 47, 50,
56, 57, 68, 73, 78. 79, 80,
89, 105, 106, 107, 108, 111,

121,      121,   126,   163,   164,
186,   191,   193,   201.   240,
242,   243,   244,   248,   249,
253,   257,   258,   268,   278,
280,   283,   286,   287,   292,
296,   306,   311,   312.   313,
319,   320,   321,   322,   325,
326,   335,   336,   346.   350,
353, 354, 355. 356.

Pad; II, 186, 191.

Padova;  II,  292.

PARMENT1ER (Anloine Au­guste); 1.  157,  190.

Parnot;  I.  80.

PASCAL; I, 214. 299.

PASQUIER (Etiennc): II, 246

Passy;    II, 8.

PasliJor   (insula);   I,  200.

PATIN (Guy); I, 272, 285, 292.

Pavia; I, 46, 47, 144: II, 147, 150,   153,   158.

Peccais; I, 238.

Pegnitz; I.  111.

PEGOLOTTI; II, 228.

Pei Ho; I, 244; II, 338.

Pelletier; I, 266.

Peloponez; I, 173.

Pendjab;     I,   102.

PEPYS (Samuel); I, 88, 246, 292; II, 106, 107.

PERICLE; I,  172.

Perigord; I, 212, 283; II, 203.

Pereaehaplatz (tirg); II. 107.

Peroniic;   II.   182.                      *>**


Peru; I, 25, 109, 178, 179, 181, 182, 189, 260, 261, 269; It, 60, 67, 93, 181. 219, 241.

PERK1ER (Fratii); I, 267.

Persia; I, 64, 66, 153, 167, 256, 258, 270, 278, 288, 297; II. 6, 7. 13, 29, 31, 72. 99, 1Q0..135, 136, 152, 158, 159, 182. 197. 223, 224, 225, 226, 227, 237, 281, 297, 298.

Persic (gojfwl); I, 62, 244; II. 226.

PESCAJRE   (marchizii]    de);

I,   46

Pescarit;  II, 27. Peterho.f: II, 336. PETIT (īean); II, 164. Pelropavjovsk:  II.  329,  331,

332, 333.

PETRU CEL MARE; I, 104, 108,    206,    225;    II,    210, 219. 329, 332. ; PETTY (William); I, 71; II,

20>>, 247, 258. 352. PETKARCA;' II,  86. Pezenas; 212. (   pFISTER<ASJ>recht); II, 162. I   Pfoivheim:   II, . 221.

I   PHILIPPE (Robert): II. 111.

II     Piacenza;   I,   213:   II,   221.
Picardia;   I,   126.   138.   238;

II.  1!.

PI CHENG;  II, 161. Piemont; I, 120; II, 70, 139. Pierrefonds;  II,  296. PIGAFETTA;   I.   187. PI GOT (casa); II, 201. PINHEIRO DA VEI GA (Bar-

tolome): I. 268. PIRCKHEIMER (WiHibald).;

If, 305.

Pireu:    II, 308. 314.                  :

PIRENNE   (Henri);   K,   87,

295.         '                        '  '' '

Pirinei; I, 183: II, 217, 241.
Pisa; II, 295.                              :

PLANTIN(Cristoph); II, 164. PLATTER   (Felix):   I,   271;

II.  122.

PLAUT;  1,253.   :■ ■ PLINIUv. 1,253. .S Plovdiy; II, 281.


Poiodia;   II,   17.

Piassey (V. PaJJasi)

POINSOT (P.-G.);  II, 89.

Poissy; 1, 130.

Poitiers: I, 130, 151; 11,101 163, 283.

Poiton; I, 151, 283; II, 105, 138.

POIVRE (Picrre); I, 258.     '

Polesina:   I,   186.

POLO (Marco); II, 185, 319.

POLO  (tata);   II,   185.

Polonia: I, 27. 55, 66, 87,
101, 103, 108. 133, 134!,
135, 138, 139, 142, 152,
189, 218, 255, 271. 276,
278, 287; II, 9, 11, 16,
46, 60, 68, 70. 76, 97, 112;
114, 121, 173, 186, 188,
246, 353.                                .

POMA  DE  AYALA;  I,   179.

Poniar;   1,  273.                  

Pomerania: II,  121.

PONI (Carlo): II, 73.

Pont   l'Eveque;   I,   240.

Pontoise;   I,   156.             .'»

Pont-sur-Seine; II, 269.' !A-'

Porchcrous;    I.   274. ■      .'I

PopeJinitre: II, 45.        f'-"1'^

Portiei:   II,  24.

Porto   Belo;   I,   25.   9$,   182

Porto da Eslreiīa; II, 03.

Portugalia; I. 96. 117. 186, 187, 189, 264. 270. 271» 273, 300: II, 102. 103. 167, 173, 175, 227, 236, 306, 314, 324, 3-16.

POTHERIE: I. 204,                   ;

Polosi; I, 1S1. 182. 189, 269; II  .239, 314, 320.

Potsdam; II, 313.

PouiJJy; I. 80.                          '"'

POUJADE   (Jcan):   II,   166'.

Praga;   II,  6,   18,   111,  283!

PRAZ (Mario);  II.  84.

PREVOST  (abatele);   I,  204.

Principe (insula);  1, 259.  ' \

PRIULI (Domcnico;;  f   257;

Provence: I. 126, 138, 230,
281: 11,23, 105,278.             :

Proviixciile Unite; I, 191; II, 156. 323.

Prusia: I. 55, 97, 133, 137, 190,. 287.




 264  188,   28


SETGUIER

292


 II.

SCHO:VE(D.  j.}.  j    ,,
SCHUMPETER                             ,?■

 8-184

 / Io8-

 307;  180,

 337- 139-

 307'

 29-

 136.

ia; 1    -jt ^n

- 201 2o4' i"07/

i'-"ia;l   120 141,   2 7    2<5 "75

 (C,0J,e);

 n8  al1'

 29,   37    /.■   28S. ,   2,6: Vq'   134'  V?2

. /o> 173, 2 Siemens .    7

S>«Ta  Leone; "   ".

    simpson'- '' lf' 309-sindbad' L;,

1-       177, 189    (mia'uJ):


xos, iV,

«7,   186/


 . 2,3,

:46,  266, 267        28S'   336.

80,  105,  107'   SLICHER   V4v   D,

8,   122/136;   S,H-);  I,   134N'BATH   (B.



296. ' 74' ". 1 Sens; U, i2i. Serbia; n, 42. S^a do Mar; n   9-3


9'   W5,   Smirna; I   29?. 1ta'  ~17-

So/ia; II, igj1' "' 225, 291;



Severn; n, l12


■); I, 132,   Solingen;   n    9O1 Sologne; 1    159" SOMBART   Av'

141<   ^/^^      5,
305,  324             '    "'    197,


-308; II, u8~/4   *''<   306,   Sorbona; 11    ,0 290, 294,  295   3^7' 275>   SoJm^'   '         '

271-   288,   290,' 438


291,   293,   297,    305,   306,

307;   II,   27,   28,   34,   39,

41, 47, 66, 67, 69, 70, 7S,

81, 94, 102, 113, 114, 135,

141,   143,   148,   155,   159,

163,   173,   183,   225,   235,

236,  237,   242,   244,  246,

294,   312,   324,   326,   346.   siraz: I, 270. Sparta;   II,  315. SPEKLE   (Daniel);   II,   97. SPENCER (J.); 1, 211, 212,

SPENCER (Oswald); II, 165,

269. SPINOLA ('amilia);  I,   145,

146.

Spitzberg; I, 252. SPON  (JACOB);  I,  298. Statele Unite; I, 41, 44, 58,

105, 189, 194, 249; II, 31, '57,   196,  220,  320,  357. STAUNTON (George); I, 37;

II,  174,  175,  188. STEEN (J.); II, 26. STENDHAL; I, 264: II, 295. stirii; II, 134, 136, 138, 139,

156.

SUncosi  (munfii);  I,  41. Stockholm;  I, 286;  II, 255,

'"330. STORACI (Gio.  Viconzo); I,

15«.

STOW   (John); II, 288, 345. Strasburg;   I,   125,   212;   II,

149,   284. SlrauHng:    J.    87. STRAUTON (George); I, 2S8,

293. STRONGOLI (prinful de); II,

327.

STUARTI; I, 207. Stuftgart;  II,  275. Suabia, I, 118. 220; II, 275. Sudan;   II,   99,   238. SU-Ceu;   II,   318. Suedia; I, 44, 55,  135,  139,

190, 287, 307, 308; II, 132,

133.   142.  156,  133. SUSSMILCH (.1.   P.);  I,   97. suez   (canalul   de);   II,   166,

177,  295.

Suez (istmul); II, 166, 167. SuhJ;  II,   156. SUIXY; II, 82, 124, 243.


Sultani de DeJhi; I, 270. Sunmtra; I. 64. 114, 163; II,

169,  170,  183.  227. Sural; II, 225. Susa; I, 259, 261; II, 105.

Tabris; II, 96, 159. Tahiti;   I,  22,   198,  202. TAINE (Hippolyte); II. 357. Taiwan;  I,  35,  63, 258. Talikota;   I,    63. TAMERLAN; II, 72. Tamisa;  266,   II,   190,   1-92,

294, 296, 331, 348, 350. Tana;   I,   109. Tanais;  I.   109. TANG    (dinastia):    I,    289 j

II,  31.

TARDIN (Jean); II, 202. Tarn;   II,   16. Tarragone; II, 113. Tartaria; I, 209, 227; II, 91,

162. TASMAN  (Abe!-Janssen);   I,

22, 202.

Tasmania; I, 22, 53. Tauern (munti): II, 85.    . TAVERNIER    (Jean-BapUs*

te):  I, 225, 297:  II,  100,

135. 224. Teba; II, 315. TcheKiang;  II,  170. Teheran; I, 101. Tehuacan (vaJea); I.  177. TELEMAQUE;  I,  173.



TENENTI (A)berto); I.  10. TENENTI (Bronislava); I, 10: Tenerif/e;   I,   270. TENIERS; I, 301. Tcrrafernia;  I,  123.  186;  II,

310. Terra Nova;7, 244, 245, 247,

248, 249, 251, 261,; II, 172. Terranuova    Bracciolini:    II,

285.

Terre Noire; II, 141. THCMAS (Sidncy Gilchrist);

II, 133. THORNER (Daniel); I, 9.,


1


Tibet;  I,  35,   103,  163, 297;

II,  113, 211, 227,  228. Tien Tin;  II,  342. Tierache;  II,  132. TILLY (Jean Tserklacs, conle

de);  II,   156. Timisoara;  I,   152. Tine;   II,   127. Tiro); I, 80, 271; II, 116. 139. Titicaea;   1,   179. T1TIAN;  II,  239. Tlemcen;  II,  299. Tobolsk;   I,   107. Tokai;   r,   273. TOKUGAWA   (dinastia);    I,

174:   II,  208. Tokyo; I,  174; II, 269, 321,

322.

Toledo; I, 265; II, 18, 133. TOLEDO (Petro di); II, 288. TOLON (Maurice  de); 1,  90. TOMA  D'AQUINO;  II,  302. Tomw;   I,   264. Tomsk;  I,  67,  117;   II,  180. Tionkin;   I,   161.   166,   168,

209, 244; II, 167. Top  Hane:  II,  155. Toifu;   II,   191. Torino; II, 284. Torre Annunziala:   II,  24. Torre  de]   Greco;   II,  24. Tortosa;   II,   186. Torun;   II,   186. Toscana: I, 76, 83, 120, 141,

184;   II.   55.   64,   75,   102,

215. 285, 329.

TOTT (baronul  de);  I, 235. Toulon;   I,  91,  214. Toulouse;   I,   89.    184,   186,

212; II. 57, 108,         283.

Toui-raine; I, 238 ; II, 164, 167. Tournay;  II,  249. Tournon;   II,   202. Tou/s; I, 272: II,  126, 244,

245.

TOUTAIN  (J.-C);  I,   133. TRAIAN;   II,   75. Trnnscaucazia;   I.   269. Transilvania; I, 102. 108. Trapani;   I,   238. Travancour;  1,  162. Trebizonda;   I,   64. Tiint; II,   112. Treves; I, 276.


Triana;    II,   294.               ,      .

Triclnnojioly; II, 320.             . :

Trier;   I,   27.

Tripoli;   II,   295.

Troyes; I, 76, 77, 212; II, 9,

110, 160. TSCHENG  HWO  (dinastia);

II,  169.

Tucuman;   II,  93.                    ,.t

Tudeia;   II,   186.                       ",

Tuillei-ies; I, 266; II, 57.      '.
TULL  (Jethro);   I,   25.
Tunisia;   II,   187.
                     ;>

TUPINAMBA; I, 287. Turcia;    I,    110,    117,    153,

184, 227, 240; II, 34, 102,

154,   158,   208,   225,   236,

237, 297, 335. TURGOT;  I,  137,  141,  143;

II, 192, 214. Turkestan; I, 35, 55, 103, 104,

109, 113; II, 136, 161. TURNER (F. J.); I, 105.

Ţara   de Foc;  I,  198.

Ţarile de Jos; I, 8, 55, 58, 75, 28, 107, 120, 134, 135, 191, 217, 242, 272, 276, 278, 282, 283, 290, 294; II, 41, 46, 68, 114, 138, 153, 157, 163, 184, 193, 226,   279,   295,   306,   314.

Ţara   Galilo-: I, 82; II,  123.

TSING Y (dinasfia); I, 227.

Ucraina; I, 117, 138: II. 262,

335.

Uelzen;  I,  86. Ulm; I. 76, 267; II, 76. 274,

290, 311. Ungaria; I, 40, 108, 134. 218,

228, 271; II,  16,  46. 159;

238, 281, 290. Ural;   II,   141. Urali; I, 27, 29, 65; II, 132. URDANETA; II, 183.

U.R.S.S.:   II,   16.

USHER (A.P.); I, 28, 35, 58.

USTARIZ (Gerdnimo  de);  I,

208,   297.
Utrechl ; II,  70.                            440


11


259.

11,

Valahia; II. 290. . Valais;   1,   238. Va!   Camonica; II,  140. Valeneia ; 1, 66, 120. 127, Valencicnncs;   II,   58. VALERY  (Paul);  I.  41

190,    197. VaUadolid; 1, 241, 246. 267,

268,  274;   II,  6. VALUERE (generalul do); II,

150.

Valois; 1, 154.216,216; II, 68. VaJonia; I, 51. Valparaiso;   J,   269. VAN DE BASSEN (B.); 11. 52 VANDENBROCKE    (C);    I,

191. VAN DER WKYDEN (Roger);

II,  52.

VAN EYCK (Jan): II, 52. VAN OUDER MEULEN; II,

262. VAN  SANTVOORT  (D):   II,

67.

Vangirard;  I,  274. Vanves;  I.  242. VARRO;   I,   253. Varsovia;  1,  59,   II,  119. Varzy; II, 16, 267, 268. Vatican; I, 264. VELAZQUEZ;   1,   275. Vcndeuvre-sur-Barse; 11, 269. Venetia ; I, 73, 74, 76, 93, 97

118,

120,

123,

139,

141,

142,

147,

155,

156,

186.

187,

207,

213,

217,

218,

219,

230,

233,

238,

239.

296,

255,

257,

259,

261.

264,

274,

,   282,

286.

307;

If,  1

11,  2'.

". 43,

58, 68

,  75,

76.

108.

122,

133.

151,

155,

356,

163,

166.

185,

186,

187,

190,

191,

202.

223,

225,

226.

227,

239,

240,

244,

250,

256,

257,

269,

273,

274,

278,

281,

287.

291.

.   295,

304,

309,

310,

337,

345.

Vende»

* *    1

130.

Vera  Cmz;

1, 24'

1.

VERARD (Antoine); 11,

164,

VERBIEST  (Fe.idinand):   II.

344. Verwrs;   1,66.


Verdun;   !.   231.             >

Vermandois:  1,   138. VERNKT;   II,   19. Verorm:   1,   73. Versailles;    11,    44,   54,    81,

I,

(īianbattis-BLANCHE II,

106.  312, 322, 336, 350. VERSORIS (Nicblas) Yesle;    II,    111. V»6O,  1, 63 (insula) Vezuviu;   II,  24. Vexin ;  I,   154. Viborg; II, 330 Vicenza :   I,  271. V1GO   (Gi vanni

la); II. 327. V1DAL   DE   LA

(Paul); I, 52; II   177. Viena;  I,  189, 225, 234

223, 313, 320, 337. Vierzon;   I,  212. Vietnam;   II,   13,   293. Vijnayanafiar; 1, 63; II, 224,

317.

Vila  de  Con de;  I. 264. V1LLAMONT   (seniorii)    de);

I, 233. V1LLARD    DE    HONNE-

COURT:   11,   109. VILLARS(marcsalu)de); 1,48-V1LLENEUVE (Aroaiid  de);

I,  253. 281.

Vi cennes;   1.   219. Virqinia:    1,    96,    306,    308 t

II.   219.

65.

138. 169.

182; 175,

VITAL  (Orderic);  II, Vitoria;   II   7. Vilry-)e Francois; VIVALDI (fragii); I), Vivarais;   1,   184. V1VEP.O  (l'.odri.Mo);   1.

II.  28,   71,   157,   174

321.

108, 109,

Viverols;   I,   111. Volga; 1. 103. 104

I.   117.

II,   61.

I,  273;  II,  298. VOLTA1RE;   1,  12,  93.  274;

II,  18,  38, 292. VOS (Goi-nclis <k);  II. 68. Vosgi;  II, 87, 123,  143.

113; II, 335. Volhinia; VOLNEY VoUeney;


WACHTER (Hāns Hclmut);

I,   133,   137.
WAGEMANN (Ernst); I, 21;

II,   180,  271.
WALDFOGEL (Procope); II,

161.

WALLENSTEIN (I.); II. 18. WALLIS   (Satnucj);   I,   202,

203.

WALPOLE;  II,  23. WARF   (VINTRY):   II.   346. WASHINGTON (Auguslin);

I, 96. WASHINGTON (Georfie);   I,

96.

WATT (James);  II,  202.
WEBER (Max);  II,  300.
WEIGERT:   I,   284.
Wejmar;   I,  218.
Weinsberg:   II,   275.
WELSER; I, 8.
WestfaJia;    II,    112.            .(,».<

Wettereau;   II,   9.                -\-:"

fi / f/

WHREN;    II,   324. WHITE  (L.);  II,  86. Whitechapel;   II,   107. Wielicza:   II,   121. WIERZYNEK (negustorul); II,

18. WILCOX (\V. F.).; I, 30, 35.

38.

WissemJjurg: I.  125. Worms;  II,  274. WOYTINSKI;  I, 26. Wuppei1;  II.   155.

.' 7!


Wurlemberg; I, 55, 66, 307. WU SAN-KVEI; I, 28.

XIMENES; J, 142.

Yamn!   (peninsula);  I, 63.    . » Yang the Kiang: 1, 214,   260,

207; II, 187, 283, 291. Yang (Sao,i;   II,   36. Yedo; II,  72, 26b, 322. Yemen;   II,  225.

YERSIN (AlexandreEmile- .

John); I. 86. Yeso; I, 244. Yonne; I, 271;  II,  121, 122,

136,   137,   186. Yorksliire;   II.   127.

YOUNG   (Artliur);    I,    129,

130,    192. Yucatan;  II.  8. Yun Leang Ho;  I, 116. Yunan;  I,  188;  II, 59,  169,

186,   215.

Yustc;  I,  123,  279. Yvette;   II,   111.

Zanzibar; I, 62; II, 170, 17/. Zara (v. Zadar); I. 286.        ] Zaragoza;   II,   68. Zelanda; I, 245. ZONCA (Villorio); II, 201. ZYTKOWICZ (Leonid); I, 133


»»./


Ivuerarea Structurile cotidianului constituie pri­mul volum, publicat de Editura "Meridiane", din principala opera a istoricului francez Femand Braudel intitulata generic Civilizatie materiala, economie si capitalism, secolele XV-XVIII; urmatoarele volume din aceasta lucrare intitulate Jocul finantelor si Tim­pul lumii se afla īn pregatire si urmeaza sa apara īn eurīnd.

Din motive editoriale si tipografice versiunea ro­māneasca a cartii a fost īmpartita īn 2 volume, ast­fel ca referirile lui Fernand Braudel din Introducere si Cuvīnt īnainte la volumele II si III ale lucrarii trebuie īntelese ca trimiteri la volumele respective ale editiei franceze.



CUPRINS


VOLUMUL II

CAPITOLUL IV:

LUCRURILE DE PRISOS sI CELE OBIsNUITE:

LOCUINŢA, VEsMINTELE sI MODA '.................

Casele din lumea īntreaga .................................................

Ālaterialele de constructie scumpe: piatra si cara­mida 7 Alte materiale de constructie: lemn, pamint, tesaturi 11 Habitatul rural al Europei 14 Case si lo­cuinte urbane 18 Satele urbanizate 22

INTERIOARELE        ................................

Saracii fara mobila 25 Civilizatiile traditionale sau interioarele care nu se schimba 27 Dublul mobilier chinezesc 31 īn Africa neagra 35 Occidentul si mobi­lele lut cele multe 36 Parchet, pereti, plafoane, usi si ferestre 37 Caminul 43 Cuptoare si sobe 4G De la mesterii de mobilier la vanitatea clientilor 48 Nu­mai ansamblurile au importanta 52 Lux si confort 56

COSTUMELE sI MODA...............................................

Daca societatea ar sta pe loc 59 Daca n-ar fi decli saraci 51 Europa sau nebunia modei 64 Este moda frivola? 69 Ctteva cuvinte despre geografia textile­lor 74 Moda, in sensul larg si oscilatiile de lunga durata 77 Care ar fi concluzia? 83 CAPITOLUL  V:

DIFUZAREA TEHNICILOR:   SURSE   DE ENER­
GIE sI METALURGIE .......................................

Problema cheie: sursele de energie ....................................

Motorul uman 88 Forta animala 92 Motoare hidrau-
lice, motoare eoliene 107 Pinzele: cazul flotelor euro­
pene
116 Lemnul, sursa zilnica de energie 117 Carbu-
I              nele de pamint 125 Sa tragem concluziile 128

Fierul: o ruda saraca ..................................................

La pornire, īn afara de China, metalurgii elemen-445        tare 133 Progresele dtn secolul al Xl-lea pina in


25

58

85 88

131


secolul al XV-Ua: In Sliria ti In Dauphini 136 Pre-concentrartle 140 Cīteva cifre 142 Celelalte metale 143

CAPITOLUL  VI:

REVOLUŢII sI  ĪNTĪRZIERI TEHNICE  ...........       145

Trei mari inovatii tehnice ..................................................       147

Originile prafului de pusca 147 Artileria devine mo­
bila
148 Artileria la bordul navelor 151 Archebuze,
muschete, pusti 153 Productie ti buget 154 Artileria
la dimensiunile lumii 157 De la hirtie la tipar 159                         i.

Descoperirea caracterelor mobile 161 Tipografie si marea Istorie 164 O realizare a Occidentului: navi­gatia oceanica 165 Fortele maritime ale Vechil Lumi 166 Drumurile de apa ale lumii 169 Problema sim­pla a Atlanticului 171

īncetineala transporturilor    .............................................       179

Fixitatea itinerariilor 180 īmpotriva evenimentului rutier 184 Flotilele fluviale 186 Arhaismul mijloa­celor de transport: fixitate, intirziere 187 In Europa 189 Viteze si debite derizorii 190 Carausi si trans­porturi 193 Inertiile istoriei tehnicilor 199

Transportul, o limita a economiei  ........................       197

Tehnica si agricultura 199 Tehnica in sine 200

CAPITOLUL VII:

MONEDA     .................................................. .................       206

Economii si monede imperfecte.........................................       213

Monedele primitive 213 Trocul in inima economii­lor monetare 217

In afara Europei: economii  si monede metalice  la

vīrsta copilariei .................................................. ..........       222

īn Japonia si in Imperiul turcesc 222 India 224 China'22,7

Gīteva reguli ale jocurilor monetare ..................................       234

Disputa metalelor pretioase 235 Scurgere, economii
si tezaurizare 240 Monedele de cont 243 Stocuri me­
talice si viteze de circulatie monetara 247 īn afara
economiei de piata .................................................. ....
      249

Monede de hirtie si instrumente de credit ........................       252

Avem a face cu practici vechi 253 Monede si credit 256 Sa-l urmam pe Schumpcter: totul este moneda, totul este credit 259 Moneda si credit sini un limbaj 261

CAPITOLUL   VIII:

ORAsELE     .................................................. ..................       264

Orasul In sine.................................................. ..................       266

De la greutatea minima la greutatea globala a ora­
selor
267 O diviziune a muncii care trebuie rediscuta-
tamereuZJl Orasulsi noii veniti, īndeosebi nevoiasii
278 Specificul oraselor 280 īn Occident: orase, arti­
lerie si carute 286 Geografie si legaturi urbane 288
Ierarhiile urbane 295 Orase si civilizatii: cazul Isla­
mului
297                                                                                    446


Originalitatea oraselor din Occident

O lume libera 301 Modernitatea orase/or 303* Accepid      3°° formele urbane ale Occidentului un  "model'1! 307 Evolutii deosebite 313

Marile orase .................................................. ....................       310

Cine poarta raspunderea? Statele 319 La ce servesc ele 322 Universuri dezechilibrate 323 La Neapole, de la Palalul regal la Mercato 326 Sankt Pelers-burgulln 1790 329 Penultima calatorie: Beijing 336 Londra, de la Elisabeta la George al IlI-lea 345 Ur­banizare, vestirea unui om nou 355

In loc de concluzie .................................................. ..........       358

NOTE     .................................................. .........................       365

POSTFAŢĂ .................................................. ...................       393

INDICE .................................................. ..........................       417













Document Info


Accesari: 1604
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )