Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













ADVERBIALIZAREA PRIN CONVERSIUNE

Gramatica



loading...











ALTE DOCUMENTE

IRREGULAR VERBS
SUBSTANTIVELE NUME PROPRII DE PERSOANĂ
LISTA VERBELOR NEREGULATE
Prezentul continuu se formeaza cu "to be"
LECTIA 3. - PARTEA INTAI
The Present Tense Indefinite
COMMUNICATION - PAST AND FUTURE
PLURALUL SUBSTANTIVELOR
DICTIONAR DE MITOLOGIE GREACA SI ROMANA - litera E
DICTIONAR DE MITOLOGIE GREACA SI ROMANA - litera I


ADVERBIALIZAREA PRIN CONVERSIUNE

         

2.3.1. ADVERBIALIZAREA ADJECTIVELOR        

Adverbializarea prin conversiune este regulata la adjectivele calificative, care, în context verbal, exceptând verbele copulative si pozitia de element predicativ suplimentar 13213k1023n , devin adverbe de mod.          Semnul trecerii la adverb este în exclusivitate morfologic: invariabilitatea formei, deci lipsa flexiunii. Pozitia sintactica este, de asta data, neconcludenta, caci în context verbal -verb predicativ pot aparea si adjectivele cu functie de element predicativ suplimentar 13213k1023n . O greseala frecventa este confundarea celor doua situatii. Astfel în :

                                      "Amintiri

                             Ţîrîiesc încet ca greieri,

                             Printre negre, vechi ziduri,

                             Sau cad grele, mângâioase"

                                                          (Eminescu, P. 18)

          determinantul verbal încet este adverb, deci complement de mod, caci este folosit invariabil, în timp ce grele, mîngîioase care presupun si ele  o determinare verbala, dar nu numai verbala (cad grele, mîngîioase) au o forma variabila, adjectivala si functioneaza ca elemente predicative suplimentare.

          Cele mai multe adjective pot fi folosite, însa, ca adverbe de mod, pentru a arata caracteristica unei actiuni sau a unei însusiri, exprimate de alt adjectiv.


"si bietul om slab, palid.                                                       adjectiv

          Pasea tragând piciorul încet."                                    

                   (V. Alecsandri, Sergentul )                                   

Seara omul adormea suspinând slab de tot.                           adverb

Avea penele frumos colorate.                                                    adverb

          2.2.2. ADVERBIALIZAREA SUBSTANTIVULUI

          Unele substantive sunt folosite cu valoare adverbiala când determina un verb ori un adjectiv:

El s-a suparat foc.                   valoare adverbiala (s-a suparat foarte rau)

E suparat foc.                          valoare adverbiala (e foarte suparat)

          Tot cu valoare adverbiala sunt folosite sunt folosite substantivele care arata timpul (ziua, noaptea, iarna, vara etc.):

          Vara (cu sensul de în timpul verii) mergem la mare.

          Substantivul la acuzativ cu prepozitie poate deveni locutiune adverbiala:

          Maria vorbi cu blândete.                            locutiune adverbiala (vorbi blând)

          Sunt convingatoare analizele realizate de Valeria Gutu Romalo si de Georgeta Ciompec unor secvente ca: noapte, ziua, iarna, joia, cu sens temporal (învata noaptea, va pleca joi, s-a îmbolnavit iarna) sau manunchi, covrig, colac, tinta, tun, turta, folie, unghie, carne, cu sens modal sau cantitativ intensiv (a strâns florile manunchi, doarme covrig, priveste tinta, înghetat tun, vine glont, beat turta, "cu care era prieten unghie si carne", Creanga P.A.246; "plini ciucur de rîie", ib.196), în care cuvintele îsi modifica statutul originar, devenind sau tinzând sa devina adverbe.

          Invariabilitatea formei, ca si reducerea posibilitatii de combinare cu adjectivul, pâna la imposibilitatea acestui context, pentru unele dintre ele, sunt semnele morfosintactice ale acestei treceri la clasa adverbului.

          Asa cum spunea Valeria Gutu Romalo, incadrarea unui cuvânt la alta clasa morfologica tine de dinamica limbii, cu faze oscilante intermediare, când cuvântul pastreaza atât caracteristici ale vechii clase cât si semnele clasei spre care se orienteaza. În acest caz, modalele au toate caracteristicile noii clase, în timp ce temporalele pastreaza înca (chiar daca limitat) disponibilitati combinatorii ale substantivului: combinarea cu unele adjective:

                   Învata noaptea toata, întreaga;

                   S-a întâmplat joia trecuta.

          Se observa ca, în acest proces, mai conservatoare sunt particularitatile sintactice, cele morfologice fiind primele la care se renunta.

          2.3.3. ADVERBELIZAREA NUMERALELOR

           Numeralele multiplicative care determina un verb au valoare adverbiala si au functia sintactica de complement:

                   A câstiga înzecit.

                   Munceste înzecit.

          Adverbializarea aici trebuie explicata prin intermediul utilizarii adjectivale a acestui numeral.

          Numeralele ordinale formeaza împreuna cu substantivele "data" si "oara" constructii cu valoare de adverb, având sens apropiat de al numeralelor adverbiale o data, de doua ori etc.

                   Au venit  întâia data (oara).

                   Au venit  a doua oara.

          Aceste numerale apar îndeosebi în propozitii sau fraze în care se afla numeralele adverbiale o data, de doua ori etc.

          De doua ori a lucrat bine; a treia oara a gresit.

          "Luca Mosneagu, însuratel de-al doilea. "

                                                          (Creanga, G.L.R. I, 200)

2.3.4. ADVERBIALIZAREA PRONUMELOR

          S-a semnalat, adesea, adverbializarea unor forme, la origine pronominale. Devenita marca exclamativa, forma ce se adverbializeaza: Ce frumoasa esti!, Ce mult sufera!, semnele trecerii la clasa adverbului fiind, pentru acest pronume invariabil, numai sintactice: devine un determinant adjectival sau adverbial, pozitie sintactica proprie adverbului.

Adverbializarea verbelor la modul participiu

          Participiul are valoare adverbiala când determina un verb si are forma invariabila:

          A vorbit raspicat (lamurit, deschis etc.).

          Participiul cu forma de feminin plural, precedat de prepozitia pe, formeaza multe locutiuni adverbiale:

          Mergi pe dibuite; L-am luat pe încercate etc.

          Participiul cu valoare adverbiala are functia de complement circumstantial de mod.

          Vorbi raspicat.      Cum vorbi? - raspicat.

Prefixul -ne poate fi adaugat si participiului cu valoare de adverb:

          se vede nedeslusit ; se aude necontenit

          Participiul cu prefixul -ne urmat sau nu de adverbul mai, are valoare adverbiala când se afla înaintea unui adjectiv sau unui adverb de care se leaga prin prepozitia de si serveste la exprimarea gradului superlativ absolut:

          A fost o vreme nespus de frumoasa (foarte frumoasa).

          Apa era nemaipomenit de rece. (foarte rece)

Alerga nespus de repede. (foarte repede)

          În analiza gramaticala aceste participii de iau împreuna cu adjectivele sau cu adverbele înaintea carora se afla.


Document Info


Accesari: 4954
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )