GRADE DE INTENSITATE - limba italiana

GRADE DE INTENSITATE - limba italiana

SUPERLATIVUL ABSOLUT

(Il superlativo assoluto)

Intensitatea se exprima prin procedee foarte variate si numeroase, atat morfologice cat si stilistice.

Procedeele morfologice cuprind o serie de adverbe, sufixe si prefixe, neutre din punct de vedere stilistic si care se pot aplica la marea majoritate a adjectivelor.

1. Adverbele molto (foarte) si uneori assai (foarte) sau pentru intensitatea exagerata troppo (prea), asezate inaintea adjectivelor (assai poate aparea si dupa adjective). Ex.: molto alto (foarte inalt), molto alta (foarte inalta), assai utile (foarte folositor), troppo grande (prea mare).

2. Sufixul -issimo, -a, -i, -e care se adauga la tema de masculin plural a adjectivului. Ex.: alto - altissimo (foarte inalt), dolce - dolcissimo (foarte dulce), ricco - ricchissimo (foarte bogat), pratico - praticissimo (foarte practic), pio - piissimo (foarte pios), savio -savissimo (foarte intelept).

Adjectivul ampio (amplu) adauga sufixul la tema din limba latina: amplissimo.

Cateva adjective adauga sufixul -issimo, -a, -i, -e la o tema diferita de aceea a pozitivului, care provine din latina:

benefico (binefacator) - beneficentissimo

benevolo (binevoitor) - benevolentissimo

maledico (clevetitor) - maledicentissimo

munifico (generos) - munificentissimo

magnifico (magnific) - magnificentissimo.

Aceste forme se folosesc insa foarte rar, preferandu-se formele analitice (molto benefica etc.).

Unele adjective nu folosesc sufixul -issimo, -a, -i, -e, ci sufixul -errimo, -a, -i, -e:

acre (acru) - acerrimo

integro (integru) - integerrimo

celebre (celebru) - celeberrimo

misero (mizer, sarman) - miserrimo

salubre (sanatos; curat) - saluberrimo.

Sunt de asemenea forme putin folosite, in special ultimele doua care tind sa se "regularizeze' (miserissimo, salubrissimo).

O serie de adjective mostenesc pentru superlativ (si com­parativ, v.§ 72) formele neregulate din latina. Acestea sunt:

buono (bun) - ottimo

cattivo (rau) - pessimo

grande (mare) - massimo

piccolo (mic) - minimo.

Aceste adjective pot forma superlativul absolut (ca si pe cel relativ) si in mod regulat: buono - buonissimo, molto buono.

Cele doua serii de forme (regulate si neregulate) nu sunt perfect sinonime. Formele mostenite din latina sunt uneori simtite drept cuvinte independente. Ele sunt oarecum specia­lizate, folosindu-se numai in anumite contexte, in timp ce in altele nu pot sa apara decat formele regulate. Se spune de exemplu: una casa grandissima sau una casa molto grande (o casa foarte mare), dar nu se poate spune *una casa massima. Formele de superlativ absolut ottimo, massimo, mi­nima au forme corespunzatoare in limba romana: optim, maxim, minim: ottime condizioni (conditii optime, foarte bune), valore massimo (valoare maxima).

Formele neregulate au un continut diferit de formele regu­late avand atat un sens de superlativ absolut cat si un sens de superlativ relativ (si in acest caz sunt precedate de artico­lul hotarat). Astfel ottimo inseamna si "foarte bun' (buonis­simo, molto buono), dar si, precedat de articolul hotarat "cel mai bun' (il più buono, il migliore). Pessimo inseamna atat "foarte rau' (molto cattivo, cattivissimo), dar si "cel mai rau' (il più cattivo, il peggiore) in forma precedata de articolul hotarat. In aceeasi situatie sunt si massimo si minimo.

3. Prefixe ca arci-, stra-, sopra- (sau sovra-) sau unele folosite mai ales in stilul stiintific sau al reclamelor ca super-, ultra-, extra-, iper-:

contento (multumit) - arcicontento (arhimultumit)

ricco (bogat) - straricco (extraordinar de bogat)

veloce (iute, rapid) - superveloce (ultrarapid)

rapido (rapid) - ultrarapido (ultrarapid)

fino (fin) - extrafino (extrafin)

sensibile (sensibil) - ipersensibile (hipersensibil).

Procedeul de formare a superlativului cu ajutorul prefixe­lor este de data mai recenta in limba si deci mai putin folo­sit. In limba moderna se inregistreaza insa o crestere a nu­marului de superlative formate cu prefixe.

Procedeele stilistice permit exprimarea unor intensitati variate cu ajutorul mijloacelor lexicale.

1. Intensitatea slaba se exprima cu ajutorul adverbului poco asezat inaintea adjectivului: libri poco utili (carti putin folositoare). Adverbul poco poate fi si el la superlativ: molto poco utile (foarte putin folositor).

2. Intensitatea medie se exprima cu ajutorul adverbelor un po' (putin cam), sufficientemente (suficient de), piuttosto (cam, mai degraba), aprossimativamente (aproximativ de), abbastanza (destul de), assai (destul de). Assai poate sa fie sinonim cu molto: assai bello (foarte frumos); in acest caz este pronuntat cu emfaza. Aceste adverbe preced adjecti­vele. Ex.: Il vino era un po' dolce (Vinul era putin cam dulce); Sembrava piuttosto allegro (Parea mai degraba vesel).

3. Intensitatea puternica este redata prin foarte multe mijloace stilistice dintre care cele mai frecvente sunt:

a. Repetitia adjectivului la forma de pozitiv: una notte scura scura (o noapte foarte intunecoasa). O alta varianta o constituie repetarea adjectivului la pozitiv urmat de forma de superlativ absolut cu sufix: un uomo abile abilissimo (un om deosebit de abil). Tot pe repetitie se bazeaza si ex­presii superlative de tipul: grande tra i grandi (mare intre cei mari).

b. Precedarea adjectivelor de catre adverbe de tipul oltremodo (peste masura de), sommamente (in cel mai inalt grad), estremamente (extrem de), infinitamente (infinit de), enormemente (enorm de), straordinariamente (extraordinar de), eccessivamente (excesiv de), terribilmente (teribil de). Ex.: un'idea estremamente interessante (o idee extrem de in­teresanta).

c. Unele adjective pot fi precedate de adjectivul (acordat) tutto. Ex.: Essa si sentiva tutta contenta (Ea se simtea foarte multumita). Acest procedeu nu poate fi folosit cand adjectivul este la plural.

d. Unele adjective pot fi urmate de alte adjective sau locutiuni adjectivale care le intensifica valoarea, formand expresii fixe: ubriaco fradicio (beat turta); pieno zeppo (arhiplin); ricco sfondato (putred de bogat); stanco morto (mort de oboseala); pazzo da catena, da legare (nebun de legat); innamorato cotto (indragostit lulea).

e. De asemenea ideea de intensitate se obtine printr-o pronuntare accentuata a unei silabe a adjectivului sau prin unele figuri de stil ca de exemplu litota care consta in ne­garea calitatii contrare: Non è affatto brutta (Nu e deloc urata).