Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































LECTIA 1. - PARTEA INTAI

Gramatica












ALTE DOCUMENTE

verbele neregulate
VERBUL
Verbe Romania - Top 10
A L T E V E R B E M O D A L E
Substantivul
ENGLISH FINAL TEST - SESSION
Present Perfect Continuous
Curs de limba franceza pentru facultatile de Stiinte sociale, Comunicare si Relatii Publice
Perfectul Prezent Continuu ( Present Perfect Continuous)

LECŢIA 1. - PARTEA ĪNTĀI

Va rugam cititi cu atentie transcrierea fonetica, tiparita cu rosu, aflata īn paranteze drepte! Pentru sunetele care nu exista īn limba romāna, folosim semne speciale.



Complexul de sunete [n'j corespunde sunetelor similare din limba romāna, dar "g" se aude, slab ca īn cuvāntul romānesc "lung".

In cuvintele din limba engleza formate din mai multe silabe, una dintre silabe este accentuata. In transcrierea fonetica, vocala scrisa cu litera īngrosata semnaleaza silaba accentuata: > |sopin].shop > soni - magazin, pravalie

Semnul [o] este un "o" scurt. Se rosteste "o" cu deschiderea gurii ca pentru " 14314e416o a": > | sor ].street > istrmj - strada

Consoana [rj din limba engleza difera de "r"-ul romanesc.

 Rostiti "r", fara sa atingeti cerul gurii cu limba, si fara vibrarea limbii. Astfel obtineti un "r" englezesc. Semnul!) i se pronunta ca un "i" lung, ca īn cuvintele "vii, mii": > i strirailway station - gara, statie railway > īre/' c;j - cale ferata

Semnul fonetic f'j indica litera "w" care de obicei nu se pronunta. īn cazurile īn care se pronunta rotunjim gura ca pentru "u" si spunem "v": > station -statie.

Semnul fonetic indica un sunet moale, asemanator grupului de vocale "iu", "ea", "ei" din limba romāna. Se pronunta ca primul sunet din cuvintele: "iute, ea": >  

church tower - turn de biserica

church >   -      ; - biserica

Sunetul notat prinl'fj este o consoana asemanatoare cu ,,c(i)," ,,c(e)""cere, zece" din limba romāna. īn engleza īnsa sunetul [tsj poate fi urmat direct de orice vocala, fara a mai fi nevoie de un "e" sau "i" intermediar.

Sunetul |ā.i se pronunta ca "a" lung. Semnul" } (r ridicat) indica un "r" care se aude foarte slab: tower > - turn

Diftongul! se pronunta la fel ca si īn limba romāna: "dau, sau". Sunetul! -: este neaccentuat, scurt. La sfārsitul cuvāntului "r"-ul se pronunta doar daca este urmat de un alt cuvānt: > street door - usa care da īn strada  door > - - usa

Sunetul ic:) este un "o" lung ca īn interjectia romāna "oo!": >[do:r] shopping street shopping  > r[sopin- strada de cumparaturi- cumparaturi

- 1 -

Cu ajutorul transcrierii fonetice si a explicatiei pronuntati cu voce tare si clar urmatoarele cuvinte:

shopping

- cumparaturi           

shop

- magazin                

street

- strada                  

railway

- cale ferata            

  

train

- tren                      

     

station

- statie                   

church

- biserica                

tower

- turn                      

house

- casa                    

door

- usa                            

Pronuntati cu \

oce tare urmatoarele expresii īn limba engleza:

church tower

railway station

shopping street

street door

Sa exersam noile cuvinte fiind atenti la pronuntie si sensul lor tn limba romāna:

Shopping- cumparaturi

Shop- magazin

Street- strada

Railway- cale ferata

Train- tren

Station- statie

Church- biserica

Tower- turn

House- casa

Door- usa

 In limba engleza īnaintea cuvāntului care defineste un lucru sau o notiune (cu alte cuvinte īnaintea unui substantiv) sta un articol. Articolul nehotarāt a se afla īnaintea cuvintelor care definesc lucruri sau notiuni despre care vorbim la modul general. Corespunde articolelor; un, o. dar de multe ori nici nu se traduce īn limba romāna. Atunci cānd ne referim la un lucru concret, folosim īnaintea substantivului articolul hotarāt the.

Articolul hotarāt the se pronunta [Dza]. Acest sunet nu exista īn limba romāna [Dz] se pronunta ca "z" cu limba īntre dinti. Pronuntati "z" de cāteva ori. Acum, fara fortare, cu gura putin mai īntredeschisa, pronuntati "z" cu limba īntre dinti, retragānd limba īn momentul īn care s-a produs sunetul [Dz]. Acesta este un sunet sonor, punānd degetele pe gāt, veti simti vibratiile corzilor vocale.

Articol

Pronuntia

Tipul articolului

a      >[a]

vocala scurta

nehotarāt

I    the    > [Dza]

limba īntre dinti

hotarāt

Exersati cuvintele īn limba engleza folosind articolul:

a shop

> [a sop]

the shop

> [Dza sop]

a street

> fa stri:t]

the street

> [Dza stri:f]

a train

> fa tre/nj

the train

> [Dza tre/'n]

a station

> fa ste/'sn]

the station

> [Dza ste/sn]

a church

> fa tsā:'is|

the church

> [Dza tsa:'ts]

a tower

> fa taua1 ]

the tower

> [Dza taua1']

a house

> fa haus]

the house

> fDza haus]

a door

> fa do:r]

the door

> [Dza do:1"]

Acum īn alta ordine:

the door

> [Dza do:']

a station

> [a ste/sn]

a house

> fa haus]

the church

> [Dza tsa:rts]

the station

> fDza ste/sn]

a train

> fa tre/n]

a tower

> fa taua1]

a shop

> fa sop]

the train

> fDza tre/n]

the house

> [Dza haus]

the shop

> [Dza sop]

the street

> [Dza stri:t|

a street

> fa stri :t]

the tower

> fDza taua']

a church

> fa tsa:'ts]

a door

> fa do:1]

Sa repetam īnca odata cuvintele, īn alta ordine, īmpreuna cu traducerea. Pronuntati cu voce tare urmatoarele cuvinte:

the house a station a door the tower> [Dza haus]> fa ste/sn]> fa do:']> [Dza taua' i- casa- statie- o usa- turnul

-3 -

the shop

> [Dza sop]

- magazinul

a train

> [a trez'n]

- un tren

a church

> [a tsa:rts]

- o biserica

the street

> [Dza stri:t]

- strada

a house

> [a haus]

- o casa

the train

> [Dza tre/n]

- trenul

a shop

> [a sop]

- un magazin

the station

> [Dza ste/sn]

- statia

a tower

> [a tauar]

- un turn

the church

> [Dza tsa:rts]

- biserica

a door

> [a do:r]

- o usa

a street

> [a stri:t]

- o strada

Ati vazut deja de mai multe ori cuvintele noi, deci sigur le veti recunoaste pe toate. īncercati! o casa > a house > [a haus]

usa > the door > [Dza do:1]

un magazin > a shop > [a sop]

statia > the station > [Dza ste/sn]

- 4 -

o biserica

>

a church

>

[a tsa:'ts]

casa

>

the house

>

[Dza haus]

o strada

>

a street

>

[a stri:t]

turnul

>

the tower

>

[Dza taua1"]

o usa

>

a door

>

[a do:1]

magazinul

>

the shop

>

[D7a sop]

un tren

>

a train

>

[a tre/n]

biserica

>

the church

>

[Dza tsa:'"ts]

un turn

>

a tower

>

[a taua1]

strada

>

the street

>

[Dza stri:t]

o statie

>

a station

>

[a ste/sn]

trenul

>

the train

>

[D7a tre/n]

turnul de biserica

>

the church tower

>

[Dxa tsa:'ts taua']

usa dinspre strada

>

the street door

>

[Dza stri:t do:1]

strada de cumparaturi

>

the shopping street

>

[Dza sopin<g) stri:t]

gara

>

the railway station

>

[Dza re/lue/ ste/sn]

Iar acum vom īnvata cāteva verbe. Cu ajutorul lor, putem deja forma propozitii simple.

Verbul este un cuvānt care exprima o actiune. īntāmplare, de ex. a vizita, a deschide, a intra. In limba engleza cānd īnaintea verbului nu sta un pronume personal (de ex. tu, noi) atunci poate sta particula to [tul, care indica modul infinitiv. īn limba romāna infinitivul este indicat de particula a, de ex.: a vedea, a vizita, etc.

Exersati cu voce tare pronuntia urmatoarelor verbe, cu ajutorul transcrierii fonetice:

 to see a -vedea to see > itu si;ī> [tu si:]

to visit- a vizita, a merge la to visit > !tu vizifJ> jtu vizit]

 to open- a deschide, a desface to open > !tu oupn] > [iu oupn]

to enter:- a intra, a patrunde īn to enter > Ltu enta'] > [tu cnta'J

to visit> [tu VIZllj

to open> [tu oupn]

to see> iti. si:]

 to enter> tu enta' !

 a vizita, a merge la -to visit> |tu vizit]

a deschide, a desface -to open> [tu oupn]

a vedea- to see> [tu si:]

a intra, a patrunde īn- to enter> [tu enta' ]

- 5 -īn urmatorul exercitiu folositi verbele īmpreuna cu substantivele. Cititi cu voce tare expresiile si verificati traducerea lor!

to see the train

> [tu si: Dza tre/n]

-

a vedea trenul

to visit the station

> [tu vizit Dza ste/sn |

-

a vizita statia

to enter the house

> [tu entar Dza haus]

-

a intra īn casa

to open the door

> [tu oupn Dza do:1]

-

a deschide usa

to enter a shop

> [tu entar a sop]

-

a intra īntr-un magazin

to see the street

> [tu si: Dza stri:t]

-

a vedea strada

to open the door

> [tu oupn Dza do:r]

-

a deschide usa

to visit a tower

> [tu vizit a taua']

-

a vizita un turn

Ati reusit sa īnvatati cuvintele? Cu urmatorul exercitiu va puteti verifica cunostintele. C īn engleza urmatoarele expresii:

a intra īntr-o biserica

> [tu cntar a tsa:'ts]

>

to enter a church

a deschide usa

> [tu oupn Dza do:1]

>

to open the door

a vedea turnul

> [tu si: Dza taua1]

>

to see the tower

a merge la magazin

> [tu vizit Dza sop]

>

to visit the shop

a intra īn statie

> [tu entar Dza ste/sn]

>

to enter the station

a vedea o casa

> [tu si: a haus]

>

to see a house

a vedea strada

> [tu si: Dza stri:t]

>

to see the street

In limba engleza, cānd un verb nu sta īn sine, este precedat de pronume personale ca de ex.\ eu. tu. noi, voi, etc.

Sa īnvatam cāteva pronume personale īn limba engleza.

Atentie: īn limba engleza you īnseamna si tu, si Dvs.

1 > [a/] - eu I > [a'l

you > - tu, dumneavoastra you > we > - noi we you > i'm] - dumneavoastra, voi you they > [Dze/] - ei, ele they > [Dze/]

Pentru a forma propozitii īn limba engleza, avem nevoie de cuvinte ca:

Often- des> [oftan], [ofn]

 always - īntotdeauna> [o:lue/z]

every day- īn fiecare zi> [evri de/]

 every morning - īn fiecare dimineata> [evri mo:'nin'g']

seldom- rar> |seldam]

Sa repetam īnca o data:

- often- des> [oftan], [ofn]

- always- īntotdeuna> [o:l e;zj

- every day- īn fiecare zi> [evri de/]

- every morning- īn fiecare dimineata> [evri moi'nin'^l

- seldom- rar> [seldam]

Cuvintele "often, always, seldom" stau īntotdeauna īntre verb si pronumele personal, pe cānd expresiile "every day, every morning" stau la īnceputul  sau la sfārsitul propozitiei.

Acum vom forma cāteva propozitii simple. Fiti atenti la pronuntia corecta!

> [ai ofn enta' D' a

(Eu) intru des īn biserica. Ei viziteaza rar turnul.

Exersati cuvintele noi:

(Tu) deschizi usa īn fiecare zi.

Atentie: in limba romāna de obicei nu folosim īnaintea verbului pronumele personal, ceea ce nu schimba sensul, de ex.; eu vad = vad. īn limba engleza, īnsa. este obligatoriu sa indicam printr-un pronume personal cine desfasoara actiunea, de ex.: I see.

(eu) vad (tu) deschizi (noi) intram (ei, ele) viziteaza

> I see> a; si:

> you open> |/u: oupn!

> we enter

> they visit> [Dze/ vizit]

(noi) vizitam > we visit > [L1i: vizit]

(ei, ele) intra > they enter > [YY'ei enta1]

(eu) deschid > I open > [ai oupn]

(tu) vezi > you see > [iu: si:]

Nu uitati, cuvāntul "I" se scrie īntotdeauna cu litera mare. Acum sa aplicam cele īnvatate.

 Traduceti urmatoarele propozitii din limba romāna īn limba engleza si verificati rezolvarea!

(Noi) īntotdeauna vedem, turnul. > ["i: o:lue/z si: Dzā taua1] > We always see the tower.

(Eu) intru īn magazin īn fiecare zi.> La/ enta1 Dzā sop evri de/]I enter the shop every day.

(Tu) vezi statia īn fiecare  dimineata.  ['": si: DZa ste/sn veri mo:rnin(g)]  > You see the station every morning.

Viziteaza rar biserica. > [Dzez seidam vizit Dza tsa:rts] > They seldom visit the church.

(Eu) deschid īntotdeauna usa. > La' o:Te/z oupn Dza do:r] > I always open the door.

(Voi) intrati des īn casa.> Liu: °īn enta' DZa haus] > You often enter the house.

(Ei) vad strada īn fiecare zi. > LD e/ si: D a stri:t evri > They see the street every de/l day-

_ Conjunctia "si" īn limba engleza este "and" [End]_

I este o vocala care nu are corespondent īn limba romāna. Se situeaza īntre "e" si "a". Se rosteste "e" cu deschiderea gurii ca pentru " 14314e416o a".

Acum putem forma deja propozitii mai lungi. Repetati urmatoarele propozitii:

We often enter the railway You always open the door

-7-LECŢIA 1. - PARTEA A DOUA

īn continuare vom face cunostinta cu expresii si cuvinte noi: entrance > [entrans] - intrare> [entraris].

Sunetul "a" aflat īn silaba neaccentuata se pronunta ca un "a" scurt:

car > [ka:'] - masina, automobil> [ka:'j.

Semnul [a:j se pronunta ca un "a" lung ca īn cuvīntul romānesc "mare". Sunetul "r" aflat la sfārsitul cuvāntului se pronunta doar atunci cānd acesta este urmat de un alt cuvānt care īncepe cu o vocala, īn rest nu se pronunta:

bus > [bas] _ autobuz

īn cele mai multe cazuri "u" se pronunta "a" scurt: > [bas],

woman > [L!unianj _ femeie

Fiti atenti la prima silaba accentuata: > iuuman].

side-walk > [sa:/duo:k] _ trotuar

Acesta este un cuvānt american. Accentul cade pe prima silaba, de aceea "e"-ui de la sfārsitul cuvāntului nu se pronunta: >  building > cladire

Se accentueza prima silaba:

Sunetul "g" de la sfārsitul cuvāntului nu se pronunta, iar "n"-ul premergator este mai lung si mai moale: > [biidin - j.

the apartment > !D : ar>a:'īinani    _ apartamentul

si acesta este un cuvānt american. Accentul cade pe silaba a doua. Daca substantivul pronuntat īncepe cu o vocala, de ex. lapai'tmant^ atunci articolul "the" care īl precede se pronunta . La fel īn locul articolului nehotarāt "a" se afla "an" iar, pentru usurarea pronuntiei.

boy > jboM-baiat

- 8 -Cititi cu atentie transcrierea fonetica! īncercati sa pronuntati cuvintele clar, bine articulat:

the entrance

>

[Dzi entrans]

>

[D7! entrans]

the car

>

[Dza ka:'"]

>

[Dza ka:r]

the bus

>

|Dza bas]

>

[Dza bas]

the woman

>

[D a  ii man]

>

[D'a L'uman]

a side-walk

>

[a sa/dllo:k]

>

[a saz'duo:k]

a building

>

[a bildin(g)J

>

[a bildin(g)]

an apartment

>

jan apar'tmant]

>

[an apa:'tmant]

a boy

>

[a boi]

>

[a boi]

Exersati pronuntia noilor cuvinte, fiind atenti si la sensul lor

īn

limba romāna:

entrance

>

[entrans]

-

intrare

car

>

[ka:rl

-

masina, automo

bus

>

[basl

-

autobuz

woman

>

i LI      

[ uman]

-

femeie

side-walk

>

[sa/dVk]

-

trotuar

building

>



[bildin(g)]

-

cladire

apartment

>

[apa:rtmant]

-

apartament

boy

>

-

baiat

Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii īn limba engleza:

I see a car. [a/ si: a ka: ]

You often enter the building. > I'li: ofn enta D a bildin,gl]

They always visit the woman. > [Dzez o:lue/z vizit Dza uman |

I seldom see the bus. We see the boy every day. > |ui: si: : Dza bas]

 Dza boz evri de/]

You enter the apartment every morning.>[iu: enta' Dzi apar'lmant evri mo nin

I see the side-walk. They see the entrance. > [a; seidam si> la/ si: Dza dl'o:k] D"ez m: Di entrans]

 (Eu) vad o masina. (Tu) Intri des īn cladire.

Ei viziteaza īntotdeauna femeia.

(Eu) vad rar autobuzul.

(Noi) vedem baiatul īn fiecare zi.

(Tu) intri īn apartament īn fiecare dimineata.

(Eu) vad trotuarul.

Ei vad intrarea.

- 9 -Acum urmeaza cāteva verbe noi. Fiti atenti la pronuntia corecta!

to walk

>

[tu Vk]

- a se plimba, a merge pe jos

to walk

>

[tu

o:k]

to go

>

[tu gou]

- a merge

to go

>

[tu

gou]

to have

>

[tu hEv]

- a avea

to have

>

[tu

hEv]

to look

>

[tu luk]

- a se uita, a privi

to look

>

[tu

luk]

to drive

>

[tu dra/v]

- a conduce

to drive

>

[tu

dra/v]

to go to

>

[tu gou tu]

- a merge la

to go to

>

[tu

gou tu]

to look at

>

[tu luk Et]

- a se uita, a privi la ceva

to look at

>

[tu

luk Et]

Nu uitati!In limba engleza folosim cuvāntul "to" daca:

2. Pentru a desemna miscarea īntr-o anumita directie (la, spre, catre).

Pronuntati clar propozitiile :

I often drive a car. >[a/ ofn dra/v a ka:1] - (Eu) conduc des masina.

We always go to the house. [ i: o:l eiz gou tu D a haus) - (Noi) īntotdeauna mergem pāna la casa.

  They have an apartment. [Dze/ hEv an apa:'tmant] - Ei au un apartament.

You seldom look at the > side-walk. - Privesti rar trotuarul.

 [;'u: seldam luk Et D7a sa/dllo:k]

I have a car. > a; hEv a ka:1] - Am o masina.

We look at the building > every day. [ui: luk Et D7a bildm!g) evri de/J

- Ne uitam la cladire īn fiecare zi.

Iata si alte pronume personale: he >she >- el- ea, jos:[he>:] [si:j

In propozitia la timpul prezent dupa pronumele personale he, she sau substantivele care le īnlocuiesc, verbul primeste terminatia -s.

he drives > [hi: dra/'vz]- el conduce

she walks- ea se plimba-[si:   o:ks]

Repetati propozitiile de mai jos si controlati-va pronuntia:

The woman often drives a car. > [D a  uman ofn draz'vz a ka:r]

She looks at the building > [si: luks Et Dza bildin(g) every morning.

r (a)n evn mo: run "]

He sees the car. > [hi: si:/ I/a ka::'|

Femeia conduce des masina.

Ea priveste cladirea īn fiecare dimineata.

(El) vede masina.

Terminatia -s se pronunta [sj dupa consoanele surde (de ex. p, t, k. fV\ looks > [luks].

Terminatia -s aflata dupa consoanele sonore se pronunta [z|: drives > [draz'vz].

Daca īnaintea verbului to go sta pronumele personal she sau he, atunci -s -ui primeste si un sunet de legatura -es. Acesta nu are nici un rol īn pronuntie.he goes-el merge> [hi: gouz]

si verbul to have se schimba:

he has > [hi: hEz] - el are

she has > [si: hEz] - ea are

- Pronuntati clar propozitiile urmatoare:

The woman often goes to a shop.  > [Dzā Juman ofn gouz tua sop]

The street has a side-walk.    > [D a stri:t hEz a

She goes to church every > [si: gouz tu tsa:'ts evn day. dez]

I seldom go to a bus station. > [a; seldam gou tu a bas

stez'snl]

He always looks at the apartment. > [hi: o:l ez'z luks Et I) a apa:rtmantj

The church has a tower. The shop has a door. > [Dza tsa:'ts hEz a taua1]

> [Dza sop hEz. a de:']

We see a boy and a woman. > [ i: si: a boz End a uman]

Femeia merge des la ma­gazin.

Strada are trotuar.

Ea merge la biserica īn fiecare zi.

(Eu) merg rar la statia de autobuz.

El se uita īntotdeauna la apartament.

Biserica are un turn.

Magazinul are o usa.

Vedem un baiat si o femeie.

- 11 -In expresia to go to church (a merge la biserica) īnaintea cuvāntului church nu folosim articol.

Repetati de cāteva ori urmatoarele propozitii. Veti vedea ca īn curīnd le veti īnvata.

Peter often goes to Bucharest. He goes by train.  > [pirta1 om gouz tu bucarest hi: gouz ba/ tre/n]

When the train enters the station Peter looks at the buildings.  > [uen D7a tre/'n enta'z Dza ste/sn pi-.la1luks Bt Dza bildin(g)z]

He has no car, so he walks. > [hi: hEz nou ka:1 sou hi: uo:ks]

He sees a church tower. The tower has a > [hi: si:z a tsa:'ts taua' Dza taua1 hEz a door. do:'J]

He visits the tower and looks at Bucharest. > [hi: vizits Dya taua1 End luks Et bucarest]

Then he goes to a shop. > [Dzen hi: gouz tu a sop]

In textul de mai sus sunt cāteva noi. Daca le cititi de mai multe ori, le veti īnvata.

to go by

>

[tu gou ha/]

- a calatori, a se deplasa cu

by train

>

[ba/ tre/n]

- cu trenul

by bus

>

[ba/ bas]

- cu autobuzul

by car

>

[ba/ ka:1]

- cu masina

no

>

[nou]

- nu, nici un, nici o

so

>

[sou]

- astfel, asadar, asa.

when

>

[ en]

- cānd. atunci cānd

then

>

[D7en]

- atunci, dupa aceea, apoi

He has no car.

>

[hi: hEz nou ka:' ]

- El nu are masina.

- 12 -Semnificatia cuvāntului no este nu sau nici un, nici o si poate īndeplini īn propozitie rolul negatiei. De aceea propozitia He has no car o traducem: Nu are (nici o) masina.

Daca mai gasiti cuvinte necunoscute, atunci recititi prima lectie si acolo le veti gasi īn mod sigur.

Dupa cum ati putut observa. īn cazul cuvāntului buildings semnul pluralului īn limba engleza este -s. Aceasta regula este valabila pentru cele mai multe cuvinte:

shop

- magazin

shops

- magazine

> [sops]

street

- strada

streets

- strazi

> [stri:ts]

train

- tren

trains

- trenuri

> [tre/nz]

tower

- turn

towers

- turnuri

> [taua'z

car

- masina

cars

- masini

> [ka:'z]

Pentru pronuntia terminatiei -s sunt valabile aceleasi reguli ca si la verbe.

Acum sa exersam din nou cuvintele! Rostiti cuvintele cu voce tare si fiti atenti la pronuntie. Va veti īntīlni aproape cu toate cuvintele care se gasesc īn lectia de azi:

turnurile

>

[Dza taua'z]

>

the towers

el merge

>

[hi: gouz]

>

he goes

un apartament

>

[an apa:'tmant]

>

an apartment

ea vede

>

[si: si:z]

>

she sees

trotuarul

>

[Dza sa/duo:k]

>

the side-walk

a se uita, a privi Ia

>

[tu luk Et]

>

to look at

o cladire

>

[a bildin(g)]

>

a building

a conduce masina

>

[tu dra/'v a ka:1]

>

to drive a car

strada de cumparaturi

>

[Dza sopin(g) stri:t]

>

the shopping street

nici un autobuz

>

[nou bas]

>

no bus

apoi merg

>

[Dzen a; gou]

>

then I go

a privi turnul

>

[tu luk Et Dza taua']

>

to look at the tower

femeia priveste des

>

[Dza uuman ofn Inks]

>

the woman often looks

a merge

>

[tu gou]

>

to go

biserica

>

II>'';; :sa:''ts]

>

the church

eu am

>

[a/ hEvl

>

1 have

masinile

>

|I);'a ka:rzl

>

the cars

- 13 -

astfel īntotdeauna

>

[sou o:l e/zj

>

so always

usa bisericii

>

[Dza tsa:rts do:1]

>

the church door

baiatul

>

[Dza boi]

>

the boy

o statie de autobuz

>

[a bas ste/sn]

>

a bus station

a vizita casa

>

[tu vizit Dza haus]

>

to visit the house

un tren si un autobuz

>

[a tre/n t£nd a bas]

>

a train and a bus

vedem īn fiecare zi

>

[ui: si: evri de/]

>

we see every day

gara

>

[re/Iue/ ste/sn]

>

railway station

Cititi urmatoarele cuvinte! Vocalele din aceeasi coloana, scrise cu litere īngrosate, desemneaza Acelasi sunet:

 

[i:]

[el

[e/]

[a:]

[ouj

[a/]

 

we

then

train

car

so

by

 

see

enter

station

apartment

no

side-walk

 

street

entrance

they

drive

 

she

 

- 13 -1. RECAPITULARE

A.     Reguli gramaticale

1.1. In limba engleza articolele stau īnaintea substantivelor:

a [a] - articol nehotarāt

the [D7a] - articol hotarāt

1.2. Articolul se schimba īnaintea substantivelor care īncep cu o vocala: īn acest caz "a" devine ,,an"[an] ,

iar articolul hotarīt "the" se pronunta[D7i J .

a bus        [a bas] an apartment       [an apa:rtmant]

the car       [D'aka:1] the entrance        [Dzt entrans]

1.3. Daca īnaintea verbului se afla pronumele "I, you, we, they" sau cuvinte care le īnlocuiesc, atunci forma verbului nu se schimba.

I see [a/ si:] - eu vad     we see      jui: si:]        - noi vedem

you see     [/u: si:]        - tu vezi     they see     [Dze/si:]      - ei vad Pronumele personal "I" - "eu" se scrie īntotdeauna cu litera mare.

1.4. Daca īnaintea verbului se afla pronumele "he" sau "she" sau cuvinte care le īnlocuiesc, atunci verbul primeste terminatia ,,-s" :

she visits [si: vizits] - ea viziteaza

he opens [hi: oupnz] - el deschide

the woman looks [Dza uuman luks | - femeia priveste

the boy walks [Dza boi uo:ks] - baiatul se plimba

1.5. īn cazul verbelor "to go" si "to have" se petrece si o alta schimbare, daca sunt precedate de pronumele "he" sau "she":

he goes [hi: gouzJ - el merge she has [si: hEz] - ea are I go    [ai gou]       - eu merg       I have  [a; hEvj   - eu am

1.6. Cuvintele "often, always, seldom" stau īnaintea verbului, īn schimb "every day", "every morning" se gasesc la īnceputul sau la sfārsitul propozitiei, de exemplu: I often see the boy. - Eu vad des baiatul.

I see the boy every day. - Vad baiatul īn fiecare zi.

-14-

1.7. Particula "to" atunci cānd se afla īnaintea verbului, indica infinitivul, dar folosit ca prepozitie īnseamna "la, īn, spre".

to the hotel - la hotel  / to see - a vedea

1.8. Pluralul substantivelor se formeaza prin adaugarea terminatiei "-s":

a building - buildings [bildin(g)z]

a tower - towers [tauarz]

a car - cars [ka:'z]

a shop - shops [sops]

B.     Pronuntia

1.9. Daca un cuvānt se termina īntr-una din consoanele surde, (de ex. "k, f, p, t") atunci terminatia "s" se pronunta [~SL Daca un cuvānt se termina īntr-o consoana sonora, sau īntr-o vocala, atunci terminatia "-s" se pronunta [-z].

[-s]

[-z]

looks

[luks]

drives

[dra/vz

walks

[Vks]

has

[hEz]

visits

jvizitsj

opens

[oupnz

shops

[sops]

towers

[taua'z

streets

[stri:tsj

cars

[ka:'z]

Iata cateva exemple de consoane sonore si echivalentele lor surde īn cuvinte romānesti. īntelesul difera datorita faptului ca acelasi sunet se pronunta o data sonor, apoi surd.

Controlati īn care din cazuri vibreaza corzile vocale si īn care cazuri nu vibreaza:

b baba; p papa;v vata; f fata;d dare; t tare; g gara; c cara.

1.10. Dupa cum ati putut observa exista o mare diferenta īntre limba scrisa si cea vorbita. Unele sunete nu se rostesc clar. doar cele din silabele accentuate. Acest lucru are o semnificatie mare si īn pronuntia propozitiilor. Vocala silabei accentuate este tiparit īngrosat, de ex.: i.e:itran>;

Alte semne pe care le īntālniti de-a lungul lectiilor:

r       La pronuntia sunetului "r" īn engleza limba nu vibreaza, iar "r"-ul de la sfārsitul cuvāntului se pronunta complet, doar īn cazul īn care este urmat de un cuvānt care īncepe cu o vocala. īn transcrierea fonetica am folosit notatia U .

Dz    Este varianta pe care am folosit-o pentru a nota varianta sonora a grupului "th" din limba engleza.

- 15 -1. TEMĂ PENTRU ACASĂ

Rezolvati si trimiteti pentru verificare urmatoarele exercitii!

 A .Traduceti urmatoarele propozitii īn limba romāna:

1. I often go by bus.

2. She has no car.

3. So she visits the boy every day.

4. We have an apartment.

5. He seldom goes to the shopping streets.

B. Traduceti urmatoarele propozitii īn limba engleza:

1. Baiatul deschide rar usa.

2. (El) se plimba īntotdeauna la turn.

3. Ai (o) masina.

4. (Eu) merg des cu trenul.

5. (Noi) vedem cladirea.

C. Alegeti raspunsul corect si īncercuiti litera corespunzatoare (exista un singur raspuns corect, de ex.: l.a, 2.c, etc.).

1. Care este cuvāntul la care ultima litera se pronunta [-z]?

a. side-walks

b. shops

c. stations

d. streets

2. Care este propozitia corecta?

a. I often go and she go.

b. He has and she has.

c. We seldom goes and he goes.

d. I look and we looks.

3. Care este propozitia gresita?

a. She has an car.

b. We have a car.

c. They have an apartment.

d. He has a car.

-16-LECŢIA 2. - PARTEA ĪNTĂI

Sa īncepem cu noi cuvinte!

hotel

>

[houte! j

- hotel

room

>

j riunģ ]

- camera

window

>

fl!indou

- fereastra

restaurant

>

”restaran' ]. [restreint 1

- restaurant

traffic

>

[ti-Eli

- circulatie

bicycle

>

[ba/sikl]

- bicicleta

school

>

[sku:ll

- scoala

factory

>

[fEktari]

- fabrica, uzina

office

>

|ofķ s]

- birou, oficiu

Pronuntia sunetului IKI este o vocala care nu are corespondent īn limba romāna (vezi si la pagina 9). Se situeaza īntre "e" si "a". Se pronunta "e" cu gura deschisa larg ca pentru "a": Sa exersam si īn alta ordine:

school - scoala[sku:lj

office- birou, oficiu> l o fi > I

 factory- fabrica, uzina> ltl"k;aii|

 restaurant- restaurant[restarant]. [restro:nt]

hotel- hotel> [houtel]

 room- camera> > [ru:m!

window- fereastra> [L'indouj

traffic- circulatie> [trF.hkj

bicycle- bicicleta> [ba/sikl]




 Dupa terminarea exercitiului urmator, cuvintele noi va vor fi deja cunoscute. Cititi cu voce tare cuvintele de mai jos!

factory

>

jfFktfrii

- fabrica, uzina

room

>

[ru:”r,

- camera

window

>

[uindou]

- fereastra

>

[uindoul

traffic

>

[trEfik]

- circulatie

>

[trEfikJ

restaurant

>

[restarant]

- restaurant

>

1 restarant]

office

>

[ofis]

- birou, oficiu

>

[oils]

school

>

[sku:l]

- scoala

>

[skiirl]

hotel

>

[houtel]

- hotel

>

[houtel]

bicycle

>

[ba/sikll

- bicicleta

>

[ba/sikl]

Sa exersam cuvintele noi! Pronuntati cu voce tare urmatoarele propozitii īn limba engleza, si verificati-va pronuntia!

We seldom go to the factory.

>

[ui: seldam gou tu

- Mergem rar īn fabrica.

fEktari]

The room has a window.

>

[Dza ru:rn hEz a 11

- Camera are o fereastra.

1 have a bicycle.

>

[ai hEv a ba/sikl]

- Am o bicicleta.

We see the traffic.

>

[ui: si: Dza trEfķkj

- Vedem circulatia.

He sees a hotel.

>

[hi: si:z a houtel]

- El vede un hotel.

A school and an office.

>

[a sku:l End ān otls”

- 0 scoala si un birou.

You seldom go to a

>

[iu: seldam gou tu

a

- Mergi rar la restaurant.

restaurant.

restarantl

Cu urmatorul exercitiu puteti verifica daca v-ati īnsusit cuvintele noi. Traduceti urmatoarele cuvinte din romāna īn limba engleza:

fabrica> factory> [fEktari]

scoala> school> [sku:l]

fereastra> window> ["indonJ

circulatie> traffic> I trEfik]

restaurant> restaurant> [restarant]

hotel> hotel> [houtel]

bicicleta> b i c i c 1 e[ba/siklI

birou> office>> [oils]

camera> room fru:m|

- 18 - "acesta este" sau "acela este" īn limba engleza se reda prin: "it is"

- Acesta este un birou.- Acesta este un hotel.- Aceasta este o statie.

Urmeaza din nou cuvinte noi:

in- īn, la, īnauntrul> Ii'1; in

near- Aproape, īn preajma, aproape de,

also not!     - si, tot asa si     deasemenea

also not

lānga

 "este, se afla, exista"se traduce in limba engleza prin: there is i i/en' >zj. Incepem propozitia cu aceasta constructie, cānd vrem sa exprimam ca ceva este, exista. Propozitia este completa, daca raspunde la īntrebarea "unde?", īnaintea substantivului sta articolul "a", iar īnaintea adverbului de loc sta articolul "the".

Pronuntati urmatoarele propozitii īn limba engleza! Fiti atenti la īntelesul lor:

There is a bicycle in the house. >  ia/sikl in H a n,:ius| - Este o bicicleta īn casa.

There is an entrance in the building > r' entr' - Este o intrare īn cladire,

There is a factory near the station.  > 'Ektarl ma       - Este o fabrica īn apropierea statiei.

In mod curent expresia it is se prescurteaza it's Liisi, tot astfel si expresia there is: there's .

Iata cāteva exemple:It's a restaurant.It's an office.There's a school near the station.There's a window in the room.

- Acesta este un restaurant.- Acesta este un birou.- Este o scoala īn vecinatatea statiei.- Este o fereastra īn camera.

-18Cititi urmatoarele propozitii si īncercati sa le traduceti. It is an office. :

It is a hotel. >       It is a station. >      

īn urmatoarele propozitii veti regasi cuvintele si expresiile noi. Cititi propozitiile controlāndu-va pronuntia!

There's a hotel near the station.  > [Dzea'z a houtel niar Dza ste/'sn] Este un hotel īn apropierea statiei.

You also see the car. > [hi: olsou si: a ka:'] - si tu vezi masina.

It's not a school. > [its not a sku:l] - Aceasta nu este o scoala.

There's a boy in the house.> [Dzearz a boz in Dza haus] - Este un baiat īn casa.

si īn urmatoarele propozitii veti īntālni cuvintele noi. Cititi propozitiile īn limba romāna si īncercati sa le traduceti īn limba engleza:

Este o bicicleta īn cladire.> There's a bicycle in the building  [D7ea'z a ba/sikl in D7ā. bildin(B)]

Vad des baietii. > I often see the boys.   > [ai ofn si: Dza bo/'z]

Mergem īntotdeauna īn apropierea scolii.  > We always go near the school.   > [ui: o:lL1e/z gou nia1 D7a sku:l]

si ea viziteaza īn fiecare zi femeia. > She also visits the woman every day. > [si: olsou vizits Dza. "uman evri de/]

Cladirea nu este un oficiu. The building is not an office.> [Dza bildin(g> iz not anofisj

Acum urmeaza toate formele conjugate ale verbului a fi - to be [tu bi:]:

I am > [ai Em]

you are > [ni: a:']

he is > [hi: iz]

she is > [si: iz]

it is > [it iz]

we are > [ 1: a: J

you are > [ui: a:r]

they are > [Dzei a:r]

I am

- eu sunt

> [ai Em]

you are

- tu esti, dumneavoastra sunteti

> [/u: a:1]

he is

- el este

> [hi: iz]

she is

- ea este

> [s': iz]

it is

- acesta, asta este (genul neutru)

> [it iz]

we are

- noi suntem

> [ 1: a: ]

you are

- voi sunteti, dumneavoastra sunteti

> [iu: a:1]

they are

- ei sunt

> [D7ez a:

Sa exersam verbul. Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii:

I am in the house. You are a boy. > [az Em in D a haus] > [z'u: a:1 a boz]

Eu sunt īn casa. Tu esti baiat.

He is near the door. - El este lānga usa.

 She is in the street. Ea este īn strada.

 It is a car. - Aceasta este o masina.

We are in the building. - - Noi suntem īn cladire.

 You are in Bucharest. They are boys. - Sunteti īn Bucuresti. - Ei sunt baieti.

> ! hi: iz nia' Dza do:r]

> [si: iz in D a stri:t]

> [it iz a ka:1 j

> [ui: a:r in Dza bildin,g)]> [iu: a:r in bucarest]> [Dzez a:1 boz'z]

Traduceti īn engleza urmatoarele propozitii. Nu uitati sa folositi pronumele personal, deoarece īn engleza pronumele nu se omite!

(Noi) suntem īn apropierea scolii. > We are near the school.

(Eu) sunt īn birou. > I am in the office.

Sunteti la Bucuresti. > You are in Bucharest.

Ea este o femeie. > She is a woman

Ei sunt īn strada.

Aceasta este o statie. > It is a station.

Esti aproape de statie. >  You are near the station.

-20-si celelalte forme ale verbului to be asemanator lui it is, se pot prescurta: I am - I'm > [a/m]

you are - you're > [)'ua ]

she is he is it is we are you are they are

she's> l_si:z|

he's> [hi:z]

it's> [its]

we're> [ ia I

you're> f/ua1']

they're> [Dze/r]

Traduceti urmatoarele propozitii folosind formele prescurtate:

El este īn camera. > He's in the room.

Suntem īn apropierea scolii. > We're near the school.

Sunt īn birou. > I'm in the office.

Sunteti la Bucuresti. > You're in Bucharest.

Ea este o femeie. > She's a woman.

Ei sunt īn strada. > They're in the street.

Aceasta este o statie. > It's a station.

Tu esti īn apropierea statiei. > You're near the station.

Acum sa īnvatam cāteva verbe noi:

to work

>

[tu Vk]

to work

>

[tu

ua:rk]

- a lucra

to get

>

[tu get]

to get

>

[tu

get]

- a primi, a obtine

to know

>

[tu nou]

to know

>

[tu

nou]

- a sti, a cunoaste

to wait

>

[tu ue/t]

to wait

>

[tu

ezt]

- a astepta

to speak

>

[tu spi:k]

to speak

>

[tu

spi:k]

- a vorbi

to like

>

[tu la/kj

to like

>

[tu

la/k]

- a(-i) placea, a īndragi

Iar acum vom folosi aceste verbe. Cititi propozitiile īn limba engleza si completati verbele care lipsesc. Folositi filtrul rosu!

Ea īntotdeauna obtine camera la hotel.

El asteapta des īn apropierea scolii. Vorbesc rar.

Lucram la Predeal. Ei iubesc femeia.

- She always > gets [gets] a room in the hotel.

- He often > waits [ue/ts] near the school.

- I seldom > speak [spi:k].

- We > work [la:'k] in Predeal.

- They > 'ike fla/k| the woman.

- 21 -Urmatoarele expresii se folosesc des:

to work at/in- a lucra la>[tu ua:'k Et/in] 

 to wait for   >[tu ue/t fo:r] - a astepta pe cineva, ceva>[tu L1e/t fo:1 J

  to speak to-- a vorbi cu cineva

to like to- - a-i placea sa faca ceva>[tu la/k tu]

Completati verbele care lipsesc din textul īn limba engleza:

īi place sa mearga la Bucuresti. - She >likes to [go to Bucharest. la/'ks tu]

Asteptam īntotdeauna autobuzul. - We always the bus. >\\a;t foi ["e/t fo: J

Lucreaza īn birou. - He >works in the office. [ua:'ks in]

Exersati īnca o data pronuntia si traducerea!

to work in a factory- a lucra īntr-o fabrica> [tu a: k in a fEktari]

 to get a bicycle-primi o bicicleta[tu get a ba/sikl]

to like to speak - a a-i placea sa vorbeasca> > [tu la/'k tu spi:k]

to wait for a bus- a astepta un autobuz> [tu ue/'t fo:' a bas]

 to speak to a boy - a vorbi cu un baiat> [tu spi:k tu a boi]

to know the entrance- a cunoaste intrarea> [tu nou Dzi entrans]

In acest exercitiu, cititi īntāi sfārsit verificati traducerea si textul īn limba romāna, apoi pronuntia!

El merge des la hotel.

> He often goes to the hotel> [hi: ofn gouz tu Dza houtel]

El se afla īn camera. > He is in the room. > [hi: iz in Dza ru:m]

> [si: seldam luks Et Dza ka:'z]

 Ea se uita rar la masini. > She seldom looks at the cars.

Vorbesc cu baiatul īn fiecare dimineata. >I speak to the boy every morning. > [a/ spi:k tu D7a boi evri mo: nin - ]

Intotdeauna primim camera. > We always get the room. > [ i: o:lue/z get Dza ru:m]

El asteapta trenul īn fiecare zi.> He waits for the train every day. [hi: ue/'ts fo:r Dza tre/'n evri de/'].

-21-Merg des la biserica. > I often go to church.

Este aproape de scoala. > It's near the school.

Este o fabrica la Buzau. > There is a factory in Buzau.

īmi place sa lucrez. > I like to work.

si el cunoaste hotelul. > I like to work.

si eu intru īn cladire īn > fiecare dimineata.

Ea merge des cu autobuzul.   > She often goes by bus.

He also knows the hotel.

I also enter the building every morning.

> [a/ ofn gou tu tsa:'ts]

> [its nia' Dza sku:l]

> [Dzea' iz a fEktari in buzau]

> [ai la/k tu ua:'k]

> [hi: olsou nouz Dza houtel]

> [ai olsou enta1 Dza bildin(g) evri mot'nin'^*]

> [si: ofn gouz bai bas]

Unele verbe au aceeasi forma ca si substantivele:

to walk

>

[tu Vk]

- a se plimba

a walk

>

uo:k]

- o plimbare

to work

>

[tu L1a:'k]

- a lucra

work

>

rii- r, [ a: k]

- munca

Exista si substantive pe care le formam din verbe:

to drive                           >  [tu draz'v]

- a conduce

driver                             > [dra/'va1]

- sofer, conducator auto

to speak                          >  [tu spi:k]

- a vorbi

a speech                         > [a spi:ts]

- vorbire, discurs

Cititi urmatoarele propozitii:

The driver goes for a walk every day.

- soferul merge la plimbare īn fiecare 2

We go to work every morning.

- Noi mergem

sa lucram īn fiecare

dimineata.

There is also a speech.

- Este si un discurs.

In expresiile to go to work (a merge la munca) si to go to school (a merge la scoala) omitem articolul, ca si īn cazul expresiei to go to church (a merge la biserica).

Iata cāteva cuvinte noi:

 morning - dimineata> [mo:'nin(e>]> [mo: nin(g)]

in the morning dimineata (cānd?) > [in Da mo:'nin(g'] > i in Dza monin"

evening- seara> [i:vnin(8)] > [i:vnin " |

in the evening> [in D7i> lin D i irvnin "

red- rosu

white- alb

good- bun

bad- rau

five- cinci

two- doi

there- acolo (cuvāntul "there" acum este adverb de loc, de aceea se afla la sfirsitul propozitiei.)

- i:vninVe']

> [red |

>

[red]

> [ua/t|

>

[l,a/t]

>[gudj

>

[gudl

> [bEd]

>

[bEd]

> [fa/v]

>

[fa/v]

> [tu:|

>

[tu:.|

> [Dzear]

>

|D ea

Acum cititi aceleasi cuvintele de mai sus, īn alta ordine: in the morning

> [in D a mo: nin - j

red> [red] rosu

five> uuv cinci

good>Igud bun

evening>[i:vnin(e)] seara

bad] >[bEd] rau

two:] >[tu doi

morning I r . (e), > mo: nin ->[Dzear] dimineata (cānd?) dimineata

there- acolo

in the evening -seara (cānd?) 'a/t| fin Dzi irvnin'

white>-alb

- 23 -Cititi propozitiile si completati cuvintele care lipsesc:

si soferul are o masina rosie.<The driver also has a > red [red] car.

 Acesta este un discurs bun.< It's a > good [gud] speech.

El se plimba des seara.< He often walks > in the evening

Noi vedem cladirea alba.< - We see the > white [uaz't] building.

Ea nu este īn Bucuresti dimineata.< She is not in Bucharest > in the morning

si ei au cinci masini.< They also have > five [faz'v] cars.

Vad doi baieti īn apropierea scolii.< I see > two 11li:j boys near the school.

Ea este o femeie rea. <She's a > bad [bEd] woman.

Merg des acolo.< I often go > there [D7ear],

In exercitiul care urmeaza, cuvintele din limba romāna trebuie traduse īn limba engleza. (Atentie la plural!)

cinci ferestre

>

[faz'v "indouzj

>

five windows

doua seri

>

[tu: kvnin^z]

>

two evenings

scoala buna

>

[gud sku:l]

>

good school

munca rea

>

[bEd l'a:rk]

>

bad work

lānga turnul rosu

>

[nia' Dza red taua1]

>

near the red tower

īn magazinul alb

>

[in D7a uaz't sop]

>

in the white shop

nu dimineata

>

[not in D a mo: nin ~ j

>

not in the morning

El este un baiat rau.

>

[hi:z a bEd boz]

>

He's a bad boy.

Ea merge des la lucru.

>

[si: ofn gouz tu ua:'k]

>

She often goes to work

bun si rau

>

[gud End bEd]



>

good and bad

si el este īn cladirea alba.

>

[hi: iz olsou in D'a liazt bildin(g)]

>

He is also in the white building.

nu seara

>

[not in D7i i: vnin' - 'i

>

not in the evening

a lucra īntr-un birou

>

1 tu ua:'k in an oi isj

>

u> \\ ork in an office

-24-LECŢIA 2. - PARTEA A DOUA

īn aceasta parte a lectiei nu mai īnvatam cuvinte noi, doar repetam cele īnvatate. Cu ajutorul exercitiului de citire veti īnvata care este structura unei propozitii īn limba engleza.

Repetarea permanenta a materialului asigura consolidarea cunostintelor de limba engleza, precum si mobilizarea cu usurinta a acestora. Dupa un timp nu mai trebuie sa faceti mari eforturi, totul va merge ca pe roate.

Citind cu voce tare īnvatati mai mult decāt ati crede.

Va veti īnsusi pe neobservate expresiile si constructia propozitiei. īn acest fel veti īnvata lectiile din ce īn ce mai repede si mai usor!

Cititi clar articulānd corect urmatorul dialog. Repetati exercitiul pāna cānd nu veti mai face nici o greseala. Daca sunteti nesiguri īn pronuntia unui cuvānt, cautati-1 īn vocabularul de la sfārsitul caietului de curs. Pentru usurarea pronuntiei, am tiparit silabele accentuate cu litere īngrosate.Repetati cu voce tare:

Barbara:      There's a church in the shopping street.

Peter: I know the church. It's near the railway station. We go there every

morning.

Mary:        I often go to school by bus. I know the driver. He likes the traffic in the streets.

Tom: I go to work by bicycle. I always see Peter. He walks on the side-walk. He goes to school.

Mary:        Peter likes to go to school. When he enters the building he goes to a room.

Then he opens the red window and looks at the boys and girls in the street. John: He also likes to go to the hotel. He knows five rooms in the hotel.

Tom: There's a good hotel in Brasov. The hotel has a white entrance. The hotel  also has a restaurant; it's a good restaurant. I work there. I like to work there. I go there in the morning.

Barbara:     John also likes to go to the restaurant. He goes there every day.

Peter: You go to the restaurant every day. John waits for you in the evening. I

often see you in the traffic. Mary:        We go to school in the evening!

Acum repetati tot ce ati īnvatat pāna acum. Veti observa cat de usor merge. Daca nu sunteti siguri īn pronuntia sau īntelesul unui cuvānt, cautati-1 īn vocabularul de la sfārsitul caietului de curs!

Folositi filtrul rosu! Traduceti īn limba engleza urmatoarele propozitii, apoi verificati traducerea.

Incepeti rezolvarea temei pentru acasa doar cānd acest exercitiu merge fara greseli. Daca nu merge, faceti-va timp, cititi de mai multe ori propozitiile, exersati! Apoi acoperiti propozitiile īn limba engleza cu filtrul rosu si īncercati sa traduceti textul.

Barbara deschide īntotdeauna usa. > Barbara always opens the door.

Dupa aceea ea merge sa lucreze. > Then she goes to work.

Ea cunoaste munca. > She knows the work.

Seara ea asteapta masina. > In the evening she waits for the car.

Este circulatie pe strada. > There's traffic in the street.

Baiatul se uita des la turn. > The boy often looks at the tower.

El vede doua ferestre. > He sees two windows.

Lui īi place sa mearga la turn. > He likes to go to the tower.

Este o intrare rosie si una alba. > There's a reel and a white entrance.

Casa este aproape de biserica. > The house is near the church.

Ei merg des la biserica. > They often go to church.

si ei viziteaza biroul īn fiecare zi. > They also visit the office every day.

Dupa aceea ei merg cu masina. > Then they go by car.

Barbara conduce īntotdeauna masina rosie. > Barbara always drives the red car.

Ea priveste rar circulatia. > She seldom looks at the traffic.

Lui īi place sa conduca masina. > He likes to drive a car.

Intotdeauna deschid usa. > I always open the door.

In fiecare zi te plimbi la cladire. > You walk to the building every day.

Cānd te asteptam privim circulatia de pe strada. > When we wait >ou we look at the traffic in the street.

Seara ea merge īntotdeauna cu autobuzul. Shi trie evening always goes by bus.

Apoi ea merge la gara. > Hier, she goes to the railway station.

In restaurant ea vorbeste cu baiatul.>In the restaurant she speaks to the boy.

Baiatul merge cu trenul īn fiecare dimineata.   > The boy goes b> tmin everv morning.

scoala este īn strada statiei. > The school is in Station Street,

Este si o fabrica īn apropierea statiei. > There is also a factory near the station.

- 26 -Tom lucreaza acolo. > Tom works there.

si fabrica are un birou. > The factory also has an office.

El deschide īntotdeauna biroul si vorbeste cu Peter. > He always opens the office and speaks to Peter.

Tom īl asteapta des pe Peter. > Tom often waits for Peter.

Aceasta este o fabrica rea. > It's a bad factory.

John nu este īn apartament. > John is not in the apartment.

El este īn strada de cumparaturi. > He is in the shopping street.

El priveste rar masinile. > He look at the cars.

Il astept pe John īn fiecare zi. > I wail tor John every days.

Tom are o masina buna.>Tom has a good car.

Acesta este un Rolls Royce. > It's a Rolls Royce.

El are si doua biciclete rosii. > He also has two red bicycles.

El viziteaza seara Bucurestiul. > In the evening he visits Bucharest.

Dupa aceea merge cu trenul, vede hotelurile si restaurantele.

> Then he goes by train and sees the hotels and the restaurants.

Cititi urmatoarele cuvinte. Literele din aceeasi coloana tiparite īngrosat, desemneaza acelasi sunet.

[u:]

[e]

[a;]

school

hotel

like

evening

room

restaurant

I

speech

two

get

white

he

you

red

five

see

-27-

2. RECAPITULARE

2.1. "Acesta este" sau "acela este" īn engleza se traduce prin "it is" [it iz]. Aceasta se prescurteaza mai ales īn vorbire, dar frecvent si īn scris , astfel scrierea corecta si pronuntia este "it's" [its].

2.2. īn urmatoarele expresii nu se foloseste articol:

to go to church - a merge la biserica

to go to work - a merge la lucru

to go to school - a merge la scoala

2.3. Daca vrem sa exprimam ca ceva este, exista, folosim expresia "there is", a carei forma prescurtata este "there's".

There is a red car in the street. - Este o masina rosie īn strada.

Daca cuvāntul "there" sta la sfirsitul propozitiei are rol de adverb de loc, si se traduce "acolo".

She works there. - Ea lucreaza acolo.

2.4.    Formele conjugate ale verbului "to be" (a fi) si variantele prescurtate sunt urmatoarele:

I am     =   I'm    - eu sunt we are    =    we're  - noi suntem

you are =   you're- tu esti, dumneata esti      you are   =   you're - voi sunteti

- dumneavoastra sunteti he is     =   he's   - el este they are   =    they're - ei sunt

she is    =   she's - ea este it is      =   it's    - acesta, asta este

2.5.   Unele verbe le folosim des īn combinatie cu anumite cuvinte:

to wait for - a astepta pe cineva, ceva

to speak to - a vorbi cu cineva

to work at/in - a lucra undeva

He always waits for Barbara. - El o asteapta īntotdeauna pe Barbara.

We speak to Peter every day. - Vorbim cu Peter īn fiecare zi.

2.6.    Iata cāteva substantive formate din verbe:

to drive - a conduce

to speak - a vorbi

to work - a lucra

to walk - a se plimba

to enter - a intra īn, a pasi īn

driver>[Dzear] sofer, conducator auto

speech- discurs, vorbire

work- - munca

walk- plimbare

entrance- intrare

282. TEMĂ PENTRU ACASĂ

Rezolvati si trimiteti spre verificare urmatoarele exercitii!

Indicatiile referitoare la rezolvarea temei si modul lor de trimitere, le gasiti īn īndrumarul de la sfārsitul caietului de curs!

A. Traduceti urmatoarele propozitii īn limba romāna:

1. Is he near the railway station?

2. No, he always goes by bus.

3. The driver waits for Peter every morning.

4. He also likes to speak to Barbara.

5. There's a good restaurant in the hotel.

6. I walk to work every day.

B. Traduceti urmatoarele propozitii īn limba engleza:

1. Ea merge des seara la restaurant.

2. Vedem baiatul īn fiecare zi.

3. Camera are ferestre.

4. Fabrica este īn apropierea oficiului.

5. Cunosc cladirea alba.

6. īn fabrica este un birou.

C. Formati propozitii īn limba engleza folosind cuvintele de mai jos:

1. like to, I, drive, car, a

2. the driver, often, speak to, we

3. by car, she, goes, every day, to work

4. has, windows, the building, five

VOCABULARUL LECŢIILOR 1. sI 2.

a> [a] un (articol nehotarāt)

also> [olsou] - si, la fel si     deasemenea

am> [Em] - - sunt

an> [an] - un (articol nehotarāt, se foloseste īnaintea cuvintelor care īncep cu o vocala

always > I o: I e/z|- īntotdeauna, mereu

and > [End] - si

apartment> [apar'tmant] - apartament

apartment-building> [apa:'tmant bildin'g'- bloc

are> La:'"] esti, sunteti, suntem, sunt

bad> [bEd] - - rau

to be> [tu bi:] - a fi

bicycle> [ba/sikl] - bicicleta

boy> [bo/]- baiat

building > [bildin(g)] - cladire

bus> [bas] - autobuz

bus station> [bas ste/sn] - statie de autobuz

by> [bai] cu, pe (a calatori)

car> [ka:r] - - masina, automobil

church> [tsa:'ts] - biserica

church tower> > [tsa:'ts tauar]- turn de biserica

door> [do:rJ- usa

to drive> [tu dra/vj- a conduce

driver> [dra/var] - sofer, conducator auto

to enter> [tu entar] - a intra īn, a patrunde īn

entrance> [entrans] - intrare

evening> [i:vnin(gll- seara

in the evening> [in Dzi i:vnin(g>]- seara (cānd?)

every> [evri] - fiecare, toti, toate

every day> [evri de/j- fiecare zi

factory- fabrica, uzina

29

five> [fa/v] cinci

to get> [tu get] a primi, a obtine

to go> [tu gou] a merge

to go to> [tu gou tu] a merge la

good> [gud] bun

to have> [to hEv] a avea

he>[hi:] el

he's> |hi:z] el este

hotel> [houtel] hotel

house> [haus] casa

I> [a/] eu

I'm>> [a/m eu sunt

 in > [a/m] >[in]  īn. la. īnauntrul

is[iz] este. e

 it>] >[it] acesta, asta. (pt. obiecte, notiuni abstracte, animale,

genul neutru)

it's

> [its]

- asta este

to know

> [tu nou]

- a sti, a cunoaste

to like

> [tu laz'k]

- a(-i) placea, a īndragi

to like to

> [tu la/k tu]

- a-i placea sa faca ceva

to look

> [tu luk]

- a privi, a se uita

> [tu luk Et]

to look at

- a se uita ia, a privi la

morning

> [mor'nin^'l

- dimineata

in the morning

> [in D7a mo:'nin'g']

- dimineata (cānd?)

near

> [niar]

- aproape, īn preajma

no

> [nou]

- nu, nici un, nici o

not

> [not]

- nu

office

> [ofis]

- birou, oficiu

often

> [oftan], [ofn]

- des

to open

> [tu oupn]

- a deschide, a desface

railway

> [re/lue/]

- cale ferata

railway station

> [rezlue; ste/sn]

- gara

red

> [red]

- rosu

restaurant

>

[restarant], [restraint]

- restaurant

 

room

>

[ru:m]

- camera

 

school

>

[sku:l]

- scoala

 

to see

>

[tu si:]

- a vedea

 

seldom

>

[seldam]

- rar

 

she

>

[si:]

- ea

 

she's

>

[si:z]

- ea este

 

shop

>

[sop]

- magazin

 

shopping

>

[sopin<g)]

- cumparaturi

 

shopping street

>

[sopin^ stri:tj

- strada cu magazine

 

side-walk

>

|sa/dL'o:k]

- trotuar

 

so

>

[sou]

- astfel, asadar

 

to speak

>

[tu spi:k]

- a vorbi

 

to speak to

>

[tu spi:k tu]

- a vorbi cu cineva, cuiva

 

speech

>

[spirts]

- vorbire, discurs

 

station

>

[ste/'sn]

- statie

 

street

>

[strirt]

- strada

 

the

>

[Dza], [Dzi]

- (articol hotarāt)

 

then

>

[Dzen]

- atunci, dupa aceea, apoi

 

there

>

[Dzear]

- acolo

 

there's

>

[Dzea'z]

- acolo este

 

they

>

[Dze/]

- ei, ele

 

they're

>

[D7e/r]

- ei/ele sunt

 

to

>

[tu]

- 1. la, spre, catre 2. infinitivul verbelor ex.: to speak

 

tower

>

[tauar]

- turn

 

traffic

>

[trEfik]

- circulatie

 

train

>

[tre/n]

- tren

 

two

>

[tu:]

- doi

 

to visit

>

[tu vizit]

- a vizita, a merge la

 

to wait

>

[tu Llc/t]

- a astepta

 

to wait for

>

[tu ue/t fo:1]

- a astepta pe cineva, ceva

 

to walk

> [tu Vk]

- a merge pe jos, a se plimba

 

walk

>[uo:k]

- plimbare

 

we

>["i:]

- noi

 

we're

>[V]

- noi suntem

 

when

>[%]

- cānd, atunci cānd

 

white

>["a/t]

- alb

 

window

> [l'indou]

- fereastra

 

woman

>[ umanj

- femeie, sotie

 

tp wprk

>[tti La:rk]

- a lucra

 

-     Kicta la.

 

work

>[Vk]

- munca

 

you

>[/u:]

- tu, voi, dumneavoastra

 

you're

>[/uar]

- tu esti, voi sunteti,

 

 

dumneata esti, dumneavoastra suntetiīn unele cazuri, daca prezentam doua

pronuntii diferite pentru acelasi cuvānt, īnseamna ca se pot folosi ambele

variante.













Document Info


Accesari: 1834
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )