Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Notiuni elementare de sintaxa

Gramatica












ALTE DOCUMENTE

VERBELE MODALE - Can, could, may, might, must, need, should, ought to, shall, will, would.
MARKETING
DICTIONAR ESENTIAL FRANCEZA
verbele neregulate
Adjectivul
Prepozitia
Notiuni elementare de sintaxa

Clasa a V-a



Limba romana /fisa nr.1

11311i824l Notiuni elementare de sintaxa

 

 

Gramatica are doua parti:-sintaxa: se refera la imbinarea cuvintelor in propozitii si

11311i824l 11311i824l a propozitiilor in fraza;

11311i824l -morfologia: se refera la modificarile formei cuvintelor in

11311i824l 11311i824l 11311i824l 11311i824l vorbire.

Propozitia:

-este o comunicare cu un singur predicat.

I.Clasificarea propozitiilor:

1.Propozitie simpla: propozitia formata numai din parti principale de propozitie

11311i824l (subiect si predicat).

Ex.: Subiect(S) +Predicat(P) 11311i824l S. P.

11311i824l 11311i824l 11311i824l Ana mananca.

Propozitie dezvoltata: propozitia care pe langa subiect si predicat mai are si parti

11311i824l secundare de propozitie(atribut si complement).

Ex.: Subiect(S) +Predicat(P) + Complement(C)

S. P. C.

Elevul invata bine.

Subiect(S)+Atribut(A)+ Predicat(P) + Complement(C)

S. A. P. C.

Elevul inteligent invata bine.

Observatii:

1.Partile de propozitie sunt de doua feluri:principale si secundare.

2.Partile principale de propozitie sunt subiectul si predicatul.

3.Subiectul raspunde la intrebarea cine? adresata predicatului.

4.Predicatul raspunde la intrebarea ce face? adresata subiectului.

5.Atributul depinde de substantiv.

6.Complementul depinde de verb.

2.Propozitie afirmativa: El invata.

Propozitie negativa: El nu invata.

Observatie: -negatia se subliniaza impreuna cu predicatul din care face parte.

3.Propozitie enuntiativa: atunci cand se da o informatie. El invata.

Propozitie interogativa: atunci cand se cere o informatie. De ce invata?

II.Punctuatia propozitiei:

1.Punctuatia la sfarsitul propozitiei:

- la sfarsitul propozitiei enuntiative se pune punct. (.)

- la sfarsitul propozitiei interogative se pune semnul intrebarii.(?)

- pentru a exprima surprinderea, emotia, revolta, se pune semnul exclamarii.(!)

- o propozitie neterminata se marcheaza prin puncte de suspensie.(.)

2. Punctuatia in interiorul propozitiei:

- o explicatie sau o enumerare se marcheaza prin doua puncte.(:)

- o ezitare, o intrerupere in vorbire se marcheaza in scris prin puncte de suspensie.

Acestea marcheaza in scris si absenta unor cuvinte sau a unui fragment dintr-un

text.(.)

- pauza dintre doua parti de propozitie se marcheaza prin virgula.(,)

- cand se citeaza ceva se pun ghilimele. In tiparituri, scrierea cursiva inlocuieste,

uneori, ghilimelele.(".")

- intr-un dialog, inceputul vorbirii fiecarui personaj se marcheaza prin linie de dialog.(-)

Fraza:

-este o comunicare alcatuita din doua sau mai multe propozitii.

Observatii:

1.     Numarul de propozitii din fraza este egal cu numarul predicatelor.



2.     In analiza unei fraze, propozitiile sunt separate printr-o linie verticala sau oblica, in fata careia se pune numarul propozitiilor.

Ex.: Apa trece,1/ pietrele raman.2/

Enuntul:

-este o comunicare independenta si suficienta din punct de vedere al intelesului.

Observatie:

1.Enuntul poate fi o propozitie sau o fraza.

Clasa a V-a

Limba romana /fisa nr.2

11311i824l 11311i824l Vocabularul

1. Ce este vocabularul?

Vocabularul sau lexical limbii romane este format din totalitatea cuvintelor care exista sau au existat candva in limba.

Observatie:

Fiecare limba are propriul vocabular.

2. Aparitii de cuvinte noi

In limba apar permanent cuvinte noi. Aceste cuvinte se numesc neologisme.

 

Ex.: extenuat

3. Disparitii de cuvinte

Unele cuvinte nu se mai intrebuinteaza pentru ca dispar realitatile denumite de ele. Aceste cuvinte se numesc arhaisme lexicale.

Ex.: Sarmana bibliteca! Uitata in secriul ei la bejania anului 1821.

11311i824l 11311i824l (C. Negruzzi- Cum am invatat romaneste)

4. Modificari de sens : -vocabularul unei limbi este intr-o permanenta miscare, deoarece apar cuvinte noi, dispar unele cuvinte, se schimba sensul unor cuvinte. Unele cuvinte desi sunt pastrate in limba, isi modifica sensul.

Ex.: La mandra-i cale departe,

Nu pot merge far' de carte.

11311i824l Folclor

5. Utilizarea corecta a cuvantului; variante lexicale

Varianta lexicala este o pronuntare diferita a aceluiasi cuvant in raport cu forma lui literara.

Varianta lexicala se stabileste in comparatie cu forma din dictionar a cuvantului: de exemplu: cu fascicula, nu cu fasciculei.

Observatie:

In vorbire, un cuvant poate fi pronuntat diferit fata de forma lui literara.

Clasa a V-a

Limba romana /fisa nr.3

11311i824l 11311i824l Cuvantul

1. Rolul cuvantului in comunicare :-cuvantul este elemental de baza al comunicarii.

2. Cuvantul- forma si continut:

Cuvintele pot avea acelasi sens, deosebindu-se prin sunetele din care sunt alcatuite.

Cuvintele pot fi alcatuite din aceleasi sunete, deosebindu-se prin sens.

Cuvantul are:- SENS sau inteles- continut;

-         SUNETE sau invelis sonor- forma.

3. Dictionarul: -explica sensul cuvintelor.

Observatii:

a.      In dictionar, cuvintele sunt asezate in ordine alfabetica.

b.     In dictionar, adjectivele sunt la masculin, singular.

c.     In dictionar, substantivele sunt la singular.

d.     In dictionar, cand primele litere ale cuvantului sunt identice, clasificarea se face dupa prima litera interioara diferita.

e.      In dictionar, prescurtarile sunt explicate in primele pagini ale dictionarului; aici, se indica partea de vorbire.




Clasa a V-a

Limba romana /fisa nr.4

11311i824l 11311i824l Familia lexicala

 

1. Cuvantul de baza si radacina

Se pot forma cuvinte noi pe baza celor existente in limba.

Cuvantul de baza serveste ca element fundamental pentru formarea altor cuvinte.

Radacina este alcatuita din sunetele comune cuvantului de baza si tuturor cuvintelor obtinute de la acesta.

Uneori, sunetele din radacina sunt diferite in raport cu cele din cuvantul de baza:

Ex.: tanar - tinerete

2. Sufixele

Se pot obtine noi cuvinte prin adaugarea de sunete la sfarsitul unei radacini. Aceste sunete sau grupuri de sunete adaugate la sfarsitul radacinii pentru a forma un cuvant nou se numesc sufixe.

Exemplu de sufixe:

-oi; -araie; isoara; -uleana; -arime; - uca; -ica; -ita; -uta; -atura; -ulita; -et; -ar; -oaie.

Observatie:- de la un cuvant de baza se pot forma si substantive proprii.

Ex.: Frunzescu

Frunzeanu

Frunzila

Frunzoiu

 

3. Prefixele

Se pot obtine noi cuvinte prin adaugarea de sunete inainte de radacina.Aceste sunete sau grupuri de sunete adaugate inaintea unei radacini pentru a forma un cuvant nou se numesc prefixe.

 

Ex.: (a) desfrunzi

Observatii:-se pot adauga in acelasi timp sunete inainte si dupa radacina.

4. Cuvintele derivate

Cuvintele derivate sunt cuvintele formate cu ajutorul sufixelor si al prefixelor.

Observatie:-unui cuvant derivate i se pot adauga alte sufixe sau prefixe pentru a forma cuvinte noi.

Ex.: lapte

laptar

laptic

laptisor

laptareasa

5. Familia lexicala

Familia lexicala sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele obtinute prin derivare sau prin alte procedee de la un cuvant de baza. Aceste cuvinte sunt inrudite ca sens.

Ex.: frunza

frunzos

infrunzit

nedesfrunzit

desfrunzit

11311i824l Campul lexical

1. Campul lexical cuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu is care au trasaturi de sens commune.

Ex.: tata

mama

sora

frate

bunic

2. Largirea campului lexical

In campul lexical intra, pe langa cuvintele care apartin aceluiasi domeniu si au trasaturi de sens comune, si : - sinonimele lor;

11311i824l - derivatele lor;

11311i824l 11311i824l - expresiile care le cuprind.

3. Partile de vorbire din care este alcatuit un camp lexical

Campul lexical este alcatuit din aceleasi parti de vorbire (substantive, adjective, verbe).

Clasa a V-a

Limba romana /fisa nr.5

11311i824l 11311i824l Sinonime.Antonime

1. Sinonimele:- sunt cuvinte cu forma diferita si cu sens asemanator.

 













Document Info


Accesari: 27437
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )