Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Verbul

Gramatica












ALTE DOCUMENTE

verbele neregulate
Vocabularul activ si vocabularul pasiv
Verbul - felul verbelor
VERBUL
Verbul
Verbe conjugate
Vocabular franceza
MODURILE NEPERSONALE SI CONSTRUCTIILE VERBALE
VERBUL - in limba ebleza

Verbul

Verbul este notat in dictionar cu urmatoarele forme:canto,-are,-avi,-atum

1. 2. 3. 4.



1.Indicativ prezent,persoana I singular

2.Infinitiv prezent

3.Indicativ perfect simplu,persoana I

4.Supin

Tema de prezent se obtine inlaturand sufixul caracteristic " re".Recunoastem conjugarea unui verb dupa vocala finala a temei de prezent(sau vocala tematica).

Conj. I: -a

Conj.II:-e(lung)

Conj.III:-consonantica:-e(scurt)

-vocalica:-e(scurt)

Moduri si timpuri derivate din tema de prezent

        Moduri personale:

1.Indicativ-prezent

-imperfect

-viitor I

2.Conjunctiv-prezent

-imperfect

3.Imperativ-prezent

        Moduri nepersonale

1.Infinitiv prezent

2.Participiul prezent

3.Gerunziul

4.Gerundivul

Sufixele morfologice arata modul si timpul.

Mod

Timp

Formare

Indicativ

Prezent

tema de prezent+desinente personale(conj a III-a cons.e->

i,u).

Imperfect

tema de prezent+sufix -ba+desinente personale

Conjugarea a III-a vocalica si a IV- -intre tema si sufix:-e

Viitor I

Conj.I,II:tema de prezent:-sg. I. bo

II.bis

III.bit

Pl.I.bimus

II.bitis

III.bunt

Conj. aIII-a:tema de prezent+sufixele-a(persoana I sg)

-e(celelalte persoane)

+desinente personale

Conjugarea a III-a consonantica:radical +suf.-a(pers.I)

-e(celelalte pesoane)+desinente personale

Perfect

Tema de perfect+desinente specifice perfectului:

Sg.I-i

II-isti

III-it

Pl. I-imus

II-istis

III-erunt(ere).Perfectul se traduce prin perfectul compus in limba romana.

Mai mult ca perfectul

Tema de perfect+sufix -era +desinente personale

Viitor anterior

Tema de perfect+sufixul -er +i+desinente personale

Conjunctiv

Prezent

Conj.I:radicalul verbului+sufixul-e +desinente personale

Conj.II,III,IV:tema de prezent(radical-conj.aIII-a consonantica)+sufixul-a+desinente personale

Imperfect

Tema de prezent+sufixul " re"+desinente personale.

In context,conjunctivul imperfect poate fi tradus prin indicativ imperfect.

Perfect

Tema de perfect+sufixul-eri +desinente personale

Mai mult ca perfectul

Tema de perfect+sufixul -isse +desinente personale

Imperativul

Prezent

Persoana a II-a singular-tema de prezent

Persoana a II-a plurak-tema de prezent+sufixul -te

La conjugarea a III-a, "e"scurt se transforma in " i".

Moduri nepersonale

Gerunziul

Substantiv

verbal

Tema de prezent + sufixul -nd+desinentele declinarii aII-a.La conjugarea a III-a vocalica si a IV-a intervine vocala de legatura e intre tema si sufix.

Participiul

Prezent

Tema de prezent+sufixele-ns(Nominativ singular)

-nt(celelalte cazuri) +desinentele declinarii a III-a parisilabice

Conjugarea a III-a vocalica si a IV-a -e

Substantivul

Substantivele sunt grupate in 5 declinari.Ele sunt notate in dictionar cu urmatoarele forme:aqua,-.Terminatia genitivului singular ne arata declinarea substantivului.Declinarea I cuprinde substantive majoritatea feminine,putine masculine(nu substantive de genul neutru).Cele masculine denumesc ocupatii barbatesti sau nume de barbati.

Declinarea a II-a -majoritatea masculine si neutre ,putine feminine;cele feminine denumesc arbori,tari,orase.Cele neutre se termina la nominativ singular in "um".

Declinarea a III-a este cea mai bogata declinare:

1)substantive parisilabice(cu acelasi numar de silabe la nominativ si genitiv singular)

2)substantive imparisilabice(la genitiv singular apare o silaba in plus fata de nominativ)

Tema substantivului(mai ales la acesta imparisilabic) se obtine inlaturand terminatia genitivului singular.

Declinarea a IV-a cuprinde majoritatea substantivelor masculine si neutre si mai putine feminine.Cele feminine denumesc grade de rudenie ce denumesc femei si nume de arbori.

Declinarea a V-a cuprinde substantive de gen feminin.Numai substantivul "dies" poate fi si feminin si masculin.

Desinente personale

Singular

Plural

I-o,m

I-mus

II-s

II-tis

III-t

III-nt

Caz

Decl.I

m.f.

Decl.II

m. f. n.

Decl.III imparis.

m.f. n.

Decl.III par.

m.f. n.

Decl.IV

m.f. n.

Decl.V

f.

N

-a



-us,er,ir -um

zero

-is,-es zero

-us -u

-es

G

-ae

-i

-is

-is

-us

-ei

D

-ae

-o

-i

-i

-ui

-ei

Ac

-am

-um -um

-em zero

-em zero

-um -u

-em

Abl.

-a

-o

-e

-e -i

-u

-e

V

=N

-e =N =N

=N =N

=N =N

=N =N

=N

N,V

-ae

-i -a

-es -a

-es -ia

-us -ua

-es

G

-arum

-orum

-um

-ium

-uum

-erum

D,Abl

-is

-is

-ibus

-ibus

-ibus

-ebus

Ac.

-as

-os -a

-es -a

-es -ia

-us -ua

-us

Tabelul de declinari

Adjectivul

Adjectivele cu trei terminatii(sau de clasa I):




bonus,-a,-um

us-masculin

a-feminin

um-neutru

pulcher,-a,-um

er-masculin

a-feminin

um-neutru

Adjectivul se acorda in gen,numar si caz cu substantivul determinat.

Adjectivul de clasa a II-a

-se declina dupa declinarea a III-a parisilabica

-Abl. Singular-i

1)adjective cu doua terminatii:brevis,-e

2)adjective cu o terminatie:prudens,-ntis;felix,-icis(zero).

3)adjective cu 3 forme:acer,acris,acre

Gradele de comparatie

1)Pozitivul:clarus,-a,-um

2)Comparativul:tema adjectivului+sufixele -ior(m.f.)

-ius(n.)+desinentele declinarii a III-a imparisilabice.

Sufixul -ius se intalneste numai la nominativ,Ac,V sg.La restul cazurilor,sg. si pl.se intalneste suf. ior.

3)Superlativ

Tema adjectivului+sufixele -issimus(m.) -issimum(n.)

-issima(f.)

Exceptii pentru superlativ

I.Adjective terminate la pozitiv in er formeaza superlativ cu sufixele:

-rrimus(m.)

-rrima(f.)

-rrimum(n.)

II.6 adjective terminate la pozitiv in lis formeaza superlativ cu sufixele:

-limus(m.)

-lima(f.)

-limum(n.)

-facilis,-e;dificilis,-e.

-similis,-e;disimilis,-e.

-gracilis,-e;humilis,-e.

Pronumele personal

 

Caz

Persoana I

Persoana a II-a

Sg.

Pl.

Sg.

Pl.

N.

ego

nos

tu

vos

G.

mei

nostri(de noi)

nostrum (dintre noi)

tui

vestri(de voi)

vestrum(dintre noi)

D.

mihi

nobis

tibi

vobis

Ac.

me

nos

te

vos

Abl.

me

nobis

te

vobis

Nu are forme pentru persoana a III-a.Pentru a marca aceasta persoana se foloseste fie pronumele reflexiv "se" ,fie pronumele demonstrativ "is","ea","id".

Cazul Ablativ poate fi de multe ori,insotit de prepozitia enclitica "cum"(la sfarsitul formei de ablativ).

Pronumele reflexiv

N -

G-sui(de sine)

D-sibi(siesi,pentru sine)

Ac-se(pe sine)

Abl.-se

Pronumele posesiv

 

-arata posesia.

Au forma unor adjective cu 3 terminatii.

Sg. Persoana I meus,mea,meum

II tuus,tua,tuum

IIIsuus,sua,suum

Pl. Persoana I noster,nostra,nostrum

II vester,vestra,vestrum

III suus,sua,suum

Cand pronumele posesive se acorda in gen ,numar si caz cu un substantiv,devin adjective pronominale posesive.

Pronumele demonstrativ

1)hic,haec,hoc(acesta,aceasta,acest lucru)

2)iste,ista,istut

3)is,ea,id

4)ille,illa,illud(acela,aceea,acel lucru)

5)ideam,eadem,idem(acelasi,aceeasi,acelasi lucru)

-is,ea,id+particula "dem"

6)ipse,ipsa,ipsum

Pronumele demonstrativ se declina dupa declinarile a II-a si I ,dar au si unele forme ale lor proprii.

G sg.-ius D sg.-i

Pronumele relativ

Pronumele relativ are rol de relatie in fraza.Se acorda in gen si numar cu substantivul sau pronumele determinat,dar poate avea alt caz.

N sg. qui,quoi,quod(care,ce)

G sg.-cuius

D sg.cui

D-Abl. pl. quibus

Pronumele relativ se declina dupadelinarile I si II ,dar au si forme proprii.

Pronumele interogativ

Se intalneste in propozitii interogative,si are aceeasi declinare ca pronumele relativ,difera numaiu N sg.quis,quis,quid(cine,ce)

In latina exista doua conjunctii foarte des intalnite:

Ut-in functie de modul propozitiilor introduse,poate avea urmatoarele valori:

1)cu modul indicativ:

a)temporal(cand)

b)comparativ(dupa cum)

2)cu modul conjunctiv

a)completiv(ca sa) d)consecutiv(incat)

b)final(ca sa)

c)concesiv(desi)

Cum

1)cu modul indicativ-temporal(cand)

2)cu modul conjunctiv

a)narativ istoric-conjunctiv imperfect(cand

-conjunctiv mai mult ca perfectul(dupa ce)

b)cauzal(fiindca)

c)concesiv(desi)

Criteriile pentru a retine mai usor terminatiile:

-pentru masculin si feminin:Ac sg. -m,langa vocala tematica a declinarii

Ac. pl. -s langa vocala tematica a declinarii

Abl. sg. are ca terminatie vocala tematica a declinarii

D,Abl pl Declinarea I II III IV V

Is is ibus ibus ebus

Pentru genul neutru -N,Ac,V pl-au terminatia "a"(la declinarea III,IV,langa vocala tematica)

Powered by http://www.preferatele.com/

cel mai tare site cu referate

Powered by http://www.preferatele.com/

cel mai tare site cu referate

Powered by http://www.preferatele.com/

cel mai tare site cu referate

Powered by http://www.preferatele.com/

cel mai tare site cu referate













Document Info


Accesari: 15102
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )