CLXXXI Vasile Voiculescu
Oricât de dragastoasa ti-e iscusita limba
stiu când ma minti, cu toate ce-mi spui si faci pe plac, 949h71j
Neasteptat culoarea privirilor se schimba
si ochii tai o clipa se bâlbâie si tac.
Cât mi-esti de drag atuncea ! Cum îti iubesc
minciuna !
Întreg te afli-acolo, tu, cel adevarat
Tu, candid plin de vitii, amestecând într-una
Pacatul ce luceste ca aurul curat..
si nici o vina... Raul sub tine-i calul
sprinten
Sfarâma stavili, inimi, sa zboare unde-i ceri,
În coastele Iubirii cruzimea-i ager pinten,
Stau bine stropii rosii pe negrele placeri,
si-ademenind lumina
cu îngerii-ti perfizi,
În iadul tau tragi
cerul si astfel mi-l deschizi...
Miercuri, 13 aprilie 1955
