ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Am ocolit noaptea cea grea,
am ocolit gandul ca vei pleca
Dar niciodata in lume...
nu am ocolit sentimentele
Si fiorul ce-l simt pentru tine!
Ocolesc lumea fara suflet,
ocolesc o inima rea si muta
Dar niciodata in lume...
nu ocolesc a ta soapta de iubire
Si dragostea ce o simt pentru tine!
As ocoli raceala unei despartiri,
as ocoli nepasarea unei vechi trairi.
Dar niciodata in lume...
nu as putea ocoli iubirea din inima mea
Si viata ce o simt prin tine!
Noiembrie incet
se lasa
si dorul de tine m-apasa.
Fiecare picatura de bruma
se aseaza fara urma
.in suflet.
Imi e atat de greu
cu visele sa te-mpart mereu.
Cerul sa-mi stie durerea
si neputincioasa sa-ti simt trecerea
..in suflet.
Dar in zori de zii intind
mana inimii sa te cuprind.
Sa te aduc in al meu fior
pentru a simti dulcele amor
.in suflet.
In causul palmei am adunat
lacrimile vietii
Si am chemat vantul sa le daruiasca, tristetii
Dar vantul nu le-a suflat si ele in inima mea
S-au adunat!
In cosuletul sufletului meu am strans multa iubire
Si am chemat dragostea sa o transforme in traire
Dar dragostea nu a reusit nimic sa faca cu ea
Si a murit!!
In viata asta am intalnit de toate, mai bune.mai rele
Si am chemat norocul sa le-mparta in toate cele
Dar norocul a fost atat de mic; ca eu doar
Am trait!!
Alaturi de tine visez ca un copil
nevinovat,
Iar viata care trece pare far' de pacat
Stii sa aduci zambet, culoare si traire
Peste toate clipele triste si fara de iubire.
Alaturi de tine am invatat sa spun,
Ca viata care trece nu e doar un fum.
E un foc al inimii ce arde necontenit,
Mai ales atunci cand iubesti si esti iubit.
Alaturi de tine mi-as dori sa fiu
Clipa de clipa, ceas de ceas, desi stiu
Ca pentru noi viata a trecut de mult
Iar tot ce vreau acum, se poate numi.trecut!
O zi fara ploaie; e o zi fara
tristeti...
O zi fara noapte; e o zi fara dimineti...
O zi fara flori; e o zi fara culori...
O zi fara tine; e o zi cu cerul plin de nori...
O zi fara iubire; e o zi pustie...
O zi daca as muri; e o zi cand tu nu vii..
...si e doar o zi!
Natura toata tipa, striga, este chinuita,
Ca-n negura noptii se simte parasita.
Iar sufletul meu victima va fii,
Si lacrimi pe obraji incet vor siroi.
Ca a mai trecut o zi de clipe reci,
Iar inima te cauta si-ntreaba unde esti?!
Nu stiu ce raspuns i-as putea da,
Si ma prefac ca nu stiu ce ar vrea!!
Desi vor trece luni cu zile seci,
Eu in zadar te voi astepta sa treci.
Poate doar, candva, padurea aramie,
Va stii un raspuns sa-mi spuna mie!!
"Minunea
noastra simpla e ca iubim mereu
cu tainica uimire traita-ntâia oara;
Ca ne aflam alaturi la bine si la greu,
senini când zarea poate si pentru noi sa moara.
Minunea noastra simpla e darul de a stii
ce-i dor, si ce-i tristete, si ce-i singuratate!
Minunea noastra simpla e c-am ramas copii
si ca la fel ramânem cât inima ne bate" Corneliu Serban
Am un an de cand
mi-am facut cont aici..un an in care am avut alaturi la bine
dar si in clipe mai putin placute sprijinul si ajutorul unor persoane minunate....
un an de cand impart cu ei cate un gand, cate o farama de
inima si cate un fior zi de zi..un an in care poate am si
gresit, dar am adus si zambetul pe chipurile unora.
Imi doresc sa nu evaluez timpul, ci doar prietenia,
bunatatea si frumusetea sufleteasca a unor persoane speciale, descoperite aici.
Va multumesc ca ati patruns in viata mea si as vrea sa
fim aceeasi "familie virtuala" ...cat mai multi ani!
"Viata este un dar pe care îl meritam numai atunci când îl
daruim" Rabindranath Tagor
Daca as avea in palmele mele o
farama de iubire,
As alerga sa o asez inaintea inimii tale.
Daca as cuprinde in palmele mele un strop de fericire,
As alerga sa o presor peste sufletul tau.
Daca o eternitate ar fi intre palmele mele,
Tu vei fi acel care se va bucura de ea.
Daca chipul tau ar poposi intre palmele mele,
As simti ca tot universul iubirii e langa mine.
As fi cea mai norocoasa, fiinta de pe pamant
Si as simti ca lumea e atat de frumoasa
Incat tot greul, ar fi luat de vant
Iar linistea si iubirea le voi trai sfioasa..
Doar langa tine!
Am sa le
spun tuturor.fiindca mereu mi se reproseaza ca nu am o "imagine concreta" ...ca
nu sunt singura si ptr mine nu imaginea, banii sau masina conteaza la un
persoana, ci sufletul!!.cand anii trec nu te mai
bucuri de nimic "material", doar ce ai in inima folosesti si poate sunt la
varsta cand acest lucru are importanta!
Nu sunt perfecta, nici nu vreau si nici nu pot. nu sunt nici Inger si nici
Demon...sunt doar un chip, un suflet, o femeie cu
defecte si calitati. Nu cersesc complimente si nu vreau sa jignesc si sa ranesc
pe nimeni...nu cer prietenia nimanui care nu are incredere in mine...nici
zambete false sau sentimente inexistente pentru cei in al caror suflet nu
contez...si nici atentia celor care atunci cand ma privesc, vad in mine altceva
decat ceea ce as fii eu de fapt.
Vreau un zambet sincer care sa-mi lumineze viata atunci cand ea e umbrita de
nori, vreau o vorba atunci cand furtuna vietii pune stapanire pe cateva clipe
din viata, vreau ceea ce cauta toti...bunatate si putin suflet presarat uneori!
Va multumesc tuturor celor care nu ma cunoasteti si
care totusi sunteti alaturi de mine!!
Sunt oameni care ne ''ating''
sufletul, ne fac sa ne gandim la unele aspecte ale vietii pe care uneori le
ignoram sau pur si simplu nu le constientizam, chiar daca e doar cu o privire
sau cu un cuvant, pentru o clipa, o zi sau pentru o viata...
E ciudat cum doar un mic gest sau o intrebare ne poate influenta...ne poate
intrista sau inveseli...de fiecare data cand ii avem alaturi. Si cred ca
acestor persoane trebuie sa le multumim in fiecare
clipa ca fac parte din viata noastra!
Tu esti a noptii
luceafar bland
Cand luna te priveste zambind.
Eu sunt o steluta ce-ncepe a sclipii
Iar visele noastre sunt atatea mii.
Tu esti ca o creanga divina,
Cu miros de
Eu neprihanita, zvicnind fara vesmint
Te-astept sa dormi in sfint asezamint.
Tu esti departe pierdut in toamna
Astepti sa reasculti a inimii soapta
Eu traiesc cu dorul meu pustiu acu'
Si iubesc pe cineva care esti Tu...
Eu sunt cea mai frumoasa stea...
Tu esti ce am in inima mea!
Eu sunt ce multi si-ar dori...
Tu esti cea mai frumoasa zi!
Chiar
daca imi incarunteste parul
Si simt cum zilele trec cu carul.
Caut un sens si sper ca nu sunt doar
Trairi si clipe pierdute in zadar.
Chiar daca trimit sufletul poate te
va afla
Ca am gasit atatea si nu am putut nimic pastra.
O suferinta aspra ma roade-n interior
Si cred ca-i fericirea nascuta dintr-un dor.
Chiar daca ma chinuie un gand
Totusi sper ca va dispare in curand.
Suspin, privesc si strig catre cer,
Mai pot sa visez, sa iubesc si sa sper?!?
Chiar daca eu ma-ntreb, oare...
Cunosc raspunsul la aceasta intrebare?
Nu, nu-l cunosc, stiu doar c-am obosit
De dor, de asteptat si de iubit!
"Esti
alinarea sufletului meu,
Nici moartea nu imi poate lua
Iubirea ce ti-o port!
Cu ea ma-ngrop!
Cat voi trai nu voi uita
Cat te-am iubit si-am suferit,candva.
As vrea sa fiu ca un condor
La geamul tau sa vin in zbor
Ca mor de dor.de-al tau dor"...
Imi doresc sa
am puterea de a cauta.si sa gasesc cararea!
Imi doresc sa am libertatea de a alege.si sa gasesc
chemarea!
Imi doresc sa fiu o "floare alba"...la
ferestra unui "suflet albastru"!!!
Iti ascult
trupul respirand,
iar ochii de pasiune tremurand.
Iti simt fiinta ca o aroma stelara,
ca o adiere,blanda de vara.
Dar toamna din mine,a-nvatat,
sa-ti raspunda neincetat.
Cu singuratatea clipei efemere,
cand iubirea e plina de mistere.
Desi tu esti un inger ptr mine,
si mi-as dori macar o zi sa fiu cu tine.
Iubeste-ma ca intr-o poveste,
care nu-i, atunci cand este!
E seara..
linistea coboara printre gandurile obosite de bruma zilei. In suflet e
perfecta armonie.
Imi doresc ceva mai mult?!!
Imi doresc sa pot sa-ti ating inima, asa cum tu mi-ai
cuprins sufletul; imi doresc sa ma pierd in ochii tai, asa cum tu imi asculti
vorbele; imi doresc atat de multe...dar tu esti departe!! si
e seara...
N-as vrea sa
stii ce-i durerea,
Ce-i zbuciumul si ce-i tristetea.
As vrea ca tu sa ai puterea,
De a simti ce-i frumusetea.
N-as vrea sa stii ca-n inima mea
Doar gandurile tale aduc trairea
As vrea sa simti doar fericirea
Prin care eu visez iubirea.
N-as vrea sa stii ca eu privesc,
Si mi-as fi dorit sa te-ntalnesc!
As vrea sa fie un ideal firesc
Sau poate tot ce imi doresc!
N-as vrea sa stii in clipa care vine
Ca a ta e iubirea ce ti se cuvine
As vrea s-auzi cuvantul rostit de mine
Sa nu simti idealul distrus in ruine.
Tu n-ai sa stii, ca la rau si bine,
Inima, gandul meu, lipite sunt de tine.
E toamna, e
noapte si e ploaie.
In suflet lacrimi de bruma se lasa droaie.
E toamna si de-acuma s-a-nnoptat...
Si eu ma-ntreb:Oare de ce mai uitat?
Hai vino alaturi in seara aceasta.
Si nu incerca sa deschizi fereastra.
Te asteapta perna o barca cu vise,
Iar ochii mei ca niste felinare stinse.
Nimic nu-mi mangaie obrajii reci,
Iar cuvintele ce le rostesc sunt seci.
De asteptari ce nu se mai sfarsesc,
Pe taramul de vis si firesc.
Vantul imi bate sufletul plin de regrete...
Iar gandurile adunate in mii de sonete.
Imi presara serile cu fum cenusiu si scrum,
E toamna chiar si in sufletul meu acum.
Cand se asterne toamna, intr-un
tablou feeric
Impartim toata iubirea din noi, prin intuneric,
Cuprinsi de vraja dulce, suava, a iubirii
Cand suntem amandoi, in tainele pasiunii.
Uitam de timp, de loc, de tot ce este-n jur
Valsam printre sperante, cazute imprejur
Iar gandul ce adie prin soapte si trairi
E muzica de vis, cazuta din simtiri.
Norii de toamna se duc si altii vin mereu
De unde atata iubire in sufletul meu?
In toamna blanda ce-n pace
se-aseaza
Mii de ganduri prin minte se creeaza
Cat mi-as dori ca pentru doar o clipa
Sa-mi odihnesc privirea obosita!
Sub chipul tau pe care-l admir doar eu
Sa-mi soptesti ca ma iubesti mereu!
La pieptul care iti pulseaza-n ritm vioi
Fericiti am simti ca suntem amandoi!
Mi-e dor sa curg langa tine un gand,
Mi-e dor sa zbor langa tine razand,
Stiu ca nu e pacat sa iubesti
Pacat e in viata sa nu stii sa traiesti.
Fa-mi viata fara lacrimi si fericit-o clipa,
Linisteste-mi clocotirea si in mine te-n firipa.
Si te voi pastra in minte si-n a mea privire
Vei ramane vesnic viu in inima si in simtire.
Acum, peste petale de trandafiri
cade soarele iar,
Trecuta e o lume si alta a-nceput acum in pas hoinar,
Toamna sufla cu buze fierbinti si aduce miros de castane coapte,
Si eu astept ca urma ta sa revina-n ale mele soapte.
Padurea cuvintelor ma cheama si intru-n ea tematoare,
Silabele-astern cuvantul pe foaie, din
Pe cararea cea lina, simt cum inima imi suna,
Mesajul mi-e clar "Esti ca un inger coborat din luna!"
Imagini se-aprind pe-o urma de-a ta, spre mine alergi in ganduri neclare,
As vrea sa rasufli o soapta, care sa ma scoata din a mea stare,
Iubindu-te-ti vad privirea sfioasa, cu ochiul retras pe-o fila de carte,
In adancul sufletului te voi pastra pe veci, si in ale mele soapte.
Am plecat fara sa
stiu unde ajung
Cu pasii care-i fac in fiecare seara
Incerc sa te uit, dorul ma doboara,
Ma opresc, te doresc si plang!
Vocea ta pierduta a rasunat in noapte
Pe drumul meu cel fara capatai,
Cand iubire sacra eu ti-am rostit in soapte:
- Mi-ai fost speranta vietii si-asa o sa-mi ramai!
Imi lipsesti, si ma plimb printre soapte;
Prin viata cu perdea de
Dar voi reveni prin gandurile pictate
Si te voi iubi pana la moarte!
Niciodata inima
nu fu mai frumoasa,
Si mai candida licoare de simtire.
Decat atunci cand iubirea ii e casa,
Palid asternut a privirii din traire.
Niciodata pasii care duc spre mine,
Nu se vor opri din cursul lor.
Langa inima mea inrobita de iubire,
Astept tacuta, sufletul tau cu dor.
Niciodata n-am cerut,ce n-as fi putut
Sa dau, sa simt, sau sa-nteleg; intr-un cuvant
Niciodata n-am primit, si n-am avut
Ce-am simtit, pe tine cand te-am intalnit!
Pe fereastra
noaptea stau,
Stau adesea si privesc.
Si cu ochii plini de lacrimi,
Doar la tine ma gandesc.
De dorul tau traiesc printre lacrimi,
Pasesc prin zapada rece de patimi.
Ratacesc intr-un suspin tacut,
Ptr visul de iubire abia inceput.
De dorul tau in lumea asta mare,
Ma sting precum un muc de lumanare.
Eu fara tine nu mai sunt fiinta,
Ma simt doar o mare de dorinta.
De dorul tau as face acum carare,
Si ti-as trimite cate-o sarutare.
Insa ma voi lasa, uitand de toate,
In mrejele iubirii-adevarate.
Oare ce e
viata?
Raspuns eu n-am gasit.
Poate-i lumina sau dimineata,
Sau poate-i soarele la asfintit?!
Un gand imi spune;"De ce te doare,
Doar viata e o floare!!
Cu parfumul ei te amageste
Spre o lume de poveste!"
De acest raspuns sufletul e nedumerit.
Viata este una si speram mereu ca.
Mai este mult pana la sfarsit!
Drumul lung si obositor ma face sa ma asez pe o banca singuratica. E aici de mult. A luptat cu lacrimile
cerului si cu supararea viscolului ... dar a fost si mangaiata de razele calde
ale soarelui. De-a lungul timpului a auzit
milioane de povesti de iubire si de viata de la cei care se opreau pentru a-si
odihni sufletul. Totusi e singura ... asemenea oamenilor, dezamagita de tot ce e in jurul ei. A auzit atatea promisiuni si juraminte si
a vazut atatia oameni nefericiti trecand pe langa sau chiar oprindu-se pentru
cateva clipe alaturi de ea.
Daca ar avea un suflet cu siguranta ca ar suferi. Daca ar putea vorbi ne-ar spune ca gresim. Daca ar avea o inima
ar incerca sa ne transmita din sentimentele ei.
Dar...nu are suflet, nu are glas si nici o inima. Nu este
decat un martor tacut al suferintei noastre. Cu timpul incercam sa ne ridicam de pe banca singuratatii si sa ne continuam
drumul spre necunoscut. Cautam ceva, ceva pierdut de
mult...pierdut in simtiri si amintiri ... amintiri devenite dureroase odata cu
trecerea timpului.
Unde esti?
Stiu unde esti...dar nu te vad...doar te simt...si-mi
refuz constant efortul de a te percepe cu tot ce sunt. Mintea mea iti
recunoaste prezenta, dar inima mea obosita goneste dintr-o parte in alta dupa
lucruri mici si lucruri mari, lucruri bune si lucruri rele, dar lucruri care ma
obosesc, atat de tare incat nu mai caut nimic si nu mai vreau nimic...doar o
pace si-o odihna a ochilor, a mintii, a trupului, a spiritului....
Nimeni nu stie parola spre tine
O stiu...doar eu!
Nimeni nu-ti stie iubirea mai bine
Decat...stiu eu!
Nimeni nu stie cat de minunat
Esti tu...doar tu!
Nimeni sa uite de tine nu poate
Eu nu... nu! nu!
Se intalnesc doua prietene:
- Buna draga, felicitari, am auzit ca te-ai maritat, ia
spune cum este?
- Foarte frumos, in fiecare seara ne plimbam prin parc, luam o barca si mergem
pana in mijlocul lacului.
- Vai ce romantic! Si?
- Din mijlocul lacului el se intoarce cu barca iar eu innot.
- Atata distanta! Dar nu ti-e greu?
- Nuu. m-am obisnuit! Mai greu este pana ies din sac!
Sunt zile si nopti bune si mai
putin bune;cu rasete si optimism, sau cu inima stransa
si cu lacrimi.Dar atunci cand cele rele sfarsesc bine nu poti decat sa-i
multumesti lui Dumnezeu si sa iei decizii.
Viata e atat de scurta si de fragila, iar timpul trece atat de repede, incat
daca "pierdem" timpul inseamna ca aruncam si risipim secunde, ore,
saptamani, ani, sentimente, ganduri, oameni....si totul fara sa ne dam seama.
Vreau sa pastrez, tot ce se poate pastra...sa daruiesc, tot ce se poate
darui... sa iau deciziile care se pot lua... sa investesc in oamenii care
merita...sa traiesc, ce se mai poate trai!!!
O dorinta...un vis...o
treapta ptr a pasi spre un alt inceput!
Ma trezesc speriata...un vis ciudat imi tulbura sufletul fricos si ma face sa
deschid involuntar ochii ingreunati de somn.
Dimineata alba si rece patrunde in privirea mea, o
dimineata in care eu nu apartin, nu ma regasesc si nu are pic de
culoare....nici soare, nici nori...nici ingeri sa ma traga din culcusul meu
cald.
Singurul lucru cunoscut in dimineata asta straina, este
cafeaua...bine ca macar ea ma aduce cu picioarele pe pamant. Nu stiu in ce directie sa ma indrept si ce vreau sa fac?!...nu stiu cum
sa imi alung ce am in suflet si cum sa trec peste
tot?!...in clipa asta nu stiu nici macar de ce
traiesc?!....
Imi lipseste ceva sau poate doar am impresia asta?!. poate
e dimineata de vina, sau poate visul?!...Cu siguranta!!....
Imi iau cafeaua si ma urc intr-un colt de pat, acum
mi-e un pic mai bine desi tot singura am ramas..insa cu siguranta ca
"De ce
plâng, Doamne? Ca am sufletul plin
De dragoste, de dor si de credinta?
Cum as putea eu, Doamne, sa spun ca e
un chin
Sa simt tot ce mi-ai dat? Îti port recunostinta!
si-Ţi multumesc pentru ca, Tu, îmi esti
Tot sprijinul, tot reazemul din viata;
De rele, Doamne, Te rog sa ma feresti
si da-mi iubire, si da-mi, Te rog, speranta
Sa sper si sa cred în dragostea si-n mila Ta,
Sa simt ca nu e vis speranta pe pamânt
si ia-mi, Te rog, viata si fa ce vrei cu ea,
Dar nu-mi lua iubirea, e tot ce am mai sfânt".V.Pintea
As vrea sa
ma prefac in pasare, sa fiu acolo langa tine,
Sa te privesc neincetat si sa te aduc cu mine.
Intr-o lume numai cu fericire si iubire,
Sa nu simtim niciodata raul din lume.
As vrea sa fiu un nor, chipul tau sa-l alint usor,
Sa alung greutatea si durerea de dor.
Sa te iau cu mine in infinitul zbor,
Al unei iubiri sublime pe aripi de cocor.
Dar pentru totdeauna vei fi doar un vis,
Risipit in zori de zi sau pierdut prin abis.
Ce il caut neincetat far' nici o speranta,
Pentru ca visele niciodata nu vor prinde viata....
Viata e o incapere..multe chipuri
se plimba aievea pe acolo.
Sufletul meu e ca o minge, aluneca de la un picior la
altul.este lovit fara intrerupere; fara voia lui.
Cand se opreste la picioarele cuiva spera ca este luat in brate, spera ca nu va
mai cadea niciodata, ca nu se va mai intoarce in infernul de acolo si va fi
fericit!..
Dar revine si loviturile par din ce in ce mai dureroase.
Pana cand vei rezista?!...oare pana cand?!
Te caut printre chipurile din
jur...
De ce nu esti?!
Te astept pe o adiere sa-mi mangai fruntea...
De ce nu vii?!
Inchid ochii si intreaga fiinta te iubeste,
Inima bate ptr tine, iar sufletul te doreste!
Gandul pleaca sa te caute,
Sa te aduca macar ptr cateva clipe.
Cat de mult ar dori sa te afle,
Sa te simta alaturi in vise implinite!!....
Oare vei stii vreodata, ce e in inima mea?!
Oare vei afla candva, cat te iubeste fiinta mea?!
Resemnarea sa fie unica solutie, in aceasta situatie?!
Sa astept sa treaca viata, in aceasta directie?!...
Am fost candva.azi nu mai sunt,
Imi pare rau ca nu am fost, demult.
Cand am urat, am fost iubita;
Cand am iubit, am fost urata.
Tot ce am sperat a ramas doar vis
Si-am cunoscut o parte din abis
Nu sunt ce par a fi,
Nu sunt nimic din ce-as dori.
Nu sunt nici apa si nici vant
Sunt doar un suflet pe-acest pamant
Pentru ca m-am nascut fara sa stiu
Sau prea curand sau prea tarziu.
Vremea inapoi nu pot s-o dau
Si nici viata de la cap' s-o iau
Asa ca, m-am resemnat si n-am ramas
Decat un inger fara glas!!!....
De ce nu
sunt o picatura de ploaie....sa ma pierd printre multimea de trecatori, poate
te gasesc pe tine!
De ce nu sunt o raza de lumina....sa luminez multimea de chipuri
, poate te ajut pe tine!
De ce nu sunt o adiere de vant....sa racoresc fruntile
incruntate, poate iti alung tristetea ta!
De ce nu sunt decat un suflet...printre multimea de suflete
,care nu pot face nimic ptr tine!
Departe de agitatia lumii, pe o insula
exilata în miez de ocean planetar unde nu exista nici o urma de
rautate.invidie.sau ura; se deschide o poarta spre rai; O lume în care valuri
salbatice se preling printre tarmurile dantelate,
pasarile se aduna sa cânte pentru pustietate, animale prea
putin cunoscute ies din vizuinele lor lasându-se atinse de alizeul
bland si razele diminetii, pesti multicolori înoata în ape
limpezi, iar curcubeie îngenuncheaza lânga cristalele zorilor.
Un rai pe o insula umbrita de palmieri,
aruncata undeva in mijlocul oceanului, unde timpul va incepe sa se
comprime inauntru si voi redeveni, fie ca vreau fie ca nu, copil.acel suflet
pur si gingas ca al ingerilor ce ne apara.
Un taram al linistii, al frumusetii, al bunatatii. un
tarâm în care zac neatinse visele lui Dumnezeu.
....de ce
muzica e data la maxim, de ce se fuge de singuratate, de intuneric, de munca,
de eforturi grele, de ce se cauta adrenalina?!.Pentru ca te
simti mort intr-un timp mort, la finalul caruia nu te asteapta nici o luminita.
Castigam enorm de mult timp daca ne bucuram in viata, daca ne bucuram
rugandu-ne, ajutand pe altii, suferind pentru altii.. atunci timpul devine o mare
de bucurie si e unicul nostru refugiu!!!
Inchid ochii si
astept printre gene sa-mi poposesti,
Astept cu nerabdare visele sa-mi luminezi.
Clipele vor fi de aur,in noaptea ce-o sa vina,
Pentru ca ai fost si esti a ei lumina.
Dimineata somnoroasa si lenesa, apare
As vrea sa iti zaresc chipul placut, agale.
Sa te sarut, sa te alint, sa te privesc,
Si toate soaptele la tampla ta, gasesc.
Dar raman cu dorinta, sa te intalnesc,
Sa te iau de mana si usor, sa iti soptesc:
Imi e atat de greu fara tine,
Incat simt un dor nebun in mine!
Tot ce pot si imi doresc sa-ti ofer,
Este un senin crampei de cer.
Sa te ocroteasca si sa fie deasupra ta,
Asa cum e mereu iubirea mea!!
In linistea
serii,
Vorbeste marea.
Aud si norii,
Ca mai dat uitarii.
As chema o stea anume,
Si as intreba de tine.
Oare calatorind prin lume,
Te mai gandesti la mine?!
Dar steaua dispare in zare,
Licarind stralucitoare.
Eu nu inteleg ce are,
Si astept cu disperare...
In linistea serii,
Te astept in mreaja visarii.
As vrea sa zbor cu norii,
Ca nu te pot da uitarii...
Fericirea este:
...strigatul mut, uneori, în care rasuna sufletul!
...mâna ce-mi cuprinde inima si-mi soptesti rosind; M-am
întors...Esti frumoasa...Te iubesc!
...iubirea pe care mi-o trimiti în fiecare zi,
spunând ca visul nu se poate sfârsi!
...gândul ca acum scriu si sufletul tau e în fiecare caracter
daruind fiori ptr toate clipele ce vin!
...speranta ca totul se va schimba într-o zi
si-atunci voi fi din nou cea în care râde viata!
...sanatatea, cunoasterea, pacea, bunastarea!!!
Daca odinioara, pe vremurile bune,
alcoolul era o bautura rezervata barbatilor, astazi din ce
in ce mai multe femei incep sa se numere printre consumatorii acestui produs.
Se spunea ca prima "vocatie" a femeilor este cea de
menajera si îngrijitoare....a doua "vocatie" este cea de ispititoare foarte
sexy...a treia "vocatie" cariera, foarte importanta ptr multe dintre femei..dar
bautura, in ce categorie sa o includem?!
Femeia si bautura, doua cuvinte care nu ar trebui folosite
impreuna. De ce? Pentru ca este
dezgustator ca o femeie sa bea, este pentru un barbat dar pentru o femeie? Acum
parerile sunt impartite, probabil ca multa lume o sa ma contrazica sau poate
nu..
Daca a fi egala unui barbat inseamna a umbla pe strada torpilata, atunci a te
imbata nu e nici dovada de putere, nici metoda de a obtine respectul, nici
cool, nici trendy.
Nu le inteleg pe fetele care spun cu un zambet atat de
mandru: "M-am facut muci aseara si nu mai stiu ce am facut dupa, a fost
super!!!" Ce poate sa fie atat de super? Ca sa nu mai zic ca nu inteleg absolut deloc mandria asta, si
taria de a o spune asa in gura mare "Cat de tare am fost eu aseara si cat de
mult am rezistat la bautura".
Sa fie societatea vinovata.nivelul de trai..sau mentalitatea unora dintre noi
Ar trebui sa
ne nastem batrâni,
Sa venim întelepti,
Sa fim în stare de-a hotarî soarta noastra în lume,
Sa stim din rascrucea primara ce drumuri pornesc
si iresponsabil sa fie doar dorul de-a merge.
Apoi sa ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi si puternici s-ajungem la poarta creatiei,
Sa trecem de ea si-n iubire intrând adolescenti,
Sa fim copii la nasterea fiilor nostri.
Oricum ei ar fi atunci mai batrâni decât noi,
Ne-ar învata sa vorbim, ne-ar
legana sa dormim,
Noi am disparea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazare, cât bobul de grâu"...Ana
Blandiana
Este al doilea blog si sper sa fie
ultimul, destinat unei fetite minunate....unei persoane care nu a stiut cum sa
invinga durerile vietii, care poate nu a fost ajutata suficient de familia ei
intr-un impas al vietii si care acum e undeva la rascrucea dintre ratiune si
visare. 
Sa nu judecam aspru, sa ajutam si sa ne asiguram
fiecare ca nu este loc pentru droguri în vietile si
comunitatile noastre ptr ca abuzul de droguri aduce
suferinta si durere indivizilor si celor care îi iubesc,
distruge structura fiintei umane, a familiei si a
societatii.
Este un subiect pe care toti trebuie sa îl
luam în nume personal.....
Suntem alaturi de tine Dya...cu inima...gandul...si sufletul nostru 
"Un tip foarte cochet observa
intr-o zi ca, tot corpul lui era bronzat cu exceptia "barbatiei". Asa ca, se duce pe plaja, se ingroapa tot sub nisip cu exceptia
zonei albe.
Doua batrane se plimbau pe plaja si au observat ciudata excrescenta in
nisip.Una ii spune celeilalte:
-Nu exista dreptate pe lumea asta! La 20 de ani ma intrigau, la 30 imi placeau,
la 40 umblam dupa ele, la 50 plateam, la 60 ma rugam. La 70 m-am resemnat in
sfarsit fara...acum la 80 de ani, nenorocitele cresc ca
buruienile si eu nu ma mai pot apleca"
"Sunt o stea de pe cer
O stea ce straluce
Si vrea sa atinga
Buza ta dulce.
In fiecare seara
Te privesc de sus
In fiecare seara
Gandul ti-e tot dus.
Sunt un om pe pamant
Ce adora o stea
Sunt un om pe pamant
Ce vrea sa fie ca ea.
Fii steaua mea mereu
Vegheaza peste mine
Fii steaua mea mereu
As vrea sa fiu ca tine.
Coboara langa mine
Steaua mea frumoasa
Coboara langa mine
Si lumea ta o lasa"...Angela
Tot ce va doresc este ca lumina
Sfintelor Sarbatori de Pasti sa va calauzeasca pasii spre desavarsire.spre
liniste sufleteasca.spre implinire.spre o fericire vesnica!
HRISTOS A INVIAT ptr fiecare dintre noi.sa ne bucuram
si sa fim fericiti!
Clopotele de-nviere,
Aduc lumii mângâiere
Si pribegilor durere
Crestinii oua ciocnesc
Învierea praznuiesc,
Numai eu stau si-mi doresc
Sa mai facem o Înviere,
Fara lacrimi si durere,
Numa-n calda mângâiere.
Am intrat cu totii in Saptamana
Patimilor, care, pregateste crestinii pentru bucuria Invierii Domnului....
Parintele ieromonah Arsenie Boca spunea " Lepadarea de
lume are doua trepte. Intai ne lepadam de lumea din afara si de tot ce ne-ar tine legati de ea. In al doilea
rand ne lepadam si de toate asemanarile noastre launtrice cu lumea.
Acestea sunt patimile, naravurile si slabiciunile noastre personale.... Pentru
inceput urmarea lui Iisus chiar rostul acesta il are :
de a ne desprinde firea de patimi iar in locul lor a deprinde virtutile"
E prima clipa din prima zi
Mi-e dor de tine si nu te pot minti
Sufletul zboara spre ceruri sa te gaseasca ar vrea
La mine sa te aduca, daca ar putea..
E prima ora din prima zi,
E greu fara tine si nu te pot minti
Gandul meu merge alaturi de tine si daca ar putea
Sa te cheme la mine, ar vrea.
E prima vara din inima mea
Nu pot sa nu imi amintesc de iubirea ta
Nu sa mint fiinta mea, ptr ca tu esti in ea
Si chiar daca as renunta, ramai tu in mintea mea.
De ce nu
i se da omului dreptul la o a doua viata?! sa se nasca din nou si sa o poata
lua pe alt drum.sa caute fericirea.sa se bucure de ea. Cine spune ca trebuie
"sa fi fericit cu ceea ce ai .nu cu ceea ce iti doresti" greseste!!!...Oare te poti bucura doar de aer..doar de o zi luminoasa.doar de
un refugiu pe care il gasesti uneori..Nu!!! Fericirea se
cladeste pe lucruri marunte..venite din suflet si asezate cu inima..iar acest
lucru e atat de greu de facut ..sau de obtinut. Chiar daca te straduiesti, te zbati.o iei de la un capat
inexistent.daca viata nu" te vrea".nimic nu vei gasi. De ce????
"Omul invata sa perceapa diferenta
subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet..invata ca amorul nu
inseamna a te culca cu cineva.iar a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu
starea de siguranta.
Invata, ca sarutarile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni..incepe
sa-si accepte caderile
cu capul sus si ochii larg deschisi.invata sa ierte sau sa ceara iertare, sa
spuna ca iubeste, sa spuna ca i-e dor, sa spuna ca are nevoie, sa spuna toate
aceste lucruri inainte de a ajunge in fatza unui mormant ca apoi...nimic nu mai
are nici un sens.
Dar din pacate, se invata, toate, doar cu timpul..." Jorge Luis Borges
Mircea Eliade spunea: "nici un alt om nu stie nimic despre dragostea altuia.Este
intotdeuna un alt miracol sau un alt blestem si fiecare om este destinat sa
si-l poarte singur, fara putinta de evadare, fara nadejdea unei destainuiri
care sa-i comunice cu adevarat substanta.
Zadarnice sunt toate confesiunile in dragoste; chiar daca e
marturisita, ea ramane neinteleasa celuilalt; ptr ca fiecare o traduce prin
experienta lui si deci nimeni nu o poate judeca".
Stii de ce ploua Ploua
pentru ca s-a plictisit cerul de soare. pentru ca ii e pamantului sete.
Stii de ce murim uneori Murim pentru ca nu mai vrem
sa suportam viata..murim pentru ca lipsesc clipele de fericire.
La ce foloseste frumusetea fara inteligenta, banii
fara sanatate, zambetul fara sentimente si viata fara fericire??!!....Toate
sunt pt a invata sa ne ridicam si sa mergem mai
departe...sa nu renuntam la vis si la speranta.
[video]219219[/video]
"Cand nu te vad, mi-e noapte
ziua-ntreaga
Si noaptea-i zi cand visele te-ncheaga" William Shakespeare, Sonetul 45
Este ceva ce mie mi-a placut foarte mult si as vrea sa
stiu ce intelegeti voi din aceste cuvinte...
"Cateodata simt ca pasarelele
canta doar pentru mine ...
si-mi vine sa alerg de fericire.
Cateodata simt ca soarele rasare doar pentru mine...
si-mi vine sa cant de fericire.
Cateodata simt ca zambetele oamenilor sunt doar pentru mine...
si-mi vine sa dansez de fericire...
Cateodata simt ca iubirea din sufletul lui e doar pentru mine...
si-mi vine sa visez de fericire...
Dar asta se intampla de fericire...doar cateodata!!!"
Merg pe strada singura.ploua, iar
lacrimile mele se ascund printre picaturile de ploaie ce-mi ating usor obrazul!
In mintea mea apare o gradina plina cu trandafiri negri.ma plimb printre ei!
Spinii lor devin din ce in ce mai mari.ma doare dar nu
pot sa opresc durerea! Ma sting incetul cu incetul uitandu-ma la cerul
intunecat cu speranta ca soarele v-a aparea.dar soarelui nu i se face mila de
mine, iar trandafirii amintirilor ma chinuiau.zaceam cu ochii deschisi si plini
de lacrimi,dar murisem.
"Nu-i
adevarata povestea ca oamenii au descoperit focul lovind
doua pietre.
Focul a aparut altfel, cînd singuratatea primului om s-a lovit de
prima întrebare, cînd un om s-a gîndit sa prefaca ranile lui în
speranta, sa-si lumineze mîinile si teama de el.
Poate focul n-a fost decît un mijloc de a lupta împotriva cenusii, cînd
vulturii coboara în noi si ne temem" O.Paler.
".... sa patrunzi adanc in
sufletul unui om ca sa-l cunosti, nu-i analiza tacerile, felul de a vorbi,
tristetea sau masura in care este miscat de idei inaltatoare;
Vei obtine un rezultat mult mai rapid si mai precis daca vei cauta sa observi
cum rade, daca rade cu toata inima este un om bun!...Sau daca ii vei privi
ochii si orice ar avea nevoie se va oglindi in ei!". Fiodor Dostoievski
Melancolie...
"Miresme dulci plutesc în aer
sub bolti umbrite de liane,
si-i liniste-n gradina toata si pace ca-ntr-o
sahastrie
În care-ar fi murit viata învinsa de melancolie.
Din trandafiri, ici-colo, pica petale albe, diafane....
Cu visuri, cu gînduri frumoase, cu fantazia mea, cu viata,
Învins de-o mila nesfîrsita as vrea sa-npoporez
natura;
Dar bratele îmi cad trudite si muta îmi ramîne gura,
Simtind-nelamurit în mine ca numai linistea-i
mareata....
si-n mintea mea ca într-un templu în care-au plîns dureri profane,
Se face liniste si pace pe-ncetul ca-ntr-o sahastrie
În care-ar fi murit viata învinsa de melancolie,
si unde numai trandafirii mai cern petale diafane" D.Anghel
1. Pastreaza-ti OBIECTIVUL în
minte.
2. IDENTIFICA ceea ce-ti doresti CU ADEVARAT.
3. ASTEAPTA-TE ca visele sa devina realitate
4. IMAGINEAZA-TI-L în prezent. Imagineaza-ti cum se
SIMTE sa ai ceea ce iti doresti CHIAR ACUM !
5. Fii eficient ENERGETIC fii constient de "energia" ta.
6. Mentineti o FOCALIZARE 'LASER' asupra lucrului pe care-l doriti.
7. Fiti DETASATI.
8. APRECIAZA si pastreaza o ATITUDINE DE RECUNOSTINTA.
9. Lasa TRECUTUL si urmeaza-ti INIMA !
10. PUNE-TI VISE MARETE !
"Daca veti avea credinta cat un bob de mustar veti spune muntelui aceluia
sa se mute de acolo, si el se va muta. Nimic nu va va
fi imposibil" (Matei 17:20).
....care îl obliga pe un om întelept sa fie în garda:
1 - In tinerete, când sângele si fortele vitale fierb, sa
te temi de placerile trupesti.
2 - In floarea vârstei, când sângele si forta vitala s-au
întarit, sa te temi de vrajba.
3 - La batrânete, când sângele si fortele vitale sunt pe
sfârsite, sa te temi de lacomie.
..."iubeste, zambeste, spune
tot ce vrei, joaca-te cu un copil, ajuta un batran,
alege-ti o stea pe cer, spera sa ti se indeplineasca o dorinta, accepta un
compliment, spune-le celor dragi ce mult ii iubesti, imagineaza-ti ca n-ai nici
o grija, fa-ti un cadou... respira adanc... E ziua ta...E primavara"!!!!!
Datorita
pervertirii oamenilor, astazi se cauta mai ales curajul...nu
blândetea; ambitia... nu cumpatarea.
Azi se urmareste cel mai adesea a fi mereu în
fata si nu de a fi modest sau retras.
Totusi blândetea este biruitoare atât în
atac cât si în aparare. Cerul a dat omului blândetea spre
mântuire si iluminare, iar ea este o comoara
nepretuita.
Daca primavara ar veni o data la un secol, in loc de o data pe an; sau daca ar izbucni cu
zgomotul unui cutremur, in loc sa vina linistita. cata asteptare ar fi in toate
inimile noastre sa privim schimbarea miraculoasa! Dar asa, primavara poposeste
in inimile fiecaruia dintre noi print-un simbol, printr-un martisor, oferit cu
dragoste..cu respect.cu iubire.. persoanelor
din jurul nostru.
Sa aveti o primavara vesnica in sufletul vostru!!!!
Printre cele mai dureroase lucruri
din viata sunt relatiile esuate.O familie care pana ieri parea un adevarat model, astazi e la extreme. De cele mai multe
ori suferim incercand sa aflam cine poarta vina, decat
durerea in sine. Poate ca este normal sa strangem din
dinti si sa ne spunem ca nu se merita.
Dar totusi care sunt cauzele cele mai dese care duc la despartire:
neintelegerea, neincrederea?! Cred ca cele mai des intalnite,
ar fi infidelitatea si materialismul.
E importanta intr-o relatie increderea
si iubirea?
Oare ce e dragostea fara incredere? Obsesie!
Oare ce e iubirea fara intelegere? Suferinta!
....
Intrebari la care fiecare dintre noi raspundem cu clipe triste din viata....
.un citat din Arta Conversatiei care mi-a placut tare mult: "O vreme, cat o sa va iubiti, tu ai sa uiti ca el a fost strungar si el are sa uite ca tu esti intelectuala. Pe orizontala, se uita multe lucruri. Dar oamenii mai stau si vertical. si n-are sa treaca multa vreme, si-n timp ce el are sa uite probabil mai departe ca tu esti intelectuala, tu ai sa-ti aduci aminte tot mai des ca el nu este intelectual".
....din viata noastra: cariera,
familia? Sa fie acestea? Multi ar zice ca da.
Cel mai important lucru spune Al. Paleologul este
"Umorul, Memoria (nu cea mecanica si plictisitoare, ci aceea care iti salveaza
constiinta) si...Iubirea.
Daca te nasti cu ele e foarte bine; daca nu, se pot
invata, gandindu-te foarte mult la ele, reprezentandu-le in diverse
circumstante. Ceea ce salveaza cele mai proaste si
ingrate imprejurari, ceea ce este esential, este totusi Iubirea".
Iata concluzia, dupa o viata de om: nimic nu conteaza
in afara... iubirii.
"Femeile
rostesc 8.000 - 9.000 de cuvinte pe zi, iar un barbat obisnuit între
2.000 si 4.000 de cuvinte pe zi. Deci femeile
vorbesc de doua-trei ori mai mult decât barbatii.
Diferenta se vede la cupluri seara, când se aseaza la masa,
pentru ca, în mod normal, el si-a terminat cele 4.000 de cuvinte, nu
mai are nimic de zis la sfârsitul zilei, dar s-ar putea ca ea sa mai
aiba de spus vreo 4.000-5.000 de cuvinte". 
~Un tanar discipol spune
invatatorului sau,intr-un moment de inflacarare
aproape irationala:
" Te iubesc!".
Batranul isi ridica privirea din carti si il intreaba:
"Stii ce ma doare,fiul meu?".
Tanarul a ramas nedumerit,dar revenindu-si a spus:
"Nu-ti inteleg intrebarea, eu incerc sa iti spun cat de mult insemni
pentru mine,iar tu imi pui intrebari care nu au legatura cu aceasta!!"...
Invatatorul i-a raspuns:
"DACA NU STII CE MA DOARE,ATUNCI CUM MA POTI IUBI
CU ADEVARAT?"~
Oare putem iubi fara sa cunoastem sufletul cuiva?!...
Tuturor celor indragostiti le urez
Sa zambiti...sa iubiti...sa fiti fericiti!!! Chiar si
celor care nu au pe cineva le urez succes si sa nu
uite ca primul loc in care trebuie sa cauti "ceva" este ultimul loc
in care te astepti sa il gasesti........
..."Pentru mult timp am avut
senzatia ca viata mea de abia ar fi inceput, viata adevarata
! Dar erau mereu obstacole de depasit mergind inainte, cite ceva de
rezolvat, o afacere care cerea inca timp, datorii care
nu erau inca achitate.Dupa toate acestea in sfirsit viata ar fi inceput.
Am inteles ca aceste obstacole...erau VIATA !"
Acest mod de a vedea lucrurile ne ajuta sa intelegem
ca nu exista un mijloc pentru a fi fericiti.
Renuntati sa asteptati de a incepe munca, da a va pensiona, de a va casatori,
de a divorta.Renuntati sa asteptati sa vina vineri seara sau duminica
dimineata; de a avea o masina noua sau o casa noua.Renuntati sa asteptati
primavara, vara, toamna sau iarna.Renuntati sa asteptati ceva de la aceasta
viata, pentru a renaste din nou...
Si decideti ca nu exista nici un alt moment pentru a fi fericiti decit...acum,
in prezent".
Sufletul unui om
este o responsabilitate grea!
Multi nu si-o asuma, altii nici macar nu incearca o astfel de ,,povara"
V-ati intrebat vreodata:
Cati il iau inconstient si uita sa il dea inapoi asa cum l-au primit?!...Sau sa
il inapoieze si mai infloritor lasand o amprenta de
Lumina asupra lui?!
Cati il inapoiaza in farame si nici macar pe tot!? Si
tu... straduindu-te cauti fiecare farama pentru a reface totul...pentru ca te
incapatanezi sa mai crezi in frumos, in iubire, in armonie, in acel
eu...tu...noi...
Lupti, speri, pentru ca ai credinta in visele tale, pentru ca inca traiesti si
nu esti un mort in viata; ca multi altii....
Nu va
lasati prinsi in anturajele astea mari!
Incercati sa nu va apropiati de droguri; nici din
curiozitate. Sigur veti spune:"aa lasa ca prizez doar o data si gata"..dar nu o sa fie asa.O sa fie si a doua oara si a treia
oara...si tot asa.
SPUNE-TI NU DROGURILOR!
Atunci cand totul vi se pare pierdut, ganditi-va ca
exista persoane care si-ar dori sa fie in locul vostru, care ar vrea sa se
bucure de ceea ce va bucurati voi, care ar vrea sa aiba prietenii pe care ii
aveti voi....
O raza de lumina se va intrezari printe norii de tristete din sufletul
vostru.Trebuie sa aveti rabdare. Ranile inimii nu se vindeca usor, insa va invata ca viata e grea si merita traita.
Priviti viata in alta perspectiva, cand simtiti ca nu
mai puteti si ati vrea ca totul sa se termine, priviti partea buna a lucrurilor.
Daca credeti ca nu reusiti sa treceti peste toate
astea, vorbiti cu cel in care aveti incredere neconditionata.Va sti ce sa va
spuna si cum sa va faca sa intelegeti ca astfel de probleme nu sunt atat de
dureroase precum vi se par.
Bucurati-va de tot ceea ce aveti, pretuiti-va
prietenii, incercati sa vedeti partea buna in oameni. Nu va
deziluzionati, ci pastrati in sufletul cel plin de durere....o umbra de
speranta, care va inflori odata ce veti avea un prieten care sa va pretuiasca
asa cum sunteti si sa fie alaturi de voi in momentele cele mai grele din viata
voastra.
...o pasare; o vietate facuta ca sa zboare libera si sa-i bucure pe cei care o zaresc.
Intr-o zi o femeie vazu pasarea si se indragosti de ea.Ea admirand si venerand
pasarea, ii veni un gand: daca pasarea voia sa
cunoasca cine stie ce munti indepartati?! Femeia se simti infricosata ca nu va mai simti niciodata acelasi lucru pentru o alta pasare.
Si cugeta: "Am sa instalez o capcana.Data viitoare cand va veni pasarea,
ea nu va mai pleca".
Pasarea, indragostita si ea,reveni a doua zi; a cazut
in capcana si a fost inchisa intr-o colivie.
Intre timp, incepu sa se produca o ciudata transformare:
cum avea pasarea la dispozitie si nu mai era nevoita sa o cucereasca, isi
pierdu interesul pentru ea. Pasarea incepu sa slabeasca, pierzandu-si
stralucirea, se urati si intr-o buna zi...a murit.
Daca s-ar fi observat pe sine insasi, ar fi descoperit ca ceea ce o emotiona atat de tare la pasarea aceea, era libertatea
ei, energia aripilor ei in miscare, nu trupul ei fizic.
Adevarata provocare este sa ai lucrul cel mai
important din lume, fara a-l poseda.
Fiecare dintre noi avem un fir al istoriei,colorat in albastru,verde, roz sau
negru;un fir care leaga un ieri de un azi,un azi de un maine,un maine de un
poimaine;
Fiecare avem o istorie a noastra, pe care nimeni altcineva n-o va trai. Ea este o amestecatura de fapte, sentimente, trairi, senzatii,
coincidente, accidente, vibratii. Pe alocuri, trebuie sa
recunoastem ca putem identifica noduri, incalciri de situatii care ne-au
complicat viata la un moment dat, dar timpul trece. si trece...si trece.
Sunt fapte care raman si raman prin natura lor de fapt...sunt dureri care
nu pot fi sterse...lacrimi care nu vor seca...noduri care nu se pot desface.
Se spune despre timp ca "e un bun remediu",ca le rezolva pe toate, ca
este cel mai sigur mod de limpezire a trecutului.
Tu ce crezi? Timpul le rezolva pe toate sau timpul nu
rezolva nimic.doar trece!?
Vine seara si isi lasa aripa peste gandurile mele,imi sterge fruntea,ma saruta
incet si pleaca zambind sa-si astearna valul peste lume.O privesc si nu am nici
un regret ca alunga ziua.
Raza de soare ce azi mi-a inseninat chipul am pastrat-o in camarutza tainica
din sufletul meu.
Vine seara si se lasa linistea peste agitatia zilei.stau nemiscata si urmaresc
modul bland in care pune stapanire peste intreg regatul ei.
E divina,e tainica,e amanta perfecta.
Daruieste tot si nu cere nimic,daruieste vise in care poti fi rege... fiori de
patimi... stele ce indeplinesc dorintze... nori ce ridica la cer rugaciunile.
Uneori stau si ma gandesc ca
intreg trecutul nostru e ca un vas,din lut sau orice
alt material !
E un vas care se mareste constant o data cu trecerea timpului si indesam in el
amintiri,cugetari,esecuri,evenimente,imagini luminate
sau intunecate,fetze zambarete sau triste,momente unice sau banale.
Peste toate astea exista un capac,bine sudat de
existenta!! De fiecare data cand suntem melancolici sau cand depanam amintiri,spargem vasul in mii de cioburi care se imprastie pe o
podea de marmura neagra intr-o incapere infinita! Privesti la miile de cioburi
si in fiecare se oglindeste o amintire. Le privesti pe cele care sunt mai
aproape de tine,de prezent.dar sunt multe pe care nu
le observi,sunt prea mici, prea departate.
Zgomotul atunci cand vasul se sparge,se propaga in
interiorul nostru.nu taie,dar de fiecare data cresteaza ceva in suflet,deschide
o cicatrice,care sangereaza.
Privesti cioburile.depeni amintirile, iar un zambet trist din suflet naste o
lacrima razleata care se prelinge pe chip agale spre buze,parca
vrand sa dea viata unui sarut pierdut in negura vremii.Intorci spatele si stii
ca toate cioburile vor forma din nou vasul..iti ramane un gust pe care nu-l
definesti,nu poti spune daca e amar ,dulceag, sarat sau acru;dar iti lasa
satisfactia ca ai "calatorit" printre cioburile vremii.
Nu conteaza ce vârsta
avem, viata trebuie traita
Dar nu alaturi de oricine si nu în preajma oricui; ptr ca
viata e una, iar noi trecem prin ea si ramânem cu bucurii, dar
si cu tristeti ce îsi lasa amprenta în
sufletele si în inimile noastre.
Ca viata trebuie luata asa cum e ea, nu denaturata, nu
împinsa spre alte simtiri ce pot
dauna!?!...este adevarat insa e bine sa nu ne
lasam "prada" ei.
Sa iubim tot ce e frumos, tot ce ne iese în cale
si în suflet....indiferent prin ce mijloace, e doar parerea unora.
Important este sa strigi lumii cu sufletul tau...
ca existi, ca simti, ca traiesti!!!!
Sunt doar un om care a
înteles ca,vorbele se probeaza prin
fapte.Nu sunt cel mai bun om din lume,nu detin adevarul despre
prietenie si nici nu pot fi prietena perfecta.Dar cred cu tarie
ca prietenia este universul în care doi oameni se cladesc si
recladesc continuu,devenind mai buni în încercarea lor de a atinge o
constiinta comuna;Este afectiune, respect si
puterea de a te bucura de compania celuilalt .
De ce trebuie sa suferim, pentru a ne da seama unde am gresit,
daca am gresit?Cuvintele pot consolida o
prietenie, dar o si pot distruge...si e mult mai usor sa distrugi
decât sa construiesti.
Important este,cred eu,atat...cum comunicam;cat
si...ce anume comunicam!
Gresesc insa nu am puterea sa fac pe
cineva sa inteleaga ca sunt DOAR UN OM...nimic
mai mult.....nimic altceva!!!
Astepti ...si fiecare secunda este
un an din viata ta .
Cineva mi-a spus, de mult, ca nu este greu sa astepti o ora ....e greu sa
astepti o secunda cand esti presata de o problema...si avea perfecta dreptate
Esti speriata ...
Nu stii ce sa faci, la cine sa suni ...si ai face
orice numai sa poti schimba, clipa, destinul! Incerci sa adormi, dar te
trezesti brusc peste 2 minute...Ganduri, amintiri, intrebari fara raspuns toate
se invart in capul tau ca intr-un urias mixter. Toti din jurul tau iti spun
calmeaza-te ....iar tu nu poti.
Nimic nu mai exista, nimic nu mai conteaza totul este
comprimat in cuvantul...astepti. Incerci sa te
concentrezi pe altceva, deschizi televizorul, deschizi calculatorul ...dar te
intorci infranta ...in universul tau de asteptare. Iti pui milioane de
intrebari, oftezi tacuta si te gandesti la destin si
de ce TU?!
Poate aceasta este intrebarea care iti revine obsesiv,
in minte, in fiecare minut.
Si toate astea in acelasi infinit de clipe in care....Astepti!!!
Un sultan
si vizirul sau se plimbau prin gradina...cand vizirul zari, dintr-o data,
Moartea, la oarecare distanta. I se paru ca-i face semn.Cuprins de spaima,
singura dorinta era sa fuga...il intreba pe sultan, care nu vazuse nimic, daca
n-ar vrea sa-l trimita la Samarkand ca sa rezolve unele treburi.Sultanul a fost
de acord.
Vizirul se urca pe camila cea mai rapida si disparu.
In vremea asta, Moartea continua sa se apropie. Cand
ajunse langa sultan il intreba:
"Cel cu care stateai de vorba mai adineauri nu era vizirul tau?"
"Ba da, raspunse sultanul.Dar ce treaba ai cu el?"
Si Moartea ii raspunse:
" M-am mirat ca-l vad aici, caci diseara trebuie
sa ma intalnesc cu el la
Mai incerci sa eviti Soarta? Cred ca nu e cazul...ceea ce
trebuie sa se intample se va intampla oricum.
De multe ori privesc viata ca pe un dans.
Cand sunt fericita plutesc si ma invart formand spirale perfecte,ametitoare.ca intr-un vals vienez.Cand sunt trista,simt cum
vantul m-a clatina dintr-o parte in alta ca pe cea mai firava si uscata frunza
pe ritmurile unui vals lent,extrem de lent. Acest vant m-a desprinde violent si
zbor spre.viata.Intalnesc tornade, adieri blande care m-a arunca, m-a rotesc,
cu o viteza uimitoare pentru ca mai apoi ritmul sa se opreasca brusc.Toata
viata decurge in pasi de dans.rapizi, inceti, perfecti, stangaci,iar fiecare
stare este definita prin el.
Dansul s-a nascut din nevoia nebuna a omului de a se exprima liber..este tot
ceea ce cuvintele si literele nu au putut defini .a fost martorul unei iubiri,
iar acele senzatii si acel tremurat se vor regasi intr-un ecou al sufletului de
fiecare data cand muzica propriei vieti va gasi o cale de a se face auzita.
La final va invit.. dansati ?
De când Te-am cunoscut n-ai
încetat sa-mi fii prieten. M-ai iubit înainte ca eu sa
stiu de existenta Ta.înca de la începutul zilelor mele
Ţi-ai aratat bunatatea si credinciosia Ta. Ţi-ai revarsat binecuvântarile Tale ceresti
si pamântesti în viata mea. M-am bucurat de tot ce
Tu ai lucrat prin mine, iar Tu Te-ai bucurat împreuna cu mine.
Dar când visurile mele, pe care le aveam pentru viata mea, s-au spulberat,
am devenit razvratita ca un om neîndreptatit. am
simtit cum tot cerul s-a prabusit peste mine. ca Tu nu mai
esti lânga mine, credeam ca m-ai lepadat de la fata Ta
si nu mai crezi în mine. Dar totul era, pentru ca nici eu nu mai
credeam in mine, eram îndurerata si nu stiam de ce se întâmpla toate aceste lucruri în viata mea.
De ce tocmai mie? Insa Tu erai
mai îndurerat pentru ca eu nu Te mai cautam pe Tine. Dar Tu nu
m-ai parasit, Tu ai fost lânga mine mereu, desi Te-am
ignorat, Te-am ranit, Tu ai fost întotdeauna prietenul meu! Sunt
îngenuncheata si Te privesc cu o inima de copil.
Orice s-ar întâmpla AI FOST, EsTI si VEI FI mereu PRIETENUL MEU!
stiu ca nimic si nimeni nu va schimba
asta!!!
"Cum poti alina un suflet pentru
care si fulgii de zapada par a fi morminte deschise? Cum impaci un suflet care plange? Ce-i spui unui om
in ochii caruia se citeste o disperare deplina, o renuntare totala si o durere
enorma?
Ii poti spune oare ca totul va fi bine ca lucrurile
vor reveni la normal?...ca va fi din nou iubit si ca va iubi la randu-i...iar
de data asta increderea nu-i va mai fi tradata? Oare poti spune aceste lucruri
uitandu-te in ochii omului pierdut in deznadejdi?...
Nu reusesti...nu poti face nimic,cand de fapt universul intreg moare in tine,
cand simti ca toate insingurarile din lume ti se sparg in suflet si ca toti
ingerii decad in privirea ta....iti pui abisul capatai si te ingropi in durere.
Ai vrea sa plangi....ai da si ultima stea de pe cer
pentru o singura lacrima in care sa-ti pui tot amarul. Dar nu poti sa plangi,
ci doar ai inima trista"..
Fie ca ziua nasterii Mantuitorului,sa va aduca speranta, pace si liniste!...bunatate, impliniri si bucurii!...iar fericirea sa va urmeze pretutindeni!!!!
Când eram mica. voiam sa fiu ca D-zeu, sa-mi adun tristetea din jur într-o lacrima si s-o plâng peste lume. Dar nu realizam cât de greu este sa iubesti si sa fii întotdeauna singura. In viata trebuie sa traim ca niste oameni curajosi; iar daca nu avem noroc,atunci infruntam loviturile... cu o inima curajoasa, ptr ca daca pe parcursul vietii nu dam de necaz, atunci prosperitatea nu va fi apreciata. Asa ca, am învatat sa iau totul de la început, iar primul cuvânt a fost amintire.....
Dragostea....o calatorie, ce incepe cu zambete si priviri, atunci cand iti asculti
inima si nu propria ratiune...o picatura, ce intr-o clipa poate ajunge un
ocean, unde imbratisarea buzelor este mai puternica decat imbratisarea marii.
Indragosteste-te nebuneste!! Simte ca ai merge pana la
capatul lumii dupa pleoapele pe care vrei sa le saruti!! Fi nebun/a de
fericire!!
Si atunci... nu iti va fi dor ca ochii tai sa zaboveasca din nou cat mai mult
la fereastra...nu iti va fi dor ca obrajii tai sa infrunte din nou picaturile
de ploaie...nu iti va fi dor sa simti din nou ca te inrosesti atunci cand ii
auzi cuvintele in apropierea gandurilor tale....vei simti din nou ca iti
tremura genunchii...iar atunci cand va veni vremea apusului ai sa iti asezi din
nou obrajii intre palmele tale si ai sa te gandesti cum va fi a doua
zi!!!....Fa macar odata in viata, aceasta calatorie, iar daca nu acum, atunci
pastreaza-te disponibila; Ptr ca nu vei stii cand iubirea iti va patrunde in inima ta... iar cele doua petale ale
trandafirului vor urca pe ramuri din inima spre odaia ta, pentru a atinge
buzele cele-i pe care si-o doreste...
A fost odata un paianjen care si-a
tesut panza frumoasa intr-o casa veche.Paianjezul o tinea foarte curata pentru
ca voia ca toate mustele sa vina si sa se aseze pe ea. De-ndata ce primea
cate-un "client", il "ascundea" repede pentru ca celelalte muste sa gaseasca
mereu panza goala si sa nu banuiasca nimic.
Intr-o buna zi, o musca "mai inteligenta", trecu in
zbor pe deasupra panzei. Paianjenul a imbiat-o: "Vino
si ia loc", dar musca desteapta i-a raspuns: "Nu, multumesc frumos, domnule,
dar nu vad nici o alta musca in curtea dumneavoastra. Mi-e frica sa vin singura."Si musca zbura in
alta parte. Tocmai vazuse pe podeaua de jos o multime
de muste care dansau inprejurul unei hartii de culoare maronie. O petrecere! "Inteligenta" zbura glont intr-acolo fara nici o frica. Cand
era pe drum, un bondar venind de-acolo bombani
bombastic: "Nu veni aici, proasto! Fereste-te sa stai
pe hartia maronie. E o cursa, nu vezi?"
Ce bondar nesuferit! Auzi, ce tampenie! Nu se putea sa fie ceva periculos atata vreme ce toate mustele alea erau
deja acolo ."Taci din gura! Nu vezi suratele mele cum danseaza! zise musca noastra inteligenta si se aseza pe bucata de
hartie frumos colorata.Stiti ce s-a intamplat mai departe. Musca
noastra a fost prinsa de lipiciul cleios si otravitor. A "dansat" o
vreme, dupa care a . murit.
Morala: Unii dintre noi stim sa ne ferim cand suntem
singuri, dar ne lasam prada anturajului si suntem atrasi de multime spre locuri
care ne otravesc sufletul.
Ce i-ar folosi unei muste (sau unui om) sa scape de
plasa de paianjen, daca se arunca nebuneste spre locurile la moda, care au .
lipici?
Faptul ca se plictisesc de
copilarie, se grabesc sa creasca... iar apoi tânjesc
iar sa fie copii; Ca îsi pierd sanatatea pentru a face bani... iar apoi îsi
pierd banii pentru a-si recapata sanatatea.
Faptul ca se gândesc cu teama la viitor si uita prezentul, iar astfel nu
traiesc nici prezentul nici viitorul; Ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata
si mor ca si cum nu ar fi trait.
Ar trebui sa învete... ca dureaza doar câteva secunde sa deschida rani profunde
în inima celor pe care îi iubesc si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea
sa se vindece....ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela
care are nevoie de cel mai putin.....ca exista oameni care îi iubesc dar pur si
simplu înca nu stiu sa-si exprime sentimentele; Sa învete ca doi oameni se pot
uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada în mod diferit...ca nu este suficient
sa-i ierte pe ceilalti, ci trebuie sa se ierte pe ei însisi.
Sa nu uite faptul ca D-zeu este, întotdeauna langa
ei.....
"Ni se intampla uneori s-avem
regrete
Am fi putut ierta, dar nu am vrut.
Oricat am vrea ca tot sa se repete
Raman doar remuscari si timp pierdut...
De ce dam vina uneori pe soarta ?
Cand omul face tot cu mana lui
Caci nu orice greseala se indreapta
Si-oricat am vrea, nu-i vina nimanui
Si-i toamna iar in inimile noastre,
Si nici nu stim cand vara a trecut...
Preocupati de vorbe si de fapte
Vom regreta ca n-am facut mai mult.
Si totusi, undeva ni se explica
Ce rost acestea toate au avut...
Si vom vedea ca lumea nu e mica
Si nici n-a fost , asa cum am crezut
Prea multe vorbe n-au sens cateodata
Chiar daca intrebari mai sunt de pus,
Raman raspunsuri pentru alta viata
Pe care-o vom incepe acolo, sus"...M. Kabbout
"Iubiti-ma
asa cum sunt sau ignorati-ma! numai
nu-mi cereti sa ma schimb! Sunt prea romantica?condamnati-ma! Dar ce
poate fi mai frumos decât sa iubim!? Ce-i mai frumos decât dragostea
pura,poezia?!....decât visul curat,fantezia...decât pasii tai prin covorul de
Atunci când crezi ca totul e pierdut, un singur
lucru-ti ramâne de facut....IUBEsTE!"
Floarea tineretii se vestejeste,
lumina bucuriilor pamântesti se stinge, batrânetea cea grea se
apropie, prietenii mor, cei de aproape se departeaza si ne
parasesc... asa trece viata noastra, asa trecem fiecare dintre noi,
ca niste umbre pe fata pamântului, pâna când nu ne mai vede nimeni,
pâna când aproape toti ne uita, ajungând niste morti uitati de orice
inima... Sa meditam asupra faptului ca
toate trec, toate curg, iar noi odata cu ele strabatem drumurile
vietii. Asa precum toamna se despoaie copacii de
"A iubi inseamna a inceta sa traiesti pentru tine, a face ca toate sentimentele omenesti, teama, speranta, durerea, bucuria, placerea sa nu depinda decat de o singura fiinta; inseamna a te cufunda in infinit, a nu gasi nici o limita simtirii, a-ti inchina viata unei fiinte in asa fel incat sa nu traiesti si sa nu gandesti decat pentru a o face fericita; a turna maretie in injosire, a gasi alinare in lacrimi indurerate, placere in suferinta si suferinta in placere; adica a intruni in sine toate contradictiile." - Balzac
A fost mereu
anotimpul sufletului meu. Anotimpul in care am simtit ca ma nasc si mor, in fiecare clipa care imi trece prin ganduri si prin
sange. Starea in care mi-am afundat obrazul, plina de parfumul unei copilarii
indepartate, cu miros de prajitura si cald in casa.
Racoarea diminetilor si frigul patrunzator al serilor din ce
in ce mai devreme apunand peste mine. Frunzele care scartaie sub picioarele
alene mergand prin parcuri pustii si pustiite de trecatorii prea grabiti sa zaboveasca. Bancile reci pe care imi place sa amortesc de frig. Ploile nesfarsite si atat de triste,
care iti intra in maduva oaselor si te deprima la
infinit. Si care pe mine ma bucura infinit mai mult.
Cerul gri, innegurat de nori pufosi sau doar maniosi pe un
soare ce intarzie sa apara. Hainele groase in care te
ascunzi tremurand si te lasi apoi cuprins de o moleseala placuta. Toamna pe
care imi pare ca o pierd mereu si pe care o caut in mine Toamna care vibreaza
in mine la intensitati de care uneori imi este teama.
Toamna care imi presara dor de mireasma rece a manunchiului de
Asteptarea mea ia sfarsit. Toamna sufletului meu ma
asteapta...dar nimic nu va mai fi la fel.
Am cautat toata ziua, gandul care sa imi dea incredere si putere pentru a doua zi, gandul care
sa imi aduca linistea de care am nevoie si care sa ma faca sa ma regasesc.
Nu l-am gasit. Si mi-am dat seama, o data in plus, ca tot ceea ce ai nevoie
gasesti in tine si nu in lucrurile sau in oamenii din jurul tau; care
dezamagesc, obosesc si uita; Carora de multe ori nu le pasa, nu vad; care trec
pe langa tine, orbi la tot ceea ce incerci sa le spui si la tot ceea ce incerci
sa faci.
Nu trebuie sa lasi nimic sa te doboare. Nu trebuie sa ii lasi sa te faca sa uiti de ceea ce insemni tu....
Astazi am dus o cruciada impotriva mea si, am inregistrat infrangeri. Pentru ca
am uitat.... de mine! Am permis sa
fiu calcata in picioare... de lucruri care, nici macar nu merita atentia mea
...de oameni care, in mod normal, nu ar trebui sa insemne nimic pentru mine.
Mi-am regasit puterea in mine, pentru ca stiu ca pot mai mult, ptr ca trebuie
sa pot mai mult si sa trec peste nimicurile din jurul meu si ptr ca singurul
lucru bun pe care l-am facut astazi a fost sa linistesc pe cineva care a plans.
Daca mi-a reusit macar atata lucru, pot spune ca ziua de
astazi nu a trecut degeaba.
Sa ai curajul sa spui
"Da"
Sa ai curajul sa spui "Nu"
Si-n fiecare clipa grea ,
Sa fi mereu "Tu"
Sa stii sa razi cand alti
Te inseala.
Sa stii sa te ridici
Cand altii te doboara.
Sa poti pastra ce altii vor ca sa alunge
Si sa stii sa razi
Cand sufletul iti plange.....
"Iarna
stelele
Sunt atât de departe,
Ca nu poti sa le vezi
Prin singuratate.
Iarna marile
Sunt atât de straine,
Ca nici cursul izvoarelor
Nu li se cuvine.
Iarna mortii
Sunt atât de reci,
Ca îngheata pamântul
Emisferei de veci"....Ana Blandiana
"Se
aseza sa ninga
Ningea.
Doream,
Sunt ani de-atunci,
Sa te-ntâlnesc
La sfârsit de strada
Ce da în câmp.
Îmi parea
Ca tu esti mai frumoasa
Iarna.
Doar corbii spuneau
Ca stai acasa
Cu vreun prieten.
Reintram în târg.
Zapada licarea
Electric
Pe fereastra ta.
Se ducea o noapte.
Citeam
Ca în nopti de iarna"....G.Bacovia
S-a dus albastrul cer senin
si primavara s-a sfârsit
Te-am asteptat în lung suspin,
Tu, n-ai venit!
si vara, si noptile ei,
S-a dus, si câmpu-i vestejit
Te-am asteptat pe lânga tei,
Tu, n-ai venit!
Târziu, si toamna a plecat,
Frunzisul tot e ravasit
Plângând, pe drumuri, te-am chemat,
Tu, n-ai venit!
Iar, mâini, cu-al iernii trist pustiu,
De mine-atunci nu vei mai sti
Nu mai veni, e prea târziu,
Nu mai veni G. Bacovia
Sunt niste vremuri in care sunt
prea multe vitrine, dar nimic in interior... vremuri in care tehnologia iti
poate face totul mai usor si in care tu poti decide ce
alegi, insa.... Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite, pentru ca
nu vor fi langa tine o eternitate....aminteste-ti sa spui o vorba buna
copilului care te venereaza, pentru ca acel copil va creste curand si va pleca
de langa tine...aminteste-ti sa-l imbratisezi cu dragoste pe cel de langa
tine....
Nu uita ca esti Om si ca ai un Suflet pe care l-ai primit cadou si trebuie sa-l
folosesti!!!
Fiecare om
are propriile visuri, sperante, dezamagiri... astea din urma sunt cele mai
multe si lasa rani adanci in suflet, mai ales cand este vorba despre persoane
dragi, dar..nu uita niciodata ca pielea se increteste, parul incarunteste, iar
zilele se aduna in ani... Dar ce e mai important se
conserva; inima si sufletul tau nu au varsta pentru ca ele indeparteaza
"panzele de paianjen" ale vietii.
Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare.dincolo de orice reusita e o
alta incercare. Cat timp traiesti, simte-te viu.daca
ti-e dor de ce faceai, fa-o din nou. Nu te pierde printre fotografii ingalbenite de timp...
Mergi mai departe atunci cand toti se asteapta sa renunti. Nu lasa sa se toceasca taria pe care o ai in tine, fa astfel ca in
loc de mila, sa impui respect.
Cand nu mai poti sa alergi, ia-o la trap. cand nu poti
nici asta, ia-o la pas. Cand nu poti sa mergi, ia
bastonul... dar nu renunta Niciodata!!!
Un om
batran si foarte bogat il vizita intr-o zi pe rabin ca sa-i ceara
un leac pentru nefericire si singuratate. Rabinul l-a luat de
mana si l-a
dus la fereastra.
"Ce vezi?" l-a intrebat el.
"Vad barbati ,femei si copii umbland pe
strada."
Rabinul il lua iarasi de mana si-l conduse in fata
oglinzii.
"Acum ce vezi?" zise el.
"Vad mutra mea acra", raspunse batranul.
"Intelegi?", cauta sa-i explice rabinul,
"si fereastra si oglinda
sunt facute din sticla. Oglinda are insa un strat foarte subtire de argint
pe ea si, de indata ce apare argintul, nu-i mai poti vedea pe ceilalti,
ci te vezi doar pe tine insuti."
Nu poti lua banii cu tine in cer, dar ii poti trimite acolo
inaintea ta.
Nu conteaza daca esti miliardar sau vanzator in pravalia din colt. Nu conteaza daca arati bine,daca esti instruit, celebru sau necunoscut. Te afli aici , in VIATA ACEASTA...ca sa inveti sa iubesti...ca sa alegi din multimea de suflete pe acelea de care ai tu nevoie...sa accepti din multimea de inimi pe acelea pe care le simti batand alaturi de a ta.
Cand vezi un om bun incearca sa-l imiti; cand vezi un om rau, analizeaza-te Confucius)
Daca ochii tai sunt precum cea mai minunata stea; daca zambetul tau e ca soarele ce straluceste ziua; si daca TU esti UNIVERSUL meu ce-as mai putea sa-i cer lui Dumnezeu?!
|
