Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ANALIZA SARCINII DE PRODUCTIE - CALCULUL CARACTERISTICILOR SARCINII DE PRODUCTIE

management












ALTE DOCUMENTE

Lucrarea Managementul resurselor umane
MANAGEMENT DE PROIECT PLAN DE AFACERI
MANAGEMENT FORESTIER: ORGANIZAREA TRANSPORTULUI LEMNULUI PE CABLU. DURATA SI COSTUL TRANSPORTULUI
MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DESEURILOR GENERATE IN ACTIVITATI INDUSTRIALE
Firma in tranzactiile internationale .
MODIFICARILE PROIECTULUI
FUNCTIA DE ASISTARE DIRECTA A MANAGERULUI
INOVATIA SI STRATEGIA
Tehnici de atragere si sustinere a personalului unei firme
MANAGEMENTUL RISCULUI PROIECTELOR

ANALIZA SARCINII DE PRODUCTIE

CALCULUL CARACTERISTICILOR




 SARCINII DE PRODUCTIE

           

Lungimea semifabricatelor se calculeaza din tabel ca suma a valorilor corespunzatoare timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv si se exprima in [mm].

            Diametrul semifabricatului la pornire (Dmax) se determina din tabel ca valoare maxima corespunzatoare timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv si se exprima in [mm].

            Greutatea bruta a reperului se calculeaza considerandu-se ca semifabricatul de pornire este cilindric cu dimensiunile L si Dmax determinate anterior, iar densitatea materialului (otel) este 7,8 g/cm3.

            Pe baza datelor enumerate mai sus s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Nr.

crt.

Tip reper

L [mm]

Dmax [mm]

GB[kg]

L/Dmax

1

R1

148

57

2,94

2,59

2

R2

140

71

4,32

1,97

3

R3

165

87

7,65

1,89

4

R4

150

59

3,19

2,54

5

R5

201

82

8,27

2,45

6

R6

135

80

5,29

1,68

7

R7

171

61

3,89

2,80

8

R8

142

72

4,50

1,97

9

R9

114

46

1,47

2,47

10

R10

182

79

6,95

2,30

11

R11

118

38

1,04

3,10

12

R12

132

74

4,42

1,78

13

R13

151

78

5,62

1,93

14

R14

124

34

0,87

3,64

15

R15

151

96

8,52

1,57

            Seria anuala de fabricatie se calculeaza din tabel ca suma a valorilor timpilor de prelucrare de la primele patru operatii cu valoarea timpului de prelucrare de la operatia a cincea si se exprima in [buc/an].

Nr. crt.

Tip reper

Tu

[min/buc]

Seria anuala

[buc/an]

CATP

[min/an]

1

R1

148

3360

497280

2

R2

140

2596

363440

3

R3

165

4914

810810

4

R4

150

4181

627150

5

R5

201

6440

1294440

6

R6

135

2834

382590

7

R7

171

4554

778734

8

R8

142

3277

465334

9

R9

114

2925

333450

10

R10

182

5032

915824

11

R11

118

3040

358720

12

R12

132

2912

384384

13

R13

151

4440

670440

14

R14

124

3060

379440

15

R15

151

3444

520044

Se va efectua analiza ABC, urmand ca cele 15 repere sa fie sa fie ordonate descrescator, ordonare efectuata in functie de timpul de prelucrare.

  0 –   65% → clasa A

65 –   95% → clasa B

95 – 100% → clasa C

Nr. crt.

Reper

Seria anuala

[buc/an]

CATP

[min/an]

CATP cumulat

[min/an]

CATP cumulat

[%]

Clasa

1

R5

6440

1294440

1294440

14,73

A

2

R10

5032

915824

2210264

25,16

A

3

R3

4914

810810

3021074

34,40

A

4

R7

4554

778734

3799808

43,26

A

5

R13

4440

670440

4470248

50,90

A

6

R4

4181

627150

5097398

58,04

A

7

R15

3444

520044

5617442

63,96

A

8

R1

3360

497280

6114722

69,62

B

9

R8

3277

465334

6580056

74,92

B

10

R14

3060

379440

6959496

79,24

B

11

R11

3040

358720

7318216

83,33

B

12

R9

2925

333450

7651666

87,12

B

13

R12

2912

384384

8036050

91,50

B

14

R6

2834

382590

8418640

95,86

C

15

R2

2596

363440

8782080

100

C

Total

8782080

 

Ex:  1294440 : 8782080 = 0,1473 ∙ 100 = 14,73

           

               0 –  65% = A

65 –   95% = B

95 – 100% = C

In urma acestei clasificari rezulta ca reperele de tip A au consistenta cea mai mare si cel mai mare avantaj in etapa de stabilire a nucleului tipologic.

Reperele de clasa A sunt redate mai jos cu principalele lor caracteristici:

Reper

Lungime [L mm]

Greutate bruta

[Gb kg]

Rigiditate

[L/Dmax]

R5

 201         0

          8,27    

          2,45

 R10

         182

          6,95    

          2,30

R3

         165

          7,65    

          1,89

R7

         171

          3,89    

2,80      0

 R13

         151

          5,62    

          1,93

R4

         150        1

3,19       1

          2,54

                       

            Pentru a aduce aceste rezultate la un numitor comun, pentru a putea fi comparate se recurge la inlocuirea valorilor din tabel cu utilitati care se vor calcula folosind formula:

        , unde:

UK=utilitatea calculata in cadrul criteriului pentru reperul „k”;

ak=valoarea criteriului considerat pentru reperul „k”;

max, min=valoarea maxima, respectiv minima inregistrata in cadrul criteriului respectiv.

            In cazul nostru se va acorda utilitatea situatiei celei mai favorabile si anume valorii minime a criteriului considerat. Pe baza acestor consideratii se obtine „Matricea utilitatilor”.

           

Pentru lungime, calculului „utilitatilor” este:

UR5   = (201-201) / (201-150) = 0

UR10 = (201-182) / (201-150) = 0,37

UR3   = (201-165) / (201-150) = 0,70

UR7   =(201-171) / (201-150) = 0,58

UR13 = (201-151) / (201-150) = 0,98

UR4   = (201-150) / (201-150) = 1

           

Pentru greutate, calculului „utilitatilor” este:

UR5   = (8,52-8,52) / (8,52-3,19) = 0

UR10 = (8,52-8,27) / (8,52-3,19) = 0,04

UR3   = (8,52-6,95) / (8,52-3,19) = 0,29

UR7   = (8,52-7,65) / (8,52-3,19) = 0,16

UR13 = (8,52-3,89) / (8,52-3,19) = 0,86

UR4   = (8,52-5,62) / (8,52-3,19) = 0,54

 

Pentru rigiditate, calculului „utilitatilor” este:

UR5  = (2,80-2,45) / (2,80-1,57) = 0,28

UR10 = (2,80-2,30) / (2,80-1,57) = 0,40

UR3   = (2,80-1,89) / (2,80-1,57) = 0,73

UR7  = (2,80-2,80) / (2,80-1,57) = 0

UR13 = (2,80-1,93) / (2,80-1,57) = 0,70

UR4   = (2,80-2,54) / (2,80-1,57) = 0,21

MATRICEA UTILITATILOR

Reper

Lungime [mm]

(0,3)

Greutate bruta [kg]

(0,3)

Rigiditate [L/Dmax]

(0,4)

            R5

          201 (0)

         8,27 (0)

2,45 (0,28)

 R10

182 (0,37)

6,95 (0,04)

2,30 (0,40)

R3

165 (0,70)

7,65 (0,29)

1,89 (0,73)

R7

171 (0,58)

3,89 (0,16)

          2,80 (0)

 R13

151 (0,98)

5,62 (0,86)

1,93 (0,70)

R4

          150 (1)

3,19 (0,54)

2,54 (0,21)

            Inmultind utilitatile obtinute la fiecare criterii cu coeficientul de importanta corespunzator criteriului respectiv si insumand produsele obtinute la nivelul fiecarui tip de reper, se obtine o „nota” asociata reperului.

            Diferenta dintre „notele” a doua repere este „coeficientul de concordanta” care se calculeaza astfel:

;        .

NR5   = (0,3∙0) + (0,3∙0) + (0,4∙0,28) = 0,112

NR10 = (0,3∙0,37) + (0,3∙0,04) + (0,4∙0,40) = 0,283

NR3   = (0,3∙0,70) + (0,3∙0,29) + (0,4∙0,73) = 0,589

NR7  = (0,3∙0,58) + (0,3∙0,16) + (0,4∙0) = 0,222

NR13 = (0,3∙0,98) + (0,3∙0,86) + (0,4∙0,70) = 0,832

NR4  = (0,3∙1) + (0,3∙0,54) + (0,4∙0,21) = 0,546

C(g,h) = ∑ Kj = |ugj – uhj| , unde:

g,h – indici tipurilor de repere intre care se stabileste concordanta;

j – indicele criteriului de descriere a sarcinii de productie;

Rj – coeficientul de importanta al criteriului j;

Ugi, uhj – utilitatile calculate pentru tipurile de repere Rg si Rh in cadrul criteriului j.

C(R5,R10) = 0,3 ∙ |0-0,37| + 0,3 ∙ |0-0,04| + 0,4 ∙ |0,28-0,40| = 0,171

C(R5,R3) = 0,3 ∙ |0-0,70| + 0,3 ∙ |0-0,29| + 0,4 ∙ |0,28-0,73| = 0,477

C(R5,R7) = 0,3 ∙ |0-0,58| + 0,3 ∙ |0-0,16| + 0,4 ∙ |0,28-0| = 0,334

C(R5,R13) = 0,3 ∙ |0-0,98| + 0,3 ∙ |0-0,86| + 0,4 ∙ |0,28-0,70| = 0,720

C(R5,R4) = 0,3 ∙ |0-1| + 0,3 ∙ |0-0,54| + 0,4 ∙ |0,28-0,21| = 0,490

C(R5,R15) = 0,3 ∙ |0-0,98| + 0,3 ∙ |0-1| + 0,4 ∙ |0,28-0| = 0,706

C(R10,R3) = 0,3 ∙ |0,37-0,70| + 0,3 ∙ |0,04-0,29| + 0,4 ∙ |0,40-0,73| = 0,306

C(R10,R7) = 0,3 ∙ |0,37-0,58| + 0,3 ∙ |0,04-0,16| + 0,4 ∙ |0,40-0| = 0,259

C(R10,R13) = 0,3 ∙ |0,37-0,98| + 0,3 ∙ |0,04-0,86| + 0,4 ∙ |0,40-0,70| = 0,549

C(R10,R4) = 0,3 ∙ |0,37-1| + 0,3 ∙ |0,04-0,54| + 0,4 ∙ |0,40-0,21| = 0,415

C(R10,R15) = 0,3 ∙ |0,37-0,98| + 0,3 ∙ |0,04-1| + 0,4 ∙ |0,40-0| = 0,631

C(R3,R7) = 0,3 ∙ |0,70-0,58| + 0,3 ∙ |0,29-0,16| + 0,4 ∙ |0,73-0| = 0,367

C(R3,R13) = 0,3 ∙ |0,70-0,98| + 0,3 ∙ |0,29-0,86| + 0,4 ∙ |0,73-0,70| = 0,267

C(R3,R4) = 0,3 ∙ |0,70-1| + 0,3 ∙ |0,29-0,54| + 0,4 ∙ |0,73-0,21| = 0,373

C(R3,R15) = 0,3 ∙ |0,70-0,98| + 0,3 ∙ |0,29-1| + 0,4 ∙ |0,73-0| = 0,589

C(R7,R13) = 0,3 ∙ |0,58-0,98| + 0,3 ∙ |0,16-0,86| + 0,4 ∙ |0-0,70| = 0,610

C(R7,R4) = 0,3 ∙ |0,58-1| + 0,3 ∙ |0,16-0,54| + 0,4 ∙ |0-0,21| = 0,324

C(R7,R15) = 0,3 ∙ |0,58-0,98| + 0,3 ∙ |0,16-1| + 0,4 ∙ |0-0| = 0,372

C(R13,R4) = 0,3 ∙ |0,98-1| + 0,3 ∙ |0,86-0,54| + 0,4 ∙ |0,70-0,21| = 0,298

C(R13,R15) = 0,3 ∙ |0,98-0,98| + 0,3 ∙ |0,86-1| + 0,4 ∙ |0,70-0| = 0,322

C(R4,R15) = 0,3 ∙ |1-0,98| + 0,3 ∙ |0,54-1| + 0,4 ∙ |0,21-0| = 0,228

 

 

 

 

 

 

 

Matricea coeficientilor de concordanta

 

R5

R10

R3

R7

R13

R4

R15

R5

0

0,171

0,477

0,334

0,720

0,490

0,706

R10

0,171

0

0,306

0,259

0,549

0,415

0,631

R3

0,477

0,306

0

0,367

0,267

0,373

0,589

R7

0,334

0,259

0,367

0

0,610

0,324

0,372

R13

0,720

0,549

0,267

0,610

0

0,298

0,322

R4

0,490

0,415

0,373

0,324

0,298

0

0,228

            Efortul de flexibilitate exprimat prin intermediul coeficientilor de concordanta este simetric, care in realitate nu este adevarat de aceea vom apela la coeficientii de afinitate, unde sistemul va prefera un reper sau altul pe baza principiului efortului minim.

Matricea coefiCientilor de afinitate

R5

R10

R3

R7

R13

R4

R15

R5

0

1

3

2

4

5

6

 R10

5

0

1

6

3

4

2

R3

5

1

0

4

2

3

6

R7

6

3

5

0

1

2

4

 R13

4

1

5

3

0

2

6

R4

6

2

5

3

5

0

1

Stabilirea configuratiei statice a S.F.F.

            Pentru determinarea configuratiei SFF folosim modelarea matematica. Astfel, ce poate imagina urmatorul model de programare matematica liniara de numere in numere intregi, avand ca obiectiv stabilirea tipului si numarului de module – operatii ce compun SFF.

min Z = , supus conditiilor :

xi∙Ftpi ,            i = 1 I,

kui ∙ xi ∙ Ftpi,  i = 1 I,

R +  ≤ 0 ,

xi ≥ 0 , xi – numar intreg, i = 1 I.

unde:   i = 1 5 – indicele timpului de modul operatie;

            j = 1 7 – indicele timpului de reper;

            xi - numar de masini de tipul „i”;

            ci - valoarea unei masini de tipul „i”;

            Ean - economiile anuale de prevazut a se realiza prin introducerea S.F.F. (lei/an);

            Ftpi - fond de timp de lucru al modulului operatiei „i” [ore/an];

            kui - grad normativ (minim) de incarcare al modulului operatiei de tipul „i”;

            R - costuri globale pentru realizarea S.F.F. care pot fi asociate modulelor – operatii, in lei;

            Sj - seria anuala de la reperul „j” (buc/an);

            ntij - norma de timp a operatiei „i” la reperul „j” (ore/buc);

            trec - termenul de recuperare a investitiei (ani);

            Conform acestor restrictii se va calcula functia obiectiv a S.F.F., si anume:   

                                    min Z = x1 + x2 + x3 + x4 + x5   ,

                unde:  x1 - centruire,   

                           x2 - strunjire,   

                           x3 - frezare,

                           x4 - gaurire,              

                          x5 - rectificare.              

            Ftpi = D · S · h – 10 % revizii

            Ftpi = 260 · 2 · 8 – 10 % = 3744 ore/an efectiv

            Ftpi = 224640 min/an

           

                        Conform primei inegalitati, avem:

                                    xi · Ftpi ³ S Sj · ntij

                       

x1*224640  ³ 5· (6440+5032+4914+4440+4181+3444)

                                    => x1 ³ 165025/224640 => x1 ³ 0.595 ;

                       

x2*224640  ³   6440*89+5032*75+4914*0+4440*0+3444*57+3360*60

                                    => x2 ³ 1333479/224640 => x2 ³ 5.936 ;

x3*224640  ³   6440*68+5032*50+4914*(41+79)+4440*(49+65)+3444*45+ 3360*35

                                    => x3 ³ 1947237/224640 => x3 ³ 8.668;

                        x4*224640  ³ 6440*0+5032*0+4914*0+4440*11+3444*14+3360*0

                                    => x4 ³ 94886/224640 => x4 ³ 0.422 ;

x5*224640  ³ 6440*37+5032*40+4914*35+4440*32+3444*29+3360*35

                                    => x5 ³ 940284/224640 => x5 ³ 4.186;

                        Cel de-al doilea termen al sistemului de inegalitatii conduce la  urmatoarele rezultate:

                                                kuixi·Ftpi £ S Sj *ntij

        

0.75 · x1 · 224640  £ 5· (6440+5032+4914+4440+3444+3360)

                                    => x1 £ 133690/224640*0.75 => x1 £ 0.794 ;

        

0.75 · x2 · 224640 £ 6440*89+5032*75+4914*0+4440*0+3444*57+3360*60        

                                    => x2 £ 1333479/224640*0.75 => x2 £ 7.915;

       

0.75 · x3 · 224640 £ 6440*68+5032*50+4914*(41+79)+4440*(49+65)+

3360*45+ 3360*35

                                    => x3 £ 1947237/224640*0.75 => x3 £ 11.558;

        

0.75 · x4 · 224640 £ 6440*0+5032*0+4914*0+4440*11+3444*14+3360*0

                                    => x4 £ 94886/224640*0.75 => x4 £ 0.563 ;

        

0.75 · x5 · 224640 £ 6440*37+5032*40+4914*35+4440*32+3444*29+3360*35    

                                    => x5 £ 940284/224640*0.75 => x5 £ 5.581;

            Daca se considera ca toate componentele care vor materializa modulele-operatie “i” sunt nou achizitionate, cunoastem costurile lor Ci , atunci ecuatia de eficienta a sistemului devine:

                        1.66 · åCi · xi - trec · Ean £ 0

            unde: Ean  = EPC + BS + EENC

                                    EPC - economia la pretul de cost

                                    EENC - efecte economice necuantificabile

                                    BS – beneficiul suplimentar obtinut de catre personalul disponibilizat     

            EPC =ååSj ·[ (ntij · stij)/60 ] · (1 + CAS/100) · (1 + IMP/100) [lei/an]

                        i - indicele operatiei;

                        j - indicele reperului cuprins in nucleul tipologic ;

                        ntij-norma de timp la operatia “i” de le reperul “j” ;

                        Sj –seria anuala de productie la reperul “j” din nucleul tipologic ;

                        stij -salariul tarifar orar brut al muncitorului care realizeaza                                  operatia “i” la reperul “j” ; 

                        stij = 10820 [lei/ora]

            EPCC =  5* (6440+5032+4914+4440+3444+3360)*[(12/60)(1+0.25)]

                         EPCC = 33422.5 [lei/an]

            EPCS=(6440*89+5032*75+4914*0+4440*0+3444*57+3360*60)* [(12/60)(1+0.25)]

                         EPCS = 333369.75 [lei/an]

            EPCF=(6440*68+5032*50+4914*120+4440*114+3444*45+3360*35)* [(12/60)(1+0.25)]            

EPCF = 486809.25 [lei/an]

    

            EPCG=(6440*0+5032*0+4914*0+4440*11+3444*14+3360*0)* [(12/60)(1+0.25)]            EPCG = 23721.5 [lei/an]

             

EPCR=(6440*37+5032*40+4914*35+4440*32+3444*29+3360*35)* [(12/60)(1+0.25)]

            EPCR = 235071 [lei/an]

              

            EPC = EPCC + EPCS + EPCF + EPCG + EPCR = 11112394 [lei/an]

            BS = (ååSj · ntij) / ( 60 · Ftm) · W · ( 1 - C1000 PM/1000)  [lei/an]

C1000 PM - costuri la 1000 lei productie marfa realizata  [lei];

                        Ftm - fondul de timp de lucru mediu al unui muncitor intr-un an [ore/an];

                        W - productivitatea muncii realizata  [lei/an · persoana];

            BS = [6440 · (5+89+68+0+37) + 5032 · (5 + 75+50+0+40) + 4914 · (5 + 0+120+0+35) + 4554 · (5 +0+114+11+32) + 4440 · (5 +57+45+14+29)+ 4181 · (5+60+35+0+35)] / (60 · 1880) · 21500 · (1-750/1000)=

                = 212025.452 [lei/an]

            EENC = 200000 [lei/an]

            Ean  = EPC + BS + EENC = 11112394+212025.452 +200000=1524419.452 [lei/an]

            trec = 4 ani

            In urma acestor calcule se poate determina ecuatia de eficienta a sistemului:

                        1.66· åCi · xi - trec · Ean £ 0

                                                unde Ci – valoarea uneoi masinide tipul i

                        1.66 · (7700 · x1 + 81100 · x2 + 44700 · x3 +  29200 · x4 + 64000 · x5  £  4 ·1524419.452

In urma rularii programului, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

x1 = 0.595 => x1 = 1 – centruire

x2 = 5.936 => x2 = 6 – strunjire;

x3 = 8.668 => x3 = 9 – frezare;

x4 = 0.522 => x4 = 1 – gaurire;

x5 = 4.186 => x5 = 5 – rectificare;

           

Cu aceste rezultate se calculeaza gradul de utilizare al fiecarui modul-operatie, precum si al intregului sistem:

Ku1 = 0.595/1*100 = 59.5 %;

Ku2 = 5.936/6*100 = 98.93 %; => 7 strunguri  pentru ca Ku2 > 95%;

Ku3 = 8.668/9*100 = 96.31 %;  => 10 masini de frezat pentru ca Ku3 > 95%;

Ku4 = 0.522/1*100 = 52.2 %;

Ku5 = 4.186/5*100 = 83.72 %;

                        Ku sistem = 19.907/24*100 = 83 %.

            1.66· åCi · xi - trec · Ean £ 0

unde Ci – valoarea uneoi masinide tipul i

            1.66 · (7700 · 1 + 81100 · 7 + 44700 · 10 +  29200 · 1 + 64000 · 5  £  4 ·1524419.452 => 2276856 < 6097677.809=> trec = 4

Nivelul acesta de utilizare a sistemului este mai mult decat acceptabil.

            Trebuie precizat ca aceasta cinfigurare a sistemului a fost efectuata in conditii “statice”, netinandu-se seama de caracterul aleator al intrarii diferitelor repere in sistem si nici de carecterul aleator al prelucrarilor in cadrul modulelor.

Determinarea valorii robotilor inclusi in sistem

Din analiza statistica a sistemelor flexibile de fabricatie cu prelucrare mecanica, care prelucreaza piese de rotatie sau piese de rotatie si prismatice, structura S.F.F. cuprinde in medie un robot la 4.38 unitati de prelucrare.

       Conform acestei statistici, pentru cazul nostru, vom avea:                                                                     24/4.38 = 5.47  => 6 roboti

       Problema estimarii valorii robotilor este relativ dificila, data fiind diversitatea acestora ca performante si modele constructive. A aprecia insa valoarea robotilor este absolut necesar in perioada de proiectare a S.F.F. in vederea calculului necesarului de fonduri de investitii pentru introducerea S.F.F.

       Estimarea pretului robotilor pleaca de la 5 sau 8 caracteristici ale acestora. Redam acest calcul in continuare, pe baza a 5 caracteristici:

            mp - capacitatea portanta a robotului [Kg], adica greutatea maxima a pieselor manipulate;

            gm - grade de mobilitate ale robotului;

            vsl - volumul spatiului de lucru al robotului;

            vmed - viteza medie de deplasare pe traiectorie  [m/s];

            pp - precizia de pozitionare [mm];

                      -     mp = 9.65 kg

-         gm = 5

-         vsl = 10 m3  

-         vmed = 0.9 [m/s]

-         pp = ± 1 [mm]

12822 – coeficient determinat statistic, care tine seama de tipul de actionare si de numarul de caracteristici (actionare hidraulica, 5 caracteristici)        

Ccom - cursul comercial al leului in raport cu moneda Euro.

            Ccom = 3.5 [lei/Euro]

       Pe baza acestor date se obtine urmatorul punctaj pentru roboti:

                        - mp = 0.25 puncte

                        - gm = 3.20 puncte

                        - vsl = 0.80 puncte                   

                        - vmed =2.25 puncte

  - pp = 4.50 puncte

                    Total = 11.00 puncte     

            Actionarea fiind hidraulica si considerand Ccom = 3.5 [lei/Euro], pretul estimativ pentru un robot va fi:

                        Probot = 11 ∙ 12822 ∙ 3.5/2 = 246823.5 lei/buc

             

            Sistemul de transfer:

            - roboti (6 unitati)                     6 ∙ 246823.5 = 1480941 lei ;

                                                                                               

            Modalitatea aceasta de calcul ne ofera mai mult o valoare orientativa, deoarece nu intotdeauna se poate face o fundamentare corecta a costurilor investitionale, cel mai adesea acestea depasind anticiparile.

           

Amplasarea spatiala a utilajelor in ateliere

            Pentru a rezolva acest aspect se va folosi metoda Gamelor Fictive. Aceasta metoda urmareste, in principal, realizarea unor fluxuri de fabricatie fara intoarceri.

            In cele ce urmeaza se va prezenta fluxul de fabricatie pentru reperele ce intra in nucleul tipologic.

R5 :  C – F – S – R

R10 :  C – F – S – R

R3 :C – F – F – R

R7 :C – F – G – F – R

R13 :C – G – S – F – R

R4 :  C – S – F – R

R 15 : C  - G  - F  - R

Modul operatie

Nr. Op R5

Fluxul tehn. R5

Nr. Op. R7

Fluxul tehn. R7

Nr. Op. R10

Fluxul tehn. R10

Nr. Op. R15

Fluxul tehn. R15

Nr. Op. R13

Fluxul tehn. R13

Nr. Op. R4

Fluxul tehn. R4

C

1

1

1

1

1

1

S

3

3

-

-

3

2

F

2

2

2,3

2,4

4

3

G

-

-

-

3

2

-

R

4

4

4

5

5

4

Asadar, din cele 6 repere din nucleul tipologic, 4 au intoarceri de flux (R4, R7, R15, R10), intoarceri ce trebuie eliminate. Pentru a face acest lucru, este necesar a completa un tabel cu incarcarea modulelor pe numere de operatie.

            Pentru generarea acestui tabel se procedeaza astfel:

            - se calculeaza consumul anual de timp (timpul unitar inmultit cu seria anuala de fabricatie pentru fiecare tip de prelucrare) la toate reperele cuprinse in nucleul tipologic;

            - se cumuleaza timpii de prelucrare pe tipuri de operatii si pe numere de operatie.                       - valorile din coloana “incarcare anuala (%)” sunt sumele valorilor de pe fiecare linie a tabelului si reprezinta consumul anual de timp la fiecare tip de operatie;

 - numarul teoretic Nt de masini se calculeaza prin impartirea valorii consumului anual de timp pe fiecare tip de operatie la 224.660, valoare ce reprezinta fondul anual de timp al unei masini.

Modul operatie

Incarcarea corespunzatoare numarului curent al operatiei inj cadrul procesului tehnologic [min/an]

Incarcare anuala toatala [min/an]

Nr. Teoretic de masini

[buc]

Nr. Adoptat de masini

[buc]

1

2

3

4

5

C

133690

-

-

-

-

133690

0.59

1

S

-

210000

1123479

-

-

133479

5.93

6

F

-

1050807

468125

428305

-

1947237

8.66

9

G

-

49126

45760

-

-

94886

0.52

1

R

-

-

-

705403

234881

940284

4.18

5

S_an [buc]

tu [min/buc]

S_an*tu [min]

R5

6440

201

1294440

R10

5032

182

915824

R3

4914

165

810810

R7

4554

171

778734

R13

4440

151

670440

R4

4181

150

627150

tuC

tuS

tuF

tuG

tuR

R5

5

89

68

-

37

R10

5

75

50

-

40

R3

5

-

41+79=120

-

35

R7

5

-

49+65=114

11

32

R13

5

57

45

14

29

R4

5

60

35

-

35

R5 :  C – F1 – S2 – R1

R10 :  C – F1 – S2 – R1

R3 :C – F1 – F2 – R1

R7 :C – F1 – G2 – F3 – R2

R13 :C – G1 – S2 – F3 – R2

R4 :  C – S1 – F2 – R1

C1: (6440+5032+4914+4554+4440+4181)*5=133690;

S1: 3500*60=210000;

S2: 6440*89+5032*75+4914*57=1123479;

F1: 6440*68+5032*50+4914*41+4554*49=1050807;

F2: 4375*79+3500*35=468125;

F3: 4160*65+3509*45=428305;

G1: 3509*14=49126;

G2: 4160*11=45760;

R1: 6440*37+5032*40+4914*35+3500*35=705403;

R2: 4160*32+3509*29=234881;

Numarul teoretic de masini = Incarcarea anuala totala / Ft

Ft = 224640 min/an;

Modul operatie

Incarcarea corespunzatoare numarului curent al operatiei inj cadrul procesului tehnologic [min/an]

Incarcare anuala toatala [min/an]

Nr. Teoretic de masini

[buc]

Nr. Adoptat de masini

[buc]

1

2

3

4

5

C

133690

-

-

-

-

133690

0.59

1

S1

-

210000

-

-

-

210000

0.93

1

F1

-

1050807

-

-

-

1050807

4.6

5

G1

-

49126

-

-

-

49126

0.21

1

S2

-

-

1123479

-

-

1123479

5.00

5

F2

-

-

468125

-

-

468125

2.08

3

G2

-

-

45760

-

-

45760

0.30

1

F3

-

-

-

428305

-

428305

1.9

2

R1

-

-

-

705403

-

705403

3.14

4

R2

-

-

-

-

234881

234881

1.04

2

1.66*(7700*1+81100*6+44700*10+29200*1+64000*5) <= 4*1524419.452

= > 2142230 < 6097677.809 => trec = 4

Modul operatie

Nr. Op R5

Fluxul tehn. R5

Nr. Op. R7

Fluxul tehn. R7

Nr. Op. R10

Fluxul tehn. R10

Nr. Op. R15

Fluxul tehn. R15

Nr. Op. R13

Fluxul tehn. R13

Nr. Op. R4

Fluxul tehn. R4

C

1

1

1

1

1

1

S1

-

-

-

-

-

2

F1

2

2

2

2

-

-

G1

-

-

-

-

2

-

S2

3

3

-

-

3

-

F2

-

-

3

-

-

3

G2

-

-

-

3

-

-

F3

-

-

-

4

4

-

R1

4

4

4

-

-

4

R2

-

-

-

5

5

-

Grupare

R5 :  C – F1 – S – R

R10 :  C – F1 – S – R

R3 :C – F1 – F1 – R

R7 :C – F1 – G – F2 – R

R13 :C – G – S – F2 – R

R4 :  C – S – F2 – R

Modul operatie

Incarcarea corespunzatoare numarului curent al operatiei inj cadrul procesului tehnologic [min/an]

Incarcare anuala toatala [min/an]

Nr. Teoretic de masini

[buc]

Nr. Adoptat de masini

[buc]

1

2

3

4

5

C

133690

-

-

-

-

133690

0.59

1

F1

-

1396432

-

-

-

1396432

6.21

7

G

-

-

94886

-

-

94886

0.52

1

S

-

-

1333479

-

-

1333479

5.93

6

F2

-

-

-

550805

-

550805

2.45

3

R

-

-

-

-

940284

940284

4.18

5

1.66*(7700*1+81100*6+44700*9+29200*1+64000*5) <= 4*1524419.452

=> 2276856 < 6097677.809=> trec = 4

Modul operatie

Nr. Op R5

Fluxul tehn. R5

Nr. Op. R7

Fluxul tehn. R7

Nr. Op. R10

Fluxul tehn. R10

Nr. Op. R15

Fluxul tehn. R15

Nr. Op. R13

Fluxul tehn. R13

Nr. Op. R4

Fluxul tehn. R4

C

1

1

1

1

1

1

F1

2

2

2,3

2

-

-

G

-

-

-

3

2

-

S

3

3

-

-

3

2

F2

-

-

-

4

4

3

R

4

4

4

5

5

4

Determinarea loturilor defabricatie in SFF

            Problematica determinarii loturilor de fabricatie in SFF trebuie neaparat asociata cu modul de lucru al SFF. Am putea considera doua principale modalitatii de functionare a SFF:

            a) tipurile de repere intra in sistem aleator in mod individual

            b) tipurile de repere intra in sistem determinist in mod individual

               sau grupate in loturi.

            Situatia “a” corespunde cel mai bine ideii in baza careia s-a generat conceptul de SFF. Este o modalitate realista de functionare a SFF, cand sistemul trebuie sa raspunda rapid cererilor pietei.

            In situatia “b” functionarea sistemului poate fi asimilata functionarii unei singure masini. Reperele intra in sistem in succesiune determinata care minimizeaza efortul de tranzitie al sistemului.

            Pentru modalitatea “b” de functionare este adecvat calculul loturilor de fabricatie cu formula:

                         

                 K* =   

                                   

            Q*i = Ni/K*

unde: Q*i -marimea optima a lotului de fabricatie ;  [buc/lot]

            K*  - numarul optim de loturi pe an ;

            Ni  - seria anuala de fabricatie ;  [buc/an]                                 

            Ci  - costul unei piese de tipul “i” ;  [lei/buc]      

ε-  rata stocarii ;

       e = 0.2 lei/an

            pi  -  capacitatea de productie a sistemului pentru reperul de tip “i”  [buc/an];    

            ai  - costul trecerii sistemului la producerea unui lot de tip “i”   [lei/lot];

            Costul piesei de tip “i” este de fapt pretul de cost (PI) al reperului respectiv, calculat cu formula:

           

           

unde: M - valoarea materialului inclus in produs [lei/buc];

                        M = GB ∙ PM ∙ (1 + Tra/100) – GN ∙ Pdes   

                                    GB - greutatea bruta ;

                                    PM - pretul materialului ;

                                            PM = 10.500 lei/kg

                                    Tra - cheltuieli de transport-aprovizionare ;

                                            Tra =  5%

                                    Gdes- greutatea deseului ;

                                            Gdes = GB ∙ 25%

                                    Pdes - pretul de valorificare a deseului ;

                                            Pdes = 1.260 lei/kg

            MN - cheltuielile cu manopera incorporata in produs ; [lei/buc] 

                        MN=ti ∙sti (1 + IMP/100)(1 + CAS/100)/60

                                    nti - timpul de prelucrare pentru reperul “i” ;

                                    sti - salariul tarifar orar brut al muncitorului;

                                                sti = 6.820 [lei/ora]

            RI  - regia intreprinderii; [%]    

            RS - regia sectiei; [%]  

       Cu aceste date se calculeaza PI pentru toate reperele din nucleul tipologic. 

       Parametrul ai a fost stabilit pornind de la matricea coeficientilor de afinitate. S-a calculat media pe coloana a coeficientilor de afinitate (prin impartire la numar de repere), iar pentru fiacare punct de afinitate s-a considerat un cost de 55.500 lei. Valoarea lui ai astfel calculata a fost trecuta in tabelul 12. Spre exemplu, pentru reperul R9, suma pe coloana este 16, fapt ce duce la ai = 3.2 .

 

       Matricea coeficientilor de afinitate

R5

R10

R3

R7

R13

R4

R5

0

1

2

3

5

4

R10

4

0

1

2

5

3

R3

4

1

0

2

5

3

R7

5

2

4

0

1

3

R13

5

3

4

1

0

2

R4

5

1

4

3

2

0

23/5=4.6

8/5=1.6

15/5=3

11/5=2.2

18/5=3.6

15/5=3

Valoarea unui punct de afinitate este de 90 lei.

 ai = media aritmetica a valorilor de pe coloana aferaenta reperului i din matricea coeficientiilor de afinitate inmultita cu valoarea unui punct de afinitate.

aR5 =  4.6*90 = 414 lei/lot ;

aR10 =  1.6*90 = 144 lei/lot  ;

aR3 =  3*90 = 270 lei/lot  ;

aR7 =  2.2*90 = 198 lei/lot  ;

aR13=  3.6*90 = 324 lei/lot  ;

aR4 =  3*90 = 270 lei/lot  ;

nt5 = 199 min ;

nt10 = 170 min ;

nt3 = 160 min ;

nt7 = 162 min ;

nt13 = 150 min ;

nt4 = 135 min ;

         

CAS = 25% ;

Pdes = 6 lei/kg;

25% pica => gradul de utilizare a materialului e de 75%;

Tra – cota cheltuielilor de transport aprovizionare;

PM = 26.0 lei/kg;

Tra = 5%;

GB [kg]

R5

9.65

R10

5.85

R3

6.11

R17

4.19

R13

2.98

R4

2.97

Ci  = Pci – MN ;

C5 = 582.361 - 49.75 = 532.611 lei/buc ;

C10 = 417.209 - 42.5 = 374.709 lei/buc ;

C3 = 412.929 – 40 = 372.929 lei/buc ;

C7 = 351.133 - 40.5 = 310.633 lei/buc ;

C4 = 294.944 - 37.5 = 257.444 lei/buc ;

C15 = 275.106 - 33.75 = 241.356 lei/buc ;

Pi – capacitatea de productie a sistemului pentru reperul i ;

Coeficientul fondului de timp =

Ft = 224640 min

Numarul de masini :

Centruire (C)=1 masina ;

Ferzare (F1)= 7 masini ;

Gaurire (G)=1 masina ;

Strunjire (S)=6 masini ;

Frezare (F2)=3 masini ;

Rectificare(R)=5 masini ;

 

Centruire (C)

 

Reperul 0

S_an [buc/an] 1

nt [min/buc] 2

CATP [min/buc] 3=1x2

Coef. f. de timp 4

Capacitatea [buc/an] 5=4x1

R5

6440

5

29970

1.680

10069.920

R10

5032

5

26000

1.680

8736

R3

4914

5

21875

1.680

7350

R7

4554

5

20800

1.680

6988.8

R13

4440

5

17545

1.680

5895.12

R4

4181

5

17500

1.680

5880

   ∑=

133690

 

Frezare (F1)

 

Reperul 0

S_an [buc/an] 1

nt [min/buc] 2

CATP [min/buc] 3=1x2

Coef. f. de timp 4

Capacitatea [buc/an] 5=4x1

R5

6440

68

407592

1.126

6749.244

R10

5032

50

260000

1.126

5855.2

R3

4914

120

525000

1.126

4926.25

R7

4554

49

203840

1.126

4684.16

   ∑=

1396432

 

Gaurire (G)

 

Reperul 0

S_an [buc/an] 1

nt [min/buc] 2

CATP [min/buc] 3=1x2

Coef. f. de timp 4

Capacitatea [buc/an] 5=4x1

R7

4554

11

45760

2.367

9846.72

R13

4440

14

49126

2.367

8305.803

   ∑=

94886

 

 

 

Strunjire (S)

 

Reperul 0

S_an [buc/an] 1

nt [min/buc] 2

CATP [min/buc] 3=1x2

Coef. f. de timp 4

Capacitatea [buc/an] 5=4x1

R5

6440

89

533466

1.011

6059.934

R10

5032

75

390000

1.011

5257.2

R13

4440

57

200013

1.011

3547.599

R4

4181

60

210000

1.011

3538.5

   ∑=

1333479

 

Frezare (F2)

 

Reperul 0

S_an [buc/an] 1

nt [min/buc] 2

CATP [min/buc] 3=1x2

Coef. f. de timp 4

Capacitatea [buc/an] 5=4x1

R7

4554

65

270400

1.224

5091.84

R13

4440

45

157905

1.224

4295.016

R4

4181

35

122500