Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Administrarea intreprinderilor mijlocii

management












ALTE DOCUMENTE

Sistemul informational al managementului
Tipuri de informatii
Functiile sistemului informational
PLAN DE AFACERI MOARĂ PENTRU CEREALE
Noi sisteme de management: ISO 26000, 27000 si 28000
MANAGEMENT COMPARAT
Lucrarea Managementul resurselor umane
Stocurile
Activitatea de management si marketing
MANAGEMENTUL CALITATII ORIENTAT PE PROCESE

Introducere



La nivelul īntreprinderilor mici și mijlocii, performanțele, eficiența desfașurarii activitaților și nu īn ultimul rānd calitatea prestației, depind, īntr-o masura hotarātoare, de maniera īn care acestea sunt administrate. De aceea, administrarea IMM-urilor are rolul de a identifica cele mai favorabile oportunitați de pe piața și de a le fructifica īntr-un mod coerent și eficace.

Prin urmare, prezenta lucrare īși propune sa scoata īn evidența acele trasaturi ale administrarii care inspira oamenii sa conduca cāt mai profesionist și mai durabil orice īntreprindere, fie ea mica, mijlocie sau mare.

Motivația alegerii temei īși are originea īn ideea menționata anterior. Am cosiderat importanta tratarea explicita și realista a subiectului, punānd accent pe elementele valoroase ale ariei acestuia.

            Capitolul introductiv al lucrarii cristalizeaza aspectele fundamentale ale administrarii īntreprinderilor mici și mijlocii. Īn prima sa jumatate, el include conturarea contextulului, politic, economic și legal, īn care aceste firme īși desfașoara activitatea și caracteristicile IMM-urilor īn raport cu cele ale marilor companii. Īn cea de-a doua jumatate a acestei parți, se amintesc īntāi etapele evoluției științei managementului, rezumānd principiile lor esențiale, pentru ca apoi sa fie evidențiate particularitațile administrarii īntreprinderilor mici și mijlocii.

            Partea a doua a lucrarii abordeaza fundamentele analizei economico-financiare a īntreprinderii, plecānd de la concept, definiții și conținut, parcurgānd tipologia, rolul și īn final obiectivele oricarei examinari din domeniul economic.

            Ultimul capitol conține un studiu de caz realizat pe baza bilanțului și a contului de profit și pierdere elaborat de S.C. Aim Maxim Cargo S.R.L. Studiul cuprinde analiza economico financiara a firmei și, īn final, traseaza cāteva direcții pentru īmbunatațirea performanțelor ei.

Lecturarea acestei lucrari este o modalitate facila de a percepe aspectele fundamentale ale administrarii īntreprinderilor mici și mijlocii.

Capitolul 1

Aspecte fundamentale ale administrarii īntreprinderilor mijlocii

                                                  Motto:

"Nu poate exista o națiune puternica

fara o comunitate puternica de

īntreprinderi mici și mijlocii."

John Bulock

1.1 Īntreprinderile mici si mijlocii - context, definiție, clasificare

 

Īntreprinderile mici si mijlocii au jucat dintotdeauna un rol deosebit de important īn viata economica si sociala a oricarei tari, aflāndu-se la baza dezvoltarii economiei. Dinamismul, flexibilitatea, adaptabilitatea, mobilitatea și potentialul lor inovator sunt considerate esentiale pentru dezvoltarea armonioasa a economiei oricarui stat, putānd asigura coeziunea structurii economice, cresterea economica sanatoasa si desigur crearea de noi locuri de munca[1].

Pentru Uniunea Europeana, īntreprinderile reprezinta un factor important de crestere economica. Astfel, pentru a construi o economie puternica, forul european si-a propus sa īntareasca spiritul antreprenorial īn Europa si sa creeze conditiile necesare pentru dezvoltarea practicilor inovative care duc la īnfiintarea si dezvoltarea īntreprinderilor.

Politica Uniunii Europene referitoare la īntreprinderi se adreseaza īntregului mediu de afaceri si are ca scop īncurajarea si facilitarea īnfiintarii de noi īntreprinderi, stabilirea unui mediu de afaceri dinamic īn care fiecare īntreprindere sa aiba acces efectiv la pietele de produse si servicii din Europa si din afara ei. Atingerea acestor obiective este vitala pentru asigurarea sustenabilitatii economice necesare sprijinirii progresului social si protectiei mediului.

Transformarile economice si sociale care au avut loc īn ultimii 18 ani īn Romānia au determinat dezvoltarea destul de mare a sectorului īntreprinderilor mici și mijlocii. Īn prezent, acestea reprezinta peste 99% din numarul total al firmelor din Romānia, ponderea lor īn realizarea produsului intern brut apropiindu-se de 60% īn ultimii ani.

Secolul XXI este considerat de multi specialisti ca un unul īn care sectorul afacerilor de dimensiuni reduse va domina economia mondiala. Fara dezvoltarea acestui sector se considera ca evolutia economica la nivelul oricarei tari, dar si la nivelul globului, nu va putea fi considerata multumitoare.

Pentru a reusi acest lucru, īn aproape toate tarile lumii, se īncearca realizarea unui cadru legislativ care sa favorizeze dezvoltarea cāt mai puternica a acestui sector. Totusi, este foarte importanta, mai ales īn acest caz, definirea exacta a ceea ce īnsemna o īntreprindere mica sau mijlocie.

Criteriile principale luate īn calcul, atat la nivelul Uniunii Europene, cat și la cel al economiei romānești, pentru īncadrare 24424u2023y a unei īntreprinderi īn categoia IMM-urilor sunt: personalul angajat si cifra de afaceri. Datele utilizate pentru calculul numarului mediu anual de salariati, a cifrei de afaceri anuale nete si a activelor totale sunt cele raportate īn situatiile financiare aferente exercitiului financiar anterior, aprobate de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor.

Astfel, īn Romānia, conform Ordonanței nr. 27 din 26 ianuarie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea īnfiintarii si dezvoltarii īntreprinderilor mici si mijlocii[2] (vezi anexa nr. 1), companiile care au mai puțin de 250 de angajați și nu realizeaza o cifra de afaceri anuala neta care depașeste echivalentul īn lei a 50 milioane de Euro, sau detin active totale[3] care nu depașesc echivalentul īn lei a 43 milioane Euro, sunt considerate īntreprinderi mici sau mijlocii. Acestea la rāndul lor se clasifica īn urmatoarele categorii: microīntreprinderi (au pāna la 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pāna la 2 milioane de euro, echivalent īn lei), īntreprinderi mici (au īntre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pāna la 10 milioane de euro, echivalent īn lei) și īntreprinderi mijlocii (au īntre 50 si 249 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pāna la 50 milioane de euro, echivalent īn lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul īn lei a 43 milioane de euro).

Prevederile aceastei ordonanțe nu se aplica societaților bancare, societaților de asigurare și reasigurare, societaților de administrare a fondurilor financiare de investitii, societaților de valori mobiliare, societaților cu activitate exclusiva de comerț exterior, precum și societaților comerciale care au acționar sau asociat persoane ce dețin, cumulat, peste 25% din capitalul social sau au peste 250 de angajați[4].

1.2 Caracteristicile īntreprinderilor mici și mijlocii

Dimensiunea relativ redusa a īntreprinderilor mici și mijlocii este caracteristica cea mai relevanta, care le diferențiaza net de celelalte īntreprinderi din economie. Aceasta prima trasatura are urmatoarele implicații principale[5]:

·        determina un potențial productiv redus de bunuri și/sau servicii, limitānd partea deținuta individual, pe piața, de catre aceste īntreprinderi, la o pondere de regula nesemnificativa;

·         reduce foarte mult posibilitatea de a  realiza economii de scara și de a beneficia de efectele pe care le antreneaza acestea asupra costurilor de producție și, implicit, asupra profitului;

·         face ca acest tip de īntreprinderi sa acționeze pe piețe destul de atomizate, pe care exista mulți agenți economici, ce exercita o presiune concurențiala puternica;

·         ca efect cumulat al implicațiilor precedente, īntreprinderile mici și mijlocii  sunt obligate, foarte des, sa joace pe piețele mai sus menționate rolul de "price taker";

·        determina īntreprinderile mici și mijlocii sa adopte, īn cele mai multe cazuri, o strategie de dependența fața de una sau mai multe unitați mari, jucānd  rolul de sateliți  sau subordonați;

Demografia extrem de dinamica, determinata de natalitatea și mortalitatea ridicata a firmelor mici și mijlocii īn cursul unor perioade reprezentative, caracterizeaza deosebit de pregnant existența acestei categorii de īntreprinderi. Aceasta caracteristica este, īn parte, consecința celei precedente: dimensiunea IMM-urilor determina mobilitatea lor accentuata, care se reflecta īntr-o rata a natalitații, și una a mortalitații sensibil superioare celor medii pe economie. Dar este interesant faptul ca acestea, constituind sectorul cel mai dinamic al populației īntreprinderilor, ofera, prin indicatorii care īi caracterizeaza evoluția, elemente relevante privind sensul și tendințele activitații economice din diferite sectoare. Cu ajutorul lor s-a observat faptul ca sectoarele a caror contribuție la creșterea economica este cea mai mare sunt acelea care se disting prin rate ridicate ale crearilor și disparițiilor de īntreprinderi.  Astfel, cu cāt īntreprinderile se reīnnoiesc mai mult și cunosc perioade dificile de restructurari, sau chiar dispar, cu atāt creșterea economica ce rezulta este mai puternica.

            Fara a constitui o caracteristica definitorie a IMM-urilor, așa cum este cazul primelor doua trasaturi, specializarea este mai frecventa la aceasta categorie de īntreprinderi decāt la cele mari și reprezinta un avantaj important al acestora, mai ales combinat cu altele cum ar fi mobilitatea sau adaptabilitatea rapida la cerere.

Potențialul productiv relativ redus al firmelor mici și mijlocii, precum și specializarea acestora, determina o pondere redusa pe piața care acționeaza. Chiar daca numarul lor, care poate fi apreciabil pe o piața specifica, ajunge sa dețina o parte semnificativa din aceasta, fiecare īntreprindere luata izolat are o poziție modesta. Segmentul limitat pe care īl acopera pe o piața specifica o īntreprindere mica īndeosebi, sau una mijlocie, prezinta evidente dezavantaje (de exemplu dificultați īn menținerea pe piața), și avantaje care pot fi amplificate semnificativ printr-o strategie și prin politici judicios concepute și consecvent aplicate (cum ar fi cunoașterea nemijlocita a cererilor  formulate de clienți).

            O alta caracteristica a IMM-urilor privește dificultațile pe care le īntāmpina acestea la intrarea și ieșirea de/pe o piața. Barierele la intrare/ieșire pe/de pe o piața sunt practic aceleași pentru toate īntreprinderile, indiferent de dimensiunea lor, dar eforturile pe care trebuie sa le faca aceste unitați economice, raportate la marimea lor, sunt incomparabil mai ample decāt cele ale marilor agenți economici.

            Īntreprinderile mici și mijlocii sunt, de asemenea, caracterizate de și un potențial inovațional ridicat, aceasta īn ciuda disponibilitaților banești reduse alocate departamentului de cercetare și dezvoltare. Forța creativa a acestora este apreciabila, o asemenea realitate avānd mai multe premise: necesitatea de a "forța" intrarea īn unele industrii, respectiv pe puținele piețe specifice; contactul nemijlocit cu clienții; presiunea pe care o exercita pe piața marile īntreprinderi prin produsele și serviciile pe care le ofera și care sunt reīnoite sau modernizate continuu, pe baza unui efort de cercetare - dezvoltare susținut; poziția de subcontractant al multor IMM-uri.

            Īntreprinderile mici și mijlocii sunt capabile sa-și modifice rapid produsele sau serviciile oferite, īn funcție de condițiile schimbatoare ale pieței și sa se adapteze operativ la cererea afirmata īn domeniul lor de afaceri. Acest aspect este cu atāt mai pregnant īn cazul acelora care, adesea, constituie surse noi de produse, servicii sau tehnologii a caror realizare, fie nu este rentabila pentru marile companii, fie nu le intereseaza.

            Salariații IMM-urilor desfașoara concomitent mai multe activitați, ceea ce conduce la largirea simțitoare a gamei atribuțiilor lor și la distanțarea de modelul specializarii īnguste, propriu marilor īntreprinderi.

            Nu īn ultimul rānd, firmele mici și mijlocii se gasesc īntr-o legatura strānsa și continua cu clienții, furnizorii și investitorii, ceea ce le permite sa-și individualizeze, īn anumite cazuri, oferta de produse și/sau servicii, devenind, astfel, un factor puternic de atragere a clienților.

1.3 Teorii și abordari īn știința managementului

Conducerea activitatii a progresat de-a lungul timpului o data cu dezvoltarea fortelor de productie, iar teoria conducerii (administrarii) a fost influentata de dezvoltarea stiintelor asa-zise premergatoare, din care fac parte stiintele economice, psihologia, sociologia etc[6]. 

Evoluția īntreprinderilor mici și mijlocii depinde īn mare masura de capacitatea conducatorilor ei de a īnțelege și de a pune īn aplicare principiile, metodele și tehnicile moderne de management. Pentru ca firmele pe care le conduc sa obțina avantaje competitive pe termen lung, este imperios necesar ca aceștia sa cunoasca īn profunzime modelele, teoriile și procedeele oferite īn decursul timpului de știința administrarii.

              Principalele teorii și abordari care au marcat evoluția științei administrarii sunt: curentul clasic, curentul comportamental, curentul cantitativ și curentul modern.

            Curentul clasic are doua dimensiuni fundamentale: managementul științific și managementul administrativ general. Managementul științific se ocupa de modalitațile de īmbunatațire a productivitații, īn timp ce teoria managementului administrativ privește īntreprinderile ca entitați și are īn vedere eficientizarea acestora.

            Pricipalele contribuții ale curentului  clasic īn administrare sunt aplicarea științei īn practica managementului, punerea bazelor pentru evoluțiile ulterioare din management, identificarea funcțiilor manageriale de baza, și anume planificarea, organizarea, comanda, coordonarea și controlul, clasificarea procedeelor, funcțiilor și abilitaților relevante īn management, care sunt și astazi recunoscute drept concepte esențiale, enunțarea și aplicarea principiilor particulare ale managementului formal și focalizarea atenției asupra managementului, ca subiect al cercetarii științifice.[7]

              Limitele acestui curent constau īn presupunerea ca fiecare angajat este o persoana de tip economic, care va lucra mai mult pentru a avea mai mulți bani; īn aplicarea legitaților lui īn organizațiile simple și relativ stabile (īn timp ce majoritatea celor de astazi sunt complexe și agresive); īn neluarea īn considerare a raporturilor dintre īntreprindere și mediul sau; precum și īn tratarea angajaților ca pe niște intrumente de atingere a scopurilor organizației.

            Curentul comportamental īn management constituie o abordare a administrarii centrata pe psihologia umana, pe motivație și pe conducere, care se deosebesc de simpla eficiența mecanica. Acest curent studiaza comportamentul angajatului īn cadrul īntreprinderii și include relațiile umane și behaviorismul modern.

            Contribuțiile majore ale managementului comportamental rezida īn īntelegerea conceptelor de motivare, de dinamica a grupului și a proceselor interpersonale ce au loc īn interiorul organizației, precum și īn aprecierea angajaților ca fiind resurse de valoare.

 Principalele limite ale acestui curent managerial se refera: la dificultațile care se manifesta īn planul anticiparii comportamentului uman, datorita complexitații sale; la implementare de catre manageri a unor modele comportamentale complexe; dar și la aplicarea dificila rezultatelor din cercetare īn domeniul practic al managementului.

            Curentul cantitativ īn management este centrat pe adaptarea modelelor și proceselor matematice la situații concrete din activitatea manageriala și include trei direcții de cercetare: știința managementului, managementul operațiilor și sistemele de informare a conducerii. Știința managementului are īn vedere dezvoltarea modelelor matematice ce urmeaza a fi utilizate īn procesul de fundamentare a deciziilor organizaționale, managementul operațiilor se axeaza īndeosebi pe aplicarea științei managementului īn cadrul īntreprinderilor, īn timp ce sistemele de informare a conducerii reprezinta intrumente complexe de comunicare destinate sa furnizeze informații managerilor.

Managementul cantitativ include aplicații statistice, modele de optimizare și de informare, precum și simulari pe calculator. Astfel managerii pot recurge la metoda programarii liniare pentru īmbunatațirea deciziilor de alocare a resurselor, iar utilizarea analizei critice reprezinta o sursa a creșterii eficienței proiectelor de planificare. Abordarea cantitativa a managementului se reflecta pozitiv īn fundamentarea și adoptarea deciziilor, mai ales atunci cānd se refera la funcțiile de planificare și control[8].

Dintre contribuțiile majore ale managementului cantitativ, amintim dezvoltarea de tehnici cantitative complexe pentru fundamentarea și adoptarea deciziilor, utilizarea modelelor matematice īn vederea īnțelegerii profunde a proceselor și situațiilor ce privesc organizațiile, implementarea procedurilor de palnificare organizatorica și de control, precum și recunoașterea calculatoarelor īn activitatea decizionala.

Managementul cantitativ prezinta și anumite limite, cum ar fi imposibilitatea explicarii īn totalitate a comportamentului uman īn cadrul oraganizației, riscul de a sacrifica abilitați manageriale īn scopul obținerii unor modele matematice complexe și lansarea unor ipoteze mai puțin fondate īn construierea acestora[9].

Curentul modern, aflat īn plina desfașurare, constituie o sinteza a celor mai productive teorii și concepte elaborate anterior, la care se adauga noile viziuni specifice economiei contemporane. Managementul modern integreaza, īntr-un sitem sinergic, abordarea procesuala, abordarea sistemica, metoda īntāmplarii (contingenței), managementul strategic, abordarea managementului īn stil japonez și metoda excelenței.

Abordarea procesuala considera ca managementul este un proces de realizare prin care indivizii opereaza īn grupuri organizate. Managerii efectueaza planificari, organizeaza, conduc și controleaza, iar procesul managerial este īn mod esențial o activitate decizionala și informaționala, ce poate fi reprezentata sub forma unui circuit sau unei bucle.

Conform abordarii sistemice exista doua tipuri principale de sisteme: īnchise și deschise. Sistemele īnchise se axeaza pe sarcinile rutiniere, interacțiunea dintre subdiviziunile organizatorice este verticala și urmarește īndeaproape lanțul de comanda.         Modelul pune accent pe conformarea la politicile stabilite, pe interiorizarea prestigiului, pe o structura organizaționala formala și eficiența īn condiții stabile. Modelul deschis are īn vedere sarcinile nerutiniere, membrii firmei participa īn mod activ la soluționarea problemelor cu care aceasta se confrunta, iar structura ierarhica este flexibila și informala. Īntre conducere și angajați au loc interacțiuni atāt pe verticala, cāt și pe orizontala și prestigiul este exteriorizat. Sistemele deschise acționeaza īn condiții instabile și țin cont de cererea și oferta din mediul ambiant.

scoala sistemelor pleaca de la aprecierea īntreprinderii drept un sistem complex, format dintr-o serie de subsisteme partiale, reprezentate, printre altele, de functiile acesteia, de structurile formale si neformale, de indivizii etc.; īn ceea ce priveste administrarea, scoala acorda o atentie egala atributelor acesteia (planificare, organizare, antrenare-influentare si evaluare-control) īntr-un sistem echilibrat si analizeaza cu precadere legaturile reciproce ce se dezvolta īntre subsisteme prin intermediul comunicatiilor[10].

Teoria contingenței este o metoda de abordare a problemelor organizaționale care ia īn considerare toți factorii implicați īntr-o anumita situație. Cercetatorii au descoperit ca eficiența tehnicilor este relativa, īn sensul ca depinde de coordonatele specifice ale unei situații. Organizațiile și subsistemele lor sunt unice, fapt care necesita abordari manageriale proprii fiecareia dintre acestea. Īn acest tip de management se subliniaza importanța evaluarii și analizei mediului organizațional. Evaluarea și analiza au ca scop determinarea caracteristicilor de lucru, a tehnologiilor, a personalului și a structurilor organizatorice care trebuie adaptate circumstanțelor concrete. Exista trei seturi principale de ipoteze interconectate. Primul set presupune existența unui acord īntre firma și mediul extraorganizațional, al doilea set propune un model corespunzator de relații pentru toate organizațiile, īn timp ce al treilea set are īn vedere cel mai eficient plan de contingența. Metoda promoveaza eficiența organizaționala, stabilind concret acțiunile ce urmeaza a fi īnteprinse de firma īn vederea atingerii obiectivelor previzionate.

Managementul strategic este centrat pe fundamentarea deciziilor și are īn vedere performanța pe termen lung a organizației. Politica de afaceri vizeaza folosirea eficienta a resurselor interne și formuleaza linii directoare generale care sa ajute firma īn atingerea obiectivelor sale. Coordonatele fundamentale ale unei strategii sunt: stabilirea (provizorie) a obiectivelor, previzionarea mediului extern, aprecierea situației  firmei, formulearea variantelor strategice, evaluarea variantelor stabilirea celei mai potrivite strategii (incluzānd revizuirea obiectivelor) și elaborarea planurilor necesare implementarii strategiei alese[11].

Metoda managementului īn stil japonez sau a managemntului calitații totale utilizeaza statistici pentru a analiza variabilitatea proceselor de producție și pentru a īmbunatați continuu calitatea producției. Teoria susține ca productivitatea va crește pe masura ce variabilitatea scade.

Fundamentul metodei excelenței  īl constituie īmbunatațirea managementului īn scopul obținerii și menținerii excelenței īntr-o corporație. Astfel pentru a fi eficiente firmele trebuie sa caute īn permanența sa-și perfecționeze activitatea.

Īn concluzie, teoria contemporana a managementului este o combinație a mai multor viziuni și modalitați de abordare. Cunoașterea aprofundata a conceptelor fundamentale din știința managementului constituie o premisa a conducerii eficiente a īntreprinderilor mici și mijlocii īntr-un mediu econmico-social aflat īn permanența schimbare.

Astazi este unanim recunoscut faptul ca managementul reprezinta o combinație de știința și arta. Managerii trebuie sa aiba o viziune integrata asupra organizației și, prin cunoștiințele și abilitațile manageriale pe care le dețin, sa coordoneze activitatea īntreprinderii mici și mijlocii īn vederea obținerii avantajului competitiv pe termen lung.

1.4 Particularitați ale administrarii īntreprinderilor mici și mijlocii

 

 Situația de proprietar-administrator a conducatorilor unei parți apreciabile din numarul IMM-urilor constituie, poate, cea mai semnificativa particularitate administrativa a acestei categorii de īntreprinderi. Aceasta realitate este facilitata de dimensiunea lor redusa, de specializarea accentuata, dar și de gama restransa de activitați desfașurate. Acestea, la rāndul lor, constituie principalele justificari ale complexitații și diversitații relativ limitate ale problemelor ce apar īn  acest sector, fapt ce permite administratorului-proprietar sa-și asume responsabilitațile de conducere.

Funcția de previziune a conducerii firmelor mici și mijlocii prezinta, de asemenea particularitați care, īn unele directii, o diferențiaza sensibil de cea a marilor īntreprinderi.

Strategiile adoptate de IMM-uri, īn condițiile restricțiilor pe care le genereaza dimensiunea și potențialul lor economico-productiv relativ limitat, sunt cu predilecție: de diversificare, de stabilitate și de lichidare, aceasta din urma adoptāndu-se numai īn cazurile cānd īntreaga īntreprindere este vānduta sau dizolvata.

Acest tip de firme, aflate īntr-un proces de expansiune accelerata, aplica strategii de creștere īn funcție de puterea lor economico-productiva. Astfel, acestea sunt fie de concentrare, fie de integrare pe verticala fie de diversificare, amintita deja.

Pe plan inovațional, strategiile cele mai frecvente adoptate de IMM sunt: de dependența, defensiva  sau imitativa.

Īn ceea ce privește formele de materializare a funcției de previziune a conducerii - prognoza, planificarea și programarea - acestea sunt īn cadrul IMM, mult mai puțin formalizate decāt īn marile īntreprinderi. Majoritatea covārșitoare a IMM nu elaboreaza prognoze proprii, așa cum fac īntreprinderile reputate, și se multumesc īn cel mai bun caz sa ia īn considerare tendințele prefigurate de studiile de prognoza īntocmite pentru diverse domenii de activitate de instituțiile specializate sau de departamentele de profil ale marilor companii.

Structura organizatorica a IMM este, īn majoritatea cazurilor, de tip organic, īn sensul ca prezinta urmatoarele caracteristici[12]: descrierea funcțiilor posturilor este generala, flexibila, lasānd salariaților suficienta libertate de acțiune īn condițiile situațiilor īn continua schimbare cu care se confrunta; specializarea funcțiilor este redusa, accentul punāndu-se pe diversificarea activitații fiecarui salariat și pe stimularea spiritului sau de inițiativa; compartimentarea se face - pe obiective, pe produse, pe piețe, pe clienți, pe furnizori etc.; gradul de descentralizare a activitaților variaza īn funcție de dimensiunea īntreprinderii - este practic nula īn īntreprinderile mici și crește pe masura sporirii dimensiunii; configurația structurala este aplatizata, cu linii ierarhice scurte și cu numarul de subordonați direcți ai fiecarui cadru de conducere relativ ridicat. Documentele care definesc structura organizaționala - regulamentul de organizare și funcționare, fișele posturilor, organigrama - sunt absente īn īntreprinderile foarte mici, se īntocmesc sporadic īn cele mici și sunt prezente īn majoritatea celor mijlocii.

Sistemul informațional al firmelor mici și mijlocii, corespunzator structurii lor organizatorice, este simplu, fara proceduri și circuite riguros formalizate, larg deschis spre mediul de acțiune al īntreprinderii; circulația informațiilor este precumpanitor orizontala. Existența mijloacelor de prelucrare automata a datelor, de regula calculatoare personale, dinamizeaza curgerea datelor și circulația acestora și a informațiilor, reducānd simțitor intervalul de reacție  decizionala a conducerii īntreprinderii.

Īntreprinderile mici și mijlocii au un cadru relațiilor exterioare, evident, mai restrāns decāt cel al marilor companii, ce cuprinde un numar  de agenți economici care crește proporțional cu dimensiunea lor. Relațiile de subcontractare ale unor IMM-uri cu marile corporații le face pe primele dependente de cele din urma. Relațiile sunt dinamice, schimbatoare, īn funcție de fluctuațiile pieței și de mobilitatea de acțiune a īntreprinderii.

Dimensiunile, reduse sau relativ reduse, ale acestor agenți economici īi obliga pe conducatori sa stabileasca relații interpersonale strānse cu fiecare din subordonații lor pentru a oferi baza indispensabila exercitarii funcției de antrenare. Personalizarea relațiilor interumane la scara īntregii īntreprinderi mici sau mijlocii, situație ce nu se regasește īn marile īntreprinderi decāt la nivelurile conducerii operaționale, permite conducatorilor sa evalueze, īn deplina cunoștiința de cauza, gradul de angajare al subordonaților īn realizarea obiectivelor și sa-i rasplateasca, material și moral, īn consecința.

Motivarea operativa, individualizata și adecvata a personalului IMM-urilor, mai pregnanta decāt īn marile companii unde este facuta, de regula, cu īntārziere și la scara colectiva, ofera suportul moral al dobāndirii satisfacției īn munca și asigura integrarea lor mai accentuata īn organizațiile īn care lucreaza.

Colectivul restrāns al īntreprinderilor mici și mijlocii permite realizarea contactelor nemijlocite īntre toți salariații acestora, ceea ce faciliteaza considerabil funcția de coordonare și, implicit, explica viteza de reacție la modificarea cererilor clienților sau mobilizarea extrem de rapida.

Atribuțiile de control ale conducatorilor din cadrul IMM-urilor sunt considerabil facilitate de dimensiunea unitaților respective și de volumul activitații pe care o desfașoara astfel: controlul se poate efectua direct, fara intermediari, riscul de deformare a realitaților supuse controlului fiind, practic, inexistente. Un asemenea efect este cu atāt mai manifest cu cāt īntreprinderea este mai mica.

Capitolul 2

Fundamentele analizei economico-financiare

                         Motto:

"Daca putem ști unde suntem și ceva despre

cum am ajuns aici, am putea vedea catre ce

tindem [.] și daca rezultatele, care se afla

firesc īn drumul nostru, nu sunt acceptabile,

sa facem schimbarea oportuna"

Abraham Lincoln

2.1 Analiza economico-financiara - concept, definiții, conținut

Īn spațiul socio-economic īn care activeaza, īntreprinderea trebuie sa-și probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurența, cea de adaptare, dar și cea economico-financiara. Toate acestea īși gasesc reflectarea īn eficiența activitaților care au la baza determinari cantitativ-calitative ale factorilor producției, randamente maxime ale utilizarii acestora etc.

Natura și importanța īntreprinderii īn economiile moderne au constituit obiectul de studiu a numeroaselor lucrari de specialitate. Aproape īn toate acestea, accentul nu mai este pus pe seminificația sociologica a īntreprinderii, ci pe interpretarea socio-economica, sistemica, vizānd tehnici declarate operaționale.

Īntreprinderea reprezinta o entitate socio-economica de sine-statatoare, cu o structura proprie, delimitata īn timp și spațiu, astfel īncāt partenerii sai sunt considerați ca facānd parte din interiorul sau[13]. Pentru a fi viabile și a desfașura o activitate continua īn mediul lor instituțional, īntreprinderile intra īn relații de intercondiționare cu factorii existenți īn mediul lor ambiant, fiind susținute īn demersul economic de clienți, furnizori, forța de munca, banci, instituții guvernamentale și bugetare etc., cu intenția ca sunt capabile sa desfașoare o activitate eficienta.

Problema gestionarii și administrarii īntreprinderii, indiferent de obiectul de activitate și de scopul propus este complexa. Aprecierea diferențelor de performanța depinde de natura īntreprinderii și de sistemul intrumentelor utilizate īn gestionarea patrimoniului, ceea ce presupune īn mod necesar existența analizei pentru cunoașterea starii economice și financiare a acestora, pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru fundamentarea deciziilor operative, tactice și strategice privind alocarea, dimensionarea și utilizarea eficienta a resurselor, precum și aplicarea deciziilor și urmarirea realizarilor acestora.

Analiza reprezinta o metoda de cercetare care consta īn descompunerea sau desfacerea unui īntreg (obiect, fenomen sau proces) īn elementele sale componente, procedānd la identificarea factorilor, cauzelor și condițiilor care l-au generat și, respectiv, infuențat.

Analiza economico - financiara[14] reprezinta un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee și instrumente care asigura tratarea informațiilor interne și externe, īn vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situația economico-financiara a unui agent economic, identificarea factorilor, cauzelor și condițiilor care au determinat-o, precum și a rezervelor interne de īmbunatațire a acesteia, din punctul de vedere al utilizarii eficiente a resurselor umane, materiale și financiare.

Amprenta individualitații analizei economice, īn ansamblul științelor economice, a fost accentuata de particularitațile analizei fenomenelor economice īn raport cu fenomenele din natura. Pe lānga aprofundarea principiilor generale ale metodei analizei, cercetarile īn domeniul analizei economice s-au polarizat catre studierea elementelor specifice. Este cunoscut ca, spre deosebire de legile naturii, care se manifesta īn afara activitații oamenilor, fenomenele economice acționeaza prin intermediul voinței oamenilor. Īn științele exacte s-au obținut mari succese īn domeniile īn care exista un grad īnalt de separare īntre fenomen și observaror. Or, īn științele sociale, inclusiv cele economice, exista o asociere īntre fenomenul observat și observator (cercetator).

Complexitatea studierii relațiilor cauza - efect este implicata, īn condițiile analizei fenomenelor economice, ca urmare a caracterului deosebit al acestor fenomene. Nu pot fi minimalizate o serie de aspecte din care deriva caracterul complex al analizei cauzale[15]:

·      același efect poate fi produs de cauze diferite;

·      efecte diferite se pot combina, dānd o rezultanta a complexului de acțiuni și forțe;

·      complexitatea și intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului, ci și calitatea lui;

·      īn fenomenul analizat pot aparea īnsușiri pe care nu le avusese nici un element al fenomenului;

·      īn realitatea obiectiva, īnsușirile esențiale se amesteca cu cele neesențiale, secundare sau īntāmplatoare;

2.2  Tipologia analizei economico-financiare

Diversitatea activitaților desfașurate de catre o īntreprindere și varietatea situațiilor īntālnite privind conținutul, nivelul și caracteristicile performanțelor economico-financiare ale acesteia, reclama necesitatea utilizarii mai multor tipuri de analiza, care pot fi structurate dupa mai multe criterii.

Dupa momentul īn care se efectueaza analiza și momentul desfașurarii fenomenului distingem: analiza previzionala și analiza postoperatorie.

Analiza previzionala constituie o etapa premergatoare īn elaborarea strategiei activitații economico - financiare și presupune determinarea evoluției īn perspectiva a unui fenomen economic pe baza cercetarii relațiilor de cauzalitate și a acțiunii lor īn perspectiva. Ea este utilizata de catre centrele de decizie pentru stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse īn perioada viitoare. Īn condițiile economiei de piața, angajarea unei investiții solicita īn mod obligatoriu elaborarea de scenarii prin care se prefigureaza rezultatele viitoare ale realizarii acesteia.

Analiza postoperatorie reprezinta un element de "supraveghere și reglare" a modului de funcționare a unei īntreprinderi și presupune cercetarea rezultatelor acesteia potrivit relațiilor cauzal-funcționale, ea dovedindu-și utilitatea īn activitatea practica a īntreprinderii prin aceea ca furnizeaza informații privind gradul de realizare a obiectivelor programate, respectiv īncadrarea sau neīncadrarea rezultatului obținut īn limitele ca fiind normale.

Īntre cele doua tipuri de analiza, exista o serie de particularitați generate de faptul ca analiza activitații se bazeaza pe variabile incerte, presupuse. De aici rezulta deosebiri de ordin metodologic datorate faptului ca cea postoperatorie studiaza o singura varianta a fenomenului, și anume cea de execuție, prevalānd legaturile de tip determinist, īn timp ce analiza previzionala studiaza mai multe variante și apar frecvent legaturi de tip probabilistic.

Din punctul de vedere al urmaririi īnsușirilor esențiale ale fenomenelor, deosebim: analiza calitativa și analiza cantitativa.

Analiza calitativa urmarește natura fenomenului, īnsușirile sale esențiale și factorii care o determina. Īn concordanța cu principiul descompunerii īn trepte, īn analiza se trece de  la o esența mai puțin profunda catre alta mai profunda. Cu alte cuvinte are loc un proces de "purificare" , trecānd de la factori calitativi mai puțin puri catre factori mai puri. Abordarea sistemica a fenomenelor, cercetarea lor cibernetica constituie cai de realizare a analizei calitative[16]. Rodul analizei calitative īl constituie elaborarea de modele īn care sunt prinse elementele esențiale ale fenomenului.

Analiza cantitativa presupune cercetarea fenomenului atāt cu ajutorul determinari cantitative exprimate prin greutate, grad, suprafața, volum, numar, durata etc., cāt și cu cel al aplicațiilor matematice moderne. Totodata, este de subliniat ca succesul aplicarii metodelor matematice īn cuantificarea fenomenelor economice este condiționat de modelarea proceselor economice pe baza analizei calitative.

Cāmpul de aplicare a metodelor cantitative este creat de analiza calitativa, ceea ce īnseamna ca aceasta trebuie sa devanseze analiza cantitativa. Exista destule exemple din care rezulta ca soluțiile oferite de metodele matematice nu au putut fi aplicate īn practica datorita unor vicii ale modelarii generate de insuficiențele analizei calitative.

Analiza economico-financiara se poate desfașura la nivel microeconomic, mezoeconomic sau macroeconomic.

Analiza microeconomica cerceteaza fenomenele la nivelul īntreprinderii sau al compartimentelor funcționale din cadrul structurii sale organizatorice. Acest tip de analiza vizeza relevarea comportamentului acesteia privind realizarea produselor, lucrarilor și prestarilor de servicii potrivit obiectului de activitate, īn raport cu obligațiile asumate prin contractele īncheiate cu beneficiarii, cu performanțele economico-financiare realizate etc.

Analiza mezoeconomica studiaza fenomenele și procesele la nivelul sectorului sau al ramurii de activitate īn scopul evidențierii poziției firmei pe piața, a capacitații concurențiale a acesteia etc.

Analiza macroeconomica presupune studierea fenomenelor la nivelul economiei naționale sau al celei mondiale (conjunctura interna și internaționala, legislație și reglementari, factori demografici, de cultura și credința, nivel de dezvoltare, probleme sociale, factori climaterici etc.), operānd preponderent cu marimi globale sau agregate ca, de exemplu, produs național brut, produs intern brut etc.

Dupa modul de urmarire īn timp a fenomenelor, distingem o analiza statica și una dinamica. Prima menționata studiaza fenomenele la un moment dat, revelānd relațiile elementele și factorii care determina o anumita poziție a fenomenului cercetat, iar cea de-a doua cerceteaza fenomenele īn schimbare, relevānd poziția lor īntr-un șir de momente.

Dupa criteriile de studiere a fenomenelor, analiza poate fi: economica, ecologico-economica, social economica și tehnico economica. Analiza economica opereaza cu categorii bazate pe valoarea economica, pe cānd analiza tehnico-economica īmbina criterii tehnice cu criterii economice. Īnsa combinarea criteriului economic se poate face și cu alte tipuri de fenomene extraeconomice, cum sunt cele sociale, psihologice, administrative, ecologice etc., rezultānd analiza socio-economica, psiho-economica și altele [17].

Īn funcție de delimitarea obiectului analizat, se pot stabili urmatoarele tipuri: analiza pe ramuri (industrie, transporturi, construcții, agricultura etc.), pe unitați organizatorice (societați comerciale, filiale, trusturi, centrale etc.) și pe probleme (producția neta, productivitatea muncii, costuri, rentabilitate etc.).

Luānd īn considerare orizontul de timp pe care se cerceteaza fenomenul, se poate analiza pe termen scurt (pāna la un an) sau pe termen lung (peste un an).

Poziția analistului este un alt aspect important al tipologiei analizei economico- finaniciare. Astfel se poate efectua o analiza interna sau una externa.

Analiza interna are un caracter practic, facilitatea efectuarii acesteia rezultānd din faptul ca analistul are o poziție privilegiata deoarece beneficiaza de o serie de informații despre īntreprinderea analizata. Pe baza acestor informații el poate detecta starile de dezechilibru din diferite domenii ale activitații īntreprinderii, precum și cauzele acetora, stabilind, totodata masurile care se impun īn vederea remedierii.

Elaborarea acestor analize servește conducerii īntreprinderii atāt pentru cunoașterea starii de fapt, reflectate prin nivelul performanțelor economico-financiare și exercitarea pe aceasta baza a controlului privind modul de realizare a sarcinilor programate, cāt și pentru fundamentarea activitații viitoare.

Diferitele categorii de utilizatori folosesc informațiile financiare, precum și alte informații oferite de evidența contabila, statistica și operativa a īntreprinderii īn vederea diagnosticarii activitații acesteia, iar pe aceasta baza īși pot fundamenta deciziile economice și financiare.

Analiza externa se efectueaza de parteneri externi care, īn fundamentarea deciziilor lor, se bazeaza pe informațiile furnizate de analiza financiara. Exemplu clasic īl constituie procedura utilizata de banci penru studierea cererilor īntreprinderii privind acordarea de credite, urmarind capacitatea aceteia de a-și achita datoriile.

Pentru cunoașterea īn profunzime a evoluției fenomenelor și proceselor economice, īn procesul de analiza este necesara īmbinarea tuturor tipurilor de analiza īn vederea fundamentarii științifice a deciziilor de reglare și optimizare a performanțelor economico-financiare ale īntreprinderii.

            2.3.  Rolul analizei economico-financiare  

            Tendințele actuale din economia romāneasca vizeaza realizarea programului complex de reforme menit sa conduca la restructurarea economiei īn ansamblul sau, largirea cadrului concurențial, dinamizarea activitații pieței financiare, reducerea rolului statului īn economie, toate acestea avānd ca scop creșterea flexibilitații și deschiderea catre relizarile altor țari.

            A prevedea īnseamna a scruta viitorul, respectiv a īntocmi un program de acțiune care vizeaza atingerea obiectivelor propuse. Realizarea acestui program presupune īnsa a lua īn considerare atāt activitatea trecuta, cāt și pe cea prezenta.

            Daca ne referim la procesul de organizare, īn sensul de a construi dublul organism material și social al īntreprinderii, acesta presupune, pe de o parte asigurarea īntreprinderii cu resursele necesare funcționarii sale, iar pe de alta parte, ansamblul de acțiuni prinvind utilizarea eficienta a acestora.

            Funcționarea oricarui sistem nu poate fi conceputa fara coordonarea sau armonizarea tuturor elementelor sale (faptelor, eforturilor, actelor etc.) īn scopul īndeplinirii īn mod eficient a rolului pe care īl au.

            Una dintre funcțiile conducerii al carei conținut se realizaeaza īn mod implicit cu ajutorul analizei economico-financiare este control. Controlul reprezinta un atribut al conducerii, care consta īn urmarirea sistematica a modului de realizare a programelor atāt pe sectoare de activitate, cāt și la nivel de īntreprindere, stabilirea abaterilor și cauzelor acestora, respectarea obligațiilor asumate prin contractele īncheiate, utilizarea eficienta a resurselor, confruntarea dintre situația faptica și cea scriptica etc.

            Realizarea obiectului de activitate al īntreprinderii se īnfaptuiește prin desfașurarea unei multitudini de operațiuni care au loc sub impulsul continuu al factorilor endogeni și exogeni, care īmbraca diferite forme, fiecare dintre ele fiind expresia autonomiei funcționale a īntreprinderii. Ca atare, fiecare funcție reprezinta un ansamblu de atribuții specializate și omogene.

            Funcțiile īntreprinderii (cercetare și dezvoltare, producție, comerciala, de personal, fianciar-contabila), indiferent de forma de proprietate a acesteia, īmbrațișeaza totalitatea aspectelor activitații economico-financiare ale acesteia, fiecare fiind atāt o condiție, cāt și o rezultanta a celorlalte.

            Intercondiționarea tuturor aspectelor activitații economico-financiare este rezultatul manifestarii tuturor funcțiilor īntreprinderii īntr-o strānsa interdependența. Manifestarea unei funcții implica și manifestarea celorlalte īn sensuri și ritmuri bine determinate. Deși sunt corelate īn mecanismul lor intim de manifestare, funcțiile īntreprinderii prezinta totuși grade diferite de generalitate. Astfel, funcția financiar-contabila, prin capacitatea de reflectare a tuturor modificarilor ce au loc īn mecanismul īntreprinderii, precum și prin tipul de exprimare valorica a acțiunii sale, are o putere foarte mare de sintetizare. Aceasta funcție constituie "numitorul comun" pentru īnsumarea tuturor aspectelor activitații īntreprinderii.

            Luānd īn considerare faptul ca obiectivele activitații oricarei īntreprinderi se circumscriu īn funcțiile ei, iar asupra lor se exercita atributele conducerii, rezulta ca analiza se afla la confluența acestora, constituindu-se īntr-un instrument al realizarii tuturor atributelor sau chiar īntr-o funcție autonoma cuprinzatoare. Realizarea oricarei funcții a īntreprinderii are loc prin exercitarea tuturor atributelor conducerii, iar fiecare dintre aceste atribute se realizeza prin intermediul unui anumit tip de analiza.

            Prin urmare putem concluziona ca analiza economico-financiara are un loc bine definit īn structurile funcționale conducerii, intra sub incidența perfecționarii și constituie un intrument al centrelor de decizie īn amplul proces de sporire a eficienței oricarei activitați.

2.4 Obiectivele analizei economico-financiare

           

Analiza economica presupune cercetarea unui fenomen sau proces din punct de vedere economic, ceea ce implica corelativ evidențierea atāt a eforturilor dimensionate prin consumul de resurse materiale, umane și financiare, cāt și a efectelor, circumscrise rezultatelor ca valori sociale utile.

            Deoarece activitatea socio-umana apare īn dubla ipostaza, consumatoare de resurse și generatoare de efecte, aceasta face ca analiza economica sa depașeasca sfera activitații economice, vizānd eficiența consumului de resurse īn toate domeniile (inclusiv cele sociale, tehnice, administrative etc.).

            Prin īntregul ei conținut, analiza īmbina armonios teoria abstracta cu realitatea fenomenelor studiate și furnizeaza informații multiple asupra activitații economico-financiare la nivel micro- și macroeconomic.

            Analiza economico-financiara studiaza rezultatele aferente activitații desfașurate, conturate sub forma indicatorilor economico-financiari, prin prisma corelației cauza-efect, un factor putānd constitui suportul/cauza apariției, modificarii sau dezvoltarii unui fenomen, dupa cum tot așa, acesta se poate transforma īntr-un fenomen de investigat.

            Prin medodele, procedeele și tehnicile pe care le utilizeaza, analiza servește la descompunerea unui fenomen sau proces economic īn parțile sale componente, studiind comportamentul acestora independet sau īn corelație cu alte componente. Ea ofera soluții de combinare și substituiere a factorilor ca au un rol relevant īn mecanismul cibernetic de funcționare a firmei īn scopul maximizarii performanțelor acesteia.

            Īn același timp, analiza cerceteaza mișcarea și transformarea fenomenelor economico financiare care au loc īn interiorul firmei din punct de vedere cantitativ și calitativ, static, și dinamic, evidențiind factorii endogeni și exogeni, corelația dintre aceștia, cauzele și consecințele modificarii lor, iar pe aceasta baza, permite diagnosticarea starii lor īn scopul fundamentarii acțiunilor de reglare și funcționare stabila și eficienta a firmei īn mediul competițional īn care īși desfașoara activitatea.

            Relevarea specificului cercetarii fenomenelor economico-financiare la nivelul īntreprinderii este de natura sa sublinieze primatul analizei calitative īn raport cu studiul cantitativ.

            Corelativul analizei īl reprezinta sinteza, care definește procesul prin care are loc reunirea īntr-un tot unitar a parților și elementelor disparate ale unui obiect sau fenomen cercetat. Daca analiza presupune descompunerea unui fenomen īn elementele sale simple (inclusiv determinarea relațiilor structural-funcționale și a celor cauza-efect), sinteza consta īn examinarea acestora īn unitatea lor. Cunoașterea deplina a proceselor sau fenomenelor economico-financiare necesita īmbinarea īntr-o unitate a analizei și sintezei, ca mijloace ale cunoașterii.

            Complexitatea activitaților desfașurate īn cadrul fiecarei firme, caracterul dinamic și agresiv al mediului economic fac ca analiza sa tinda sa devina un sistem complex de tratare a informațiilor economice curente și de perspectiva care urmarește: ameliorarea managementului pe baza unui diagnostic general prestabilit, adoptarea unor decizii optime privind serviciul datoriei firmei, stabilirea unor decizii corespunzatoare privind activitatea bursiera a firmei și analiza comparativa īn timp și spațiu a performanțelor firmei cu cele ale altor competitori.

            Īn acest sens, scopul analizei este de a descoperi caracteristicile esențiale ale parților componente ale fenomenului cercetat, interacțiunile dintre ele și de a oferi concluziile necesare sintezei, la nivelul procesului analizat.

            Ca urmare analiza economico-fianciara precede și īnsoțește sinteza, condiționāndu-se reciproc, iar īmpreuna cu ea ofera concluzii deosebit de importante pentru deciziile care urmeaza sa fie adoptate la diferite niveluri ale activitații īntreprinderii.

Capitolul 3

Analiza economico-financiara a  S.C. Aim Maxim Cargo S.R.L.

Īnființata īn anul 2003, S.C. Aim Maxim Cargo  S.R.L. este o companie privata de transporturi și expediții interne și internaționale, cu capital integral romānesc, avānd sediul īn București.

De-a lungul timpului firma și-a consolidat poziția pe piața trasporturilor și expedițiilor internaționale de marfuri dānd dovada de seriozitate și profesionalism. Astfel, prin calitatea și diversitatea serviciilor oferite, a reușit sa atraga un numar important de colaboratori.

Misiunea īntreprinderii consta īn satisfacerea nevoilor de transport a oricarui client indiferent de dimensiunea sau importanța sa īn cele mai bune condiții. Pentru a-și respecta promisiunile referitoare la calitatea serviciilor S.C. Aim Maxim Cargo  S.R.L. și-a stabilit urmatoarele prioritați: punctualitate, eficiența, promtitudine.

Specializarea companiei este transportul īn regim de grupaj, asigurānd saptamānal pe ruta Romānia - Spania - Romānia, transportul oricarui tip de marfa, indiferent de cantitate sau volum. La cerere, firma poate executa și transport īn regim complet, pe tot teritoriul Uniunii Europene.

Evidenta contabila este condusa īn conformitate cu normele legale īn vigoare, iar īnregistrarile sunt efectuate pe baza documentelor justificative, fiind respectate principiile si metodele contabilitații.

Balanțele pentru verificarea īnregistrarii corecte īn contabilitate a operațiunilor patrimoniale sunt īntocmite lunar.

Societatea asigura evidența și pastrarea tuturor registrelor obligatorii, cu respectarea modului de completare, pastrare și arhivare.

Datele prezentate īn bilanțul contabil anual reflecta realitatea și exactitatea cu privire la situația patrimoniului și a contului de profit și pierderi.

Analiza financiar-patrimoniala a īntreprinderii s-a efectuat pe baza bilanțului contabil (vezi Anexa nr. 2) și a contului de profit și pierdere (vezi Anexa nr. 3) din data de 31.12.2007.

 Pentru īnceput, se va elabora bilanțul financiar ordonānd activele dupa gradul de lichiditate, iar pasivele dupa gradul lor de exigibilitate. Astfel, se vor elimina din activ cheltuielile īnregistrate īn avans, a caror valoare este de 551.144 RON, īn anul 2006  și respectiv 165.570 RON īn 2007, scazānd, apoi, aceași valoare din  capitalurile proprii īn pasiv. Totodata, se vor scoate din pasiv veniturile īnregistrate īn avans, care īn cazul firmei analizate sunt de 0 RON īn ambii ani și se vor aduna tot īn pasiv, la valoarea datoriilor pe termen scurt.

Bilanț financiar la data de 31.12.2007

Tabelul 3.1

- Lei -

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE, din care

 2.823.340

 1.298.420

 a) Imobilizari necorporale

        5.250

        5.953

 b) Imobilizari corporale

 2.817.833

 1.292.210

 c) Imobilizari financiare

           257

           257

2.

 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE, din care

 1.151.227

    932.005

 a) Total stocuri, din care

               0

               0

 I.de marfuri

               0

               0

 II.de materii prime, materiale

               0

               0

 III.de produse

               0

               0

 b) Creante

    990.648

    846.514



 c) Investiții financiare pe termen scurt

               0

               0

 d) Disponibilitați banești

    160.579

      85.491

3.

 TOTAL ACTIV

 3.974.567

  2.230.425

4.

 CAPITALURI PROPRII

  - 506.932

    - 11.227

5.

 ĪMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG

 3.416.655

  1.157838

6.

 DATORII PE TERMEN SCURT

 1.064.844

 1.083.814

7.

 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

               0

               0

8.

 TOTAL PASIV

 3.974.567

  2.230.425

3.1             Analiza ratelor de structura activului

·        Rata activelor imobilizate

R.A.I. = (Active imobilizate/Activ total) x 100

Tabelul 3.2

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Active imobilizate (Lei)

2.823.340

1.298.420

2.

Total activ (Lei)

3.974.567

2.230.425

3.

Rata activelor imobilizate (%)

71,03

58,21

4.

Valoarea  maxima acceptata a ratei activelor imobilizate (%)

60

60

5.

Indicele activelor imobilizate (%)

45,98

6.

Indicele de creștere al activelor totale (%)

56,11

7.

Indicele de creștere  al cifrei de afaceri (%)

81,79

            Analizānd valorile ratei activelor imoblizate din tabelul 3.2 se poate observa, ca īn anul 2007, societatea comerciala Aim Maxim Cargo și-a redus activele imobilizate la 58,21%  din totalul activului, fața de 71,03% īn 2006. Aceasta dinamica s-a datorat scaderii īntr-o mai mare masura a activelor imobilizate decāt a celor totale, fața de anul precedent, primele diminuāndu-se cu 54,02%, iar ultimele cu 43,89%. Diminuarea este totși benefica pentru firma deoarece rata a coborāt sub valoarea maxima acceptata de 60%

            Este de remarcat ca, deși indicele de creștere al activelor imobilizate a scazut mult mai mult decāt cel al cifrei de afaceri, firma a obținut un profit net superior anului precedent. Acesta situație poate fi consecința  folosirii īntr-un mod mai eficient a activelor imobilizate

·        Rata activelor circulante

R.A.Circ. = (Active circulante/Activ total) x 100

Tabelul 3.3

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Active circulante (Lei)

1.151.227

932.005

2.

Total active (Lei)

3.974.567

2.230.425

3.

Rata activelor circulante (%)

28,96

41,78

4.

Valoarea  minima acceptata a ratei activelor circulante (%)

40,00

40,00

5.

Indicele de creștere al activelor circulante (%)

80,95

6.

Indicele de creștere al activelor totale (%)

56,11

Īn anul 2007 rata activelor circulante a ajuns  la o valoare pozitiva pentru īntreprindere, trecānd pragul de 40%, al procentului minim acceptat. Ascensiunea ratei, de la 28,94% catre 41,78% s-a datorat scaderii mai accentuate a valorii activelor totale fața de cele circulante (80,95% >56,11%).

Din comparația indicelui de creștere a activului circulant cu indicele de creștere al cifrei de afaceri (80,95% < 81,79% ) reiese ca societatea se confrunta cu o ușoara scadere a vitezei de rotație a activelor circulante și implicit o deteriorare a eficacitații utilizarii acestora.

·        Rata imobilizarilor corporale

R.A.Corp. = (Imobilizari corporale/Active imoblizate) x 100

Tabelul 3.4

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Imobilizari corporale (Lei)

2.817.833

1.292.210

2.

Active imobilizate (Lei)

2.823.340

1.298.420

3.

Rata imobilizarilor corporale (%)

99,80

99,52

4.

Valoarea  minima acceptata a ratei imobilizarilor corporale (%)

85.00

85.00

5.

Indicele de creștere al imobilizarilor corporale (%)

45,85

6.

Indicele de creștere al activelor imobilizate (%)

45,98

Valorile ratei imobilizarilor corporale, atāt din anul 2007, cāt și din cel precedent, indica faptul ca firma īși pastreaza stabilitatea, īn ciuda scaderii de 54,15% a imobilizarilor corporale și respectiv, de 54,02% a activelor imobilizate. Aceste scaderi semnificative, ale indicilor din tabelul 3.3, reflecta un grad mare de influența a activelor corporale īn evoluția activelor imobilizate.

Cu toate acestea, īn ambele situații anuale, rata īnregistreaza valori optime, de peste 85%, ceea ce īnseamna ca agentul economic īși gestioneaza corespunzator echilibrul activelor imobilizate.

·        Rata creanțelor

 R.C.  = (Creanțe/Active circulante) x 100

Tabelul 3.5

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Creanțe (Lei)

990.648

846.514

2.

Active circulante (Lei)

1.151.227

932.005

3.

Rata creanțelor (%)

86,65

90,82

4.

Indicele de creștere al creanțelor (%)

85,45

5.

Indicele de creștere al activelor circulante (%)

80,95

Pe parcul exercițiului din anul 2007 rata creanțelor ajunge la un procent de 90,82% fața de 86,65% īn anul anterior, consemnānd o īmbunatațire a situației īncasarilor. Meritul acestei performanțe se datoreaza capacitații conducerii de a obține o scadere mai mare activelor circulante decāt a creantelor (85,45% > 80,95%)

Daca se face o comparație īntre indicele creanțelor și cel al cifrei de afaceri realizate de companie (85,45%>81,79%) se observa ca s-a realizat un progres īn activitatea de recuperare a creanțelor prin scaderea duratei de rotație a clientilor. Acest lucru poate avea, pe viitor, un efect pozitiv asupra lichiditații īntreprinderii.

·        Rata disponibilitaților banești

  R.D.B  = (Disponibilitați banești/Active circulante) x 100

Tabelul 3.6

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Disponibilitați banești (Lei)

160.579

85.491

2.

Active circulante (Lei)

1.151.227

932.005

3.

Rata disponibilitaților banești (%)

13,95

9,17

Valoarea optima a ratei disponibilitaților banești (%)

10

10

4.

Indicele de creștere al disponibilitaților banești (%)

53,23

5.

Indicele de creștere al activelor circulante (%)

80,95

Conform tabelului 3.6,  īn anul 2007, compania īși folosește resursele banești īntr-un mod eficient. Aceasta realitate este confirmata atāt de rata disponibilitaților banești care a scazut sub procentul sau optim, la 13,95%  la 9,17%, cāt și de indicele de creștere al disponibilitaților banești care este mai redus decāt cel al activelor circulante (53,23% < 80,95%) .

3.2             Analiza ratelor de structura ale pasivului

·        Rata stabilitații financiare

  R.S.F.  = (Capital Permanent/Total Pasiv) x 100

Tabelul 3.7

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Capital permanent (Lei)

2.909.723

1.146.611

2.

Total pasiv (Lei)

3.974.567

2.230.425

3.

Rata stabilitatii financiare (%)

73,20

51,40

4.

Procentul minim acceptat al ratei stabilitații financiare (%)

50,00

50,00

5.

Indicele de crestere al capitalului permanent (%)

39,40

6.

Indicele de crestere al totalului pasivului (%)

56,11

Investigānd tabelul 3.7, se constata ca din cauza unui ritm de creștere  mai scazut a capitalului permanent decāt cel al totalului pasivului (39,40% < 56,11%) rata stabilitatii financiare īnregistreaza o scadere de la 73.20% la 51,40%. Aceasta depreciere amenința echilibrul financiar al firmei īntrucāt, īn anul 2007, rata stabilitații financiare ajunge aproape de valoarea minima acceptata (de 50%).

·        Rata autonomiei globale

    R.A.G.  = (Capital propriu/Total pasiv) x 100

Tabelul 3.8

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Capital propriu (Lei)

- 506.932

- 11.227

2.

Total pasiv (Lei)

3.974.567

2.230.425

3.

Rata autonomiei financiare globale (%)

- 12,75

- 0,50

4.

Valoare minima acceptata a ratei autonomiei finanicare globale (%)

33,00

33,00

5.

Indicele de creștere al capitalului propriu (%)

2,21

6.

Indicele de creștere al totalului pasivului (%)

56,11




Rata autonomiei financiare globale arata cāt din patrimoniul īntreprinderii este finanțat din resurse proprii (capital propriu). Deși, procesānd datele din tabelul 3.8, constatam ca valorile ratei autonomiei financiare globale sunt negative și enorm de mult sub nivelul minim acceptat, īn anul 2007 se remarca o ameliorare a situației. Acesta concluzie se bazeaza pe creșterea procentului  ratei autonomiei financiare globale de la -12,75% la -,050%, dar și pe faptul ca indicele de creștere al totalului pasivului este mai bun decāt cel al capitalului propriu (56,11% > 2,21%).

·        Rata autonomiei financiare la termen

     R.A.T.  = (Capital propriu/Capital permanent) x 100

Tabelul 3.9

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Capital propriu (Lei)

- 506.932

- 11.227

2.

Capital permanent (Lei)

2.909.723

1.146.611

3.

Rata autonomiei financiare la termen (%)

- 17,34

- 0,97

4.

Valoare minima acceptata a ratei autonomiei financiare la termen (%)   

50,00

50,00

5.

Indicele de creștere al capitalului propriu (%)

2,21

6.

Indicele de creștere al capitalului permanent (%)

39,40

Cu toate ca cifrele din tabelul 3.9, indica o creștere a ratei autonomiei financiare la termen de la - 17,34%, īn 2006,  la - 0,97% īn 2007 și un raport īntre capitalul propriu și cel permanent favorabil ultimului, situația rāmāne alarmanta deoarece rata se afla cu mult sub valoarea minima acceptata.

·        Rata īndatorarii globale

     R.Ī.G.  = (Datorii totale/Total Pasiv) x 100

Tabelul 3.10

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Datorii totale (Lei)

4.481.499

2.241.652

2.

Total pasiv (Lei)

3.974.567

2.230.425

3.

Rata īndatorarii globale (%)

112,75

100,50

4.

Valoare maxima acceptata a ratei īndatorarii globale (%)

66

66

5.

Indicele de creștere al datoriilor totale (%)

50,02

6.

Indicele de creștere al totalului pasivului (%)

56,11

Potrivit tabelului 3.10 rata īndatorarii globale a scazut de la 112,75% la 100,50% datorita unui ritm de scadere mai mare a datoriilor totale fața de pasivul total (50,02% > 56,11%). Tendinta de reducere a acestei rate este  un semnal pozitiv pentru īntreprindere īn ceea ce priveste riscul de neplata al datoriilor . Īn ciuda acestui progres rata īndatorarii globale se menție mult deasupra valorii maxime acceptate, fiind īn 2007 cu 34,5% mai mare acesteia.       

·        Rata datoriei la termen

    R.D.T.  = (Datorii pe termen lung/Capital permanent) x 100

Tabelul 3.11

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Datorii pe termen lung (Lei)

3.416.655

1.157.838

2.

Capital permanent (lei)

2.909.723

1.146.611

3.

Rata īndatorarii la termen (%)

117,42

100,97

4.

Valoare maxima acceptata a ratei īndatorarii la termen (%)

50,00

50,00

5.

Indicele de crestere al datoriilor pe termen lung (%)

33,88

6.

Indicele de crestere al capitalului permanent (%)

39,40

Rata īndatorarii la termen īnregistreaza o scadere notabila de la 117,42% pāna la 100,97% datorita contractarii īnprumuturilor pe termen lung  īntr-un ritm scazut decāt cel al capitalului permanent (33,88% > 39,40). Nivelul din anul 2007, deși s-a diminuat considerabil, este cu mult mai mare decāt nivelul maximului acceptat de 50%, ceea ce arata un grad de īndatorare periculos de mare pentru īntreprinderea analizata.

3.3             Analiza echilibrului financiar

·        Analiza fondului de rulment

     F.R. = Capital permanent - Active imoblizate

       F.R.  = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Tabelul 3.12

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Capital permanent (Lei)

2.909.723

1.146.611

2.

Active imobilizate (Lei)

2.823.340

1.298.420

3.

Fond de rulment  (Lei)

86.383

- 151.809

4.

Active circulante (Lei)

1.151.227

    932.005

5.

Datorii pe termen scurt (Lei)

1.064.844

1.083.814

6.

Fond de rulment (Lei)

86.383

- 151.809

Potrivit tabelului 3.12 scaderea fondului de rulment, pāna la o valoare negativa īn 2007, este cauzata de un ritm de scadere mai mare a capitalului permanent decāt al activelor imobilizate (39,40%< 45,98%).

Un alt aspect important care trebuie semnalat este ca resursele proprii s-au diminuat pe fondul īndatorarii pe termen lung, iar acest lucru va avea ca efect, pe viitor, marirea cheltuielilor cu dobānzile.

·        Analiza fondului de rulment propriu

F.R.P = Capital propriu - Active imoblizate nete

Tabelul 3.13

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Capital propriu (Lei)

- 506.932

- 11.227

2.

Active imobilizate nete (Lei)

2.823.340

1.298.420

3.

Fond de rulment propriu (Lei)

- 3.330.272

- 1.309.647

4.

Indicele de creștere a capitalului propriu (%)

2,21

5.

Indicele de creștere a activelor imobilizate (%)

45,98

Din nefericire pentru īntreprindere fondul de rulment propriu nu a reușit sa paraseasca trendul negativ, iar motivul īl reprezinta creșterea īntr-un ritm mult mai mic a activelor imobilizate (2,21% < 45,98%). Aceasta situație se explica creșterea nivelului de imobilizate corporale prin apelare la credite pe termen lung si nu la resursele proprii.

·      Analiza necesarului de fond de rulment

N.F.R = Active curente - Pasive curente

Tabelul 3.13

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Stocuri (Lei)

0

0

2.

Creante (Lei)

990.648

846.514

3.

Active curente (Lei)

990.648

846.514

4.

Pasive curente (Lei)

1.064.844

1.083.814

5.

Indicele de creștere a activelor curente (%)

85,45

6.

Indicele de creștere a pasivelor curente (%)

101,78

7.

Necesarul de fond de rulment (%)

-74.196

- 237.300

Necesarul de fond de rulment se afla īn scadere ,de la - 74.196 lei la - 237.300 lei datorita cresterii mai mari a pasivelor curente īn dauna activelor curente (101,78% > 85,45%).

·      Analiza trezoreriei nete

T.N. = Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment

Tabelul 3.14

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Fondul de rulment (Lei)

86.383

- 151.809

2.

Necesarul de fond de rulment (Lei)

-74.196

- 237.300

3.

Trezoreria neta

160.579

85.491

Trezoreria se afla īntr-o tendința descrescatoare datorita existenței creditelor pe termen scurt si reducerii pasivelor curente adica a datoriilor fata de furnizori .

3.4             Analiza lichiditații

·      Lichiditatea generala

L.G. = Active circulante/Pasive circulante

Tabelul 3.15

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Active circulante (Lei)

1.151.227

    932.005

2.

Pasive circulante (Lei)

1.064.844

1.083.814

3.

Lichiditatea generala (Lei)

1,08

0,85

4.

Indicele de creștere a activelor circulante (%)

0,80

5.

Indicele de creștere a pasivelor circulante (%)

1,01

6.

Valoarea minima acceptata a lichiditații generale (%)

1

1

7.

Valoarea maxima acceptata a lichiditații generale (%)

2

2

8.

Indicele de creștere a lichiditatii generale (%)

0.78

Īn perioada analizata lichiditatea generala se afla īntr-o scadere de la 1,08% la 0.85%, scaderea fiind atāt de mare īncāt se ajunge sub nivelul minim acceptat. Aceasta tendința de scadere s-a īnregistrat datorita faptului ca activele circulante au crescut īntr-un ritm mai mic decāt datoriile pe termen scurt (0,80% < 1,01%). Faptul ca lichiditatea generala a ajuns la valori mai mici decāt nivelul minim acceptat dovedește ca firma nu are o capacitate de plata a creditelor pe termen scurt.

·      Lichiditatea curenta

L.C. = (Active circulante - Stocuri)/Datorii pe termen scurt

Tabelul 3.16

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Active circulante - Stocuri (Lei)

1.151.227



932.005

2.

Datorii pe termen scurt (Lei)

1.064.844

1.083.814

3.

Lichiditatea curenta

1,08

0,85

4.

Indicele de creștere a Activelor circulante - Stocuri (%)

80,95

5.

Indicele de creștere a datoriilor pe termen scurt (%)

101,78

6.

Valoarea minima acceptata a lichiditații curente

0.6

0.6

7.

Valoarea maxima acceptata a lichiditații curente

1

1

8.

Indicele de creștere a lichiditații curente

0,78

Lichiditatea redusa īnregistreaza  și ea o tendinta de scadere īn ambii ani. Aceasta īnrautațire s-a datorat scaderii īn mai mare masura a activelor circulante-stocuri īn comparație  cu datoriile pe termen scurt (53,23% < 53,23%).

·      Lichiditatea imediata

L.I. = Disponibilitați banești/Datorii pe termen scurt

Tabelul 3.17

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Disponibilitati banesti (Lei)

160.579

      85.491

2.

Datorii pe termen scurt (Lei)

1.064.844

1.083.814

3.

Lichiditatea imediata

0,15

0,07

4.

Indicele de crestere a disponibilitaților banești (%)

53,23

5.

Indicele de crestere a datoriilor pe termen scurt (%)

101,78

6.

Valoarea minima acceptata a lichiditații imediate

0.2

0.2

7.

Valoarea maxima acceptata lichiditații imediate

0.3

0.3

8.

Indicele de creștere a lichiditații imediate

0,46

Lichiditatea redusa īnregistreaza  și ea o tendinta de scadere īn ambii ani. Aceasta īnrautațire s-a datorat scaderii īn mai mare masura a activelor circulante-stocuri īn comparație  cu datoriile pe termen scurt (53,23% < 53,23%). Lichiditatea imediata se afla in primul an  sub valoarea minima acceptata, iar in al doilea an creste si ajunge valoarea minima acceptata. Deoarece īn 2004 se afla sub valoarea minima acceptata rezulta ca īntreprinderea nu are suficiente disponibilitati pentru a-si acoperi datoriile pe termen scurt, iar in 2005 ajunge la nivelul īn care dispune de banii datorati creditorilor pe termen scurt.

3.5             Analiza solvabilitații īntreprinderii

·      Solvabilitatea patrimoniala la termen

S.P.T = Activ total/Datorii totale

Tabelul 3.18

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Activ total (Lei)

3.974.567

2.230.425

2.

Datorii totale (Lei)

4.481.499

2.241.652

3.

Solvabilitatea patrimoniului

0,88

0,99

4.

Indicele de creștere al activului total (%)

56,11

5.

Indicele de creștere al datoriilor totale (%)

50,02

6.

Indicele de crestere al solvabilitații patrimoniului (%)

112,50

7.

Valoarea minima acceptata a solvabilitații patrimoniului

1.66

1.66

Īn perioada analizata se observa o usoara crestere a solvabilitatii patrimoniului (de la 0.88% la 0,99%), ambele valori situādu-se sub valoarea minima acceptata ( de 1.66%). Aceasta dinamica indica faptul ca, īn caz de faliment,  īngrijorarea firmei de nu-si putea acoperi datoriile pe seama activelor, s-a mai redus.

3.6             Analiza rentabilitații

·      Rata rentabilitații comerciale

R.R.C. = (Rezultatul brut al exercițiului/Cifra de afaceri) x 100

Tabelul 3.19

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Rezultatul brut al exercițiului (Lei)

4.566

134.482

2.

Cifra de afaceri (Lei)

6.896.969

5.641.122

3.

Rata rentabilitații comerciale (%)

0,06

2,38

4.

Indicele de creștere a rezultatului brut al exercițiului (%)

2.945,29

5.

Indicele de crestere a cifrei de afaceri (%)

81,79

6.

Indicele de crestere a ratei rentabilitații comerciale (%)

3966,66

7.

Valoarea recomandata a ratei rentabilitații comerciale (%)

15,00

15,00

Īn anul 2007 se observa o īmbunatațire promițatoare a ratei rentabilitații, deși valoarea sa este īnca mult sub procentul recomandat de 15%. Acest rezultat pozitiv s-a datorat creșterii spectaculoase a rezultatului brut (2.945,29) fața de cel al cifrei de afaceri (81,79)

    Pentru a crește rentabilitatea comerciala, īn anul 2008 S.C. Aim Maxim Cargo S.R.L ar trebui sa-și optimize cheltuielile astfel īncāt sa obțina un rezultat brut al exercițiului din ce īn ce mai mare dar și sa creasca volumul de activitate, īntr-un mod cat mai eficient și productiv.

·      Rata marjei nete

R.M.N. =  (Rezultat net/Cifra de afaceri) x 100

Tabelul 3.20

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Rezultat net (Lei)

2.654

110.131

2.

Cifra de afaceri (Lei)

6.896.969

5.641.122

3.

Rata marjei nete

0,03

1,95

4.

Indicele de creștere al rezultatului net (%)

4149,58

5.

Indicele de creștere al cifrei de afaceri (%)

81,79

6.

Indicele de crestere a ratei marjei nete (%)

6500,00

Rata marjei nete  īnregistreaza o creștere  notabila (de la 0,03% la 1,95%) ceea ce arata o ameliorare a eficienței valorificarii serviciilor societații. Situația a fost favorizata de creșterea cu un ritm mai mare a rezultatului net (4149,58%) īn comparație cu cifra de afaceri (81,79%).

 Indicatorii arata ca, īn 2006, la 100 lei cifra de afaceri s-au obținut 0,03 lei profit net, iar īn 2007  de 6500 de ori mai mult, adica 1,95 lei.

Se observa clar, ca marja neta  a īnregistrat o evoluție imensa, iar recomandarea este de a stimula acest progres prin īmbunatațirea continua a calitații serviciilor și practicarea tarifelor corespunzatoare prestarii lor.

·      Rata rentabilitații economice

R.R.E. = (Rezultatul brut al exercițiului/Capital permanent) x 100

Tabelul 3.21

Nr. crt.

Indicatori

Perioada

2006

2007

1.

Rezultatul brut al exercitiului

4.566

134.482

2.

Capitalul permanent

2.909.723

1.146.611

3.

Rata rentabilitatii economice

0,15

11,72

4.

Indicele de crestere al rezultatului brut al exercitiului

2945,29

5.

Indicele de creștere al capitalului permanent

39,40

6

Indicele de creștere a ratei rentabilitatii economice

7813,33

7

Rata medie a dobānzii

7.46

7.46

Rata rentabilitații economice a consemnat un avans foarte mare īn anul 2007, urcānd de la 0,15% īn anul 2006 pāna la 11,72%. Acest lucru s-a īntāmplat deoarece s-a realizat grație creșterii īn mai mare masura a rezultatului brut al exercitiului fața de capitalul permanent (2945,29%>39,40).

Īn anul 2006 profitabilitatea economica este foarte redusa deoarece rata rentabilitatii economice are un procentaj enorm (66.26%) cu 58.76% mai mare decāt rata medie a dobānzii (7.5%). Īn urmatorul an rata rentabilitatii economice scade la valoarea de 4.88% ajunsese sub valoarea medie fapt doveditor pentru lipsa rentabilitatii economice.

           

Concluzii

           

Īn urma realizarii acestei lucrari am conștientizat, īn primul rānd,  importanța sectorului IMM-urilor la toate nivelurile economiei, dar și necesitatea elaborarii unei analize economico-financiare la sfārșitul fiecarui exercițiu contabil.

Existenta IMM-urilor este necesara pentru functionarea cāt mai armonioasa a economiei moderne, acestea fiind prezente aproape īn toate sectoarele economice si adaptāndu-se mult mai usor schimbarilor survenite īn conditiile economice si sociale. Ele īsi desfasoara activitatea īn special la nivel national, īnsa sunt afectate de legislatia comunitara privind taxele si impozitele, concurenta, legislatia societatilor comerciale, politicile sociale si regionale precum si legislatia cu privire la formalitatile vamale.

Īntreprinderile mici și mijlocii trebuie sa cunoasca īn orice moment raportul dintre efectul obtinut, pe de o parte si efortul facut, pe de alta parte, sa-l aprecieze si sa-l prevada pentru viitor īntr-o viziune care sa-i asigure o pozitie confortabila īn confruntarea concurentiala de pe piata.

Procesul de administrare este un ansamblu de intervenții prin care se prevede, organizeaza și coordoneaza activitatea īntreprinderii, considerata ca fiind un sitem complex socio-economic, dinamic și deschis. Īn final se iau decizii și se controleaza activitatea companiei īn vederea realizarii obiectivelor curente și de perspectiva, respectānd criteriile de eficiența economica și utilitate sociala.

Īn vederea optimizarii performanțelor, analiza economico-financiara a  S.C. Aim Maxim Cargo S.R.L. a fost una constructiva și generatoare de informații folositoare. Rezultatele au reflectat situația reala a īntreprinderii și au creat premisele unor masuri necesare acesteia, īn contextul situației actuale de pe piața trasporturilor.



[1] Bannock, Graham,  Economics and management of small business: an international perspective, Routledge, London, 2005, pag. 9.

[2] Legiuitorul definește īntreprinderea ca reprezentānd "orice forma de organizare a unei activitati economice, autonoma patrimonial si autorizata potrivit legilor īn vigoare sa faca acte si fapte de comert, īn scopulobtinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestari de servicii, din vānzarea acestora pe piata, īn conditii de concurenta".

[3] Prin active totale se īntelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli īn avans.

[4] Țuclea, Claudia - Elena, Managementul īntreprinderilor mici și mijlocii din turism și servicii, Editura ASE, București, 2004, pag 4.

[5] Russu, Corneliu, Managementul īntreprinderilor mici și mijlocii, Editura Expert, 1996, pag. 125

[6] Emilian, Radu; Țigu, Gabriela, Fundamentele managementului firmei, Editura ASE, București, 2004, pag. 6

[7] Ionescu, Vladimir - Codrin, Managementul firmelor mici și mijlocii, Editura Economica, Bucuresti, 2004, pag. 158.

[8] Zimmerer, Thomas W.; Scarborough, Norman M., Essentials of entrepreneurship and small business management, 4th ed., Prentice Hall, Englewood Cliffs, 2005, pag. 282  

[9] Ionescu, Vladimir - Codrin, op. cit, pag. 165

[10] Emilian, Radu; Țigu, Gabriela, op. cit., pag. 17

[11] Țuclea, Claudia - Elena, Management strategic, Editura Uranus, București, 2003, pag. 14.

[12] C. Russu, "Managementul īntreprinderilor mici și mijlocii", Editura Expert, București, 1996, pag. 138

[13] Vālceanu, G.; Robu V.; Georgescu N., Analiza economico-financiara, Ed. a-2-a, rev., Editura Economica, București, 2005, pag. 14

[14]  Niculescu, M., Diagnostic economic, Editura Economica, București, 2003, pag. 22

[15] Gheorgiu, A., Analiza economico-financiara la nivel microeconomic, Editura Economica, București, 2004, pag. 21

[16]  Gheorgiu, A., op. cit., pag. 24

[17]  Gheorgiu, A., op. cit., pag. 25













Document Info


Accesari: 6023
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )