Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Analiza si managementul riscului de tara

management












ALTE DOCUMENTE

Proiect la analiza, ingineria si managementul valorii
ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA IN BIROU
MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL PROIECT
Tematica curs Management strategic
ORGANIZAREA STRUCTURALA A INTREPRINDERII ( tema a-IV-a )
TEMA PROIECT MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Managementul riscului de lichiditate
Antrenarea-motivarea, atribut modern al managementului
PERFECTIONAREA MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE
PROIECT DE MANAGEMENT la S.C. ARCOM S.A

Analiza si managementul riscului de tara



In activitatea de creditare internationala, institutiile de credit se pot confrunta cu riscul, ca debitorii sa nu dispuna la un moment dat de valuta necesara pentru plata angajamentelor asumate ce decurg din imprumutul extern, ca urmare a unor restrictii impuse de guvernul statului partener.

Riscul de tara capata noi valente in contextul globalizarii economiilor. Deslusirea conceptului de risc de tara a constituit o provocare a specialistilor in domeniu, capatand deseori nuante ambigue si divergente. Aceasta este consecinta inexistentei unei metodologii unitare de evaluare a riscului de tara, deoarece la nivelul fiecarei tari exista o gama variata de factori de risc ce trebuie analizati si estimati.

Riscul de tara reprezinta posibilitatea ca o institutie de credit sa inregistreze pierderi financiare datorate expunerii pe care institutia o are fata de o tara si care sunt generate de evenimente economice, politice, sociale, controlate cel putin partial de guvernul tarii respective. Pierderile inregistrate de institutia de credit pot imbraca urmatoarele forme:

     Pierderi de oportunitate, generate de indisponibilitatea sumelor care nu sunt rambursate conform scadentei initiale.

     Pierderi reprezentate de costuri suplimentare, generate de procesul de constrangere sau de convingere a debitorului de a-si respecta angajamentele asumate.

     Pierderi reale, reprezentate de sumele nerecuperate.

Desigur, exista si alte definitii ele riscului de tara, insa toate au ca numitor comun, controlul guvernului asupra unui eveniment, conditie esentiala ca acel eveniment sa genereze materializarea riscului de tara. Un factor controversat, generator de risc de tara, in literatura de specialitate il reprezinta catastrofele naturale; acestea determina materializarea riscului de tara cu conditia sa se produca cu regularitate.

Riscul de tara in sistemul bancar trebuie abordat din perspectiva analizei a doua categorii de risc: riscul de expunere si riscul de piata. Din perspectiva analizei riscului de expunere, riscul de tara trebuie sa ofere institutiilor de credit informatii pe baza carora acestea sa isi stabileasca limitele maxime de expunere fata de o tara si sa poata monitoriza, pe cat posibil in timp real expunerea fata de tara respectiva. Din perspectiva analizei riscului de piata, institutiile de credit obtin informatii privind rezultatul schimbarilor nefavorabile ce pot aparea pe piata financiara a unei tari, care pot afecta performantele activelor care c 131j97b ompun portofoliul unei institutii de credit care are o expunere fata de tara respectiva.

Conturarea conceptului de risc de tara a fost precedata de conceptele de risc de transfer, risc suveran, risc politic. Ulterior, acestea au devenit componentele conceptului de risc de tara sau, in viziunea altor autori, forme de manifestare ale riscului de tara.

Riscul de transfer reprezinta posibilitatea ca guvernul unei tari sa impuna restrictii valutare de transfer entitatilor economice, care sa impiedice rambursarea imprumutului acordat acestora de o institutie de credit din alta tara. De regula, aceasta situatie este specifica tarilor cu deficit cronic al balantei de plati, in care guvernul controleaza schimburile valutare. Riscul de transfer afecteaza debitorii care sunt solvabili, dar nu isi pot indeplini obligatiile de plata, datorita restrictiilor valutare impuse de guvernul tarii lor.

Riscul suveran reprezinta posibilitate ca un stat suveran sa nu isi poata indeplini obligatiile de plata externe din motive aflate sub controlul guvernului statului respectiv. Acest risc a fost generat de aparitia pe pietele financiare internationale a guvernelor statelor suverane in calitate de solicitanti de credite. Statele suverane erau beneficiarele unui statut special, astfel, daca deveneau insolvabile, nu se putea incepe asupra lor executarea silita. S-a recurs si la realizarea de investitii directe in strainatate, impartasind experienta companiilor multinationale, dar rezultatele nu au fost cele asteptate. Astfel, riscul care afecteaza aceste investitii este dependent de evolutiile de natura politica si a fost numit risc politic.

Riscul de tara se materializeaza ca urmare a unor evenimente politice ( razboaie civile, razboaie, ocupatie militara straina, etc.), economice (diminuarea accentuata a cresterii economice, cresterea rapida a costurilor de productie, etc.), sociale ( revolte determinate de diferende etnice, divizari religioase, etc.).

Cele mai frecvente forme de materializare a riscului de tara generatoare de pierderi opozabile fie creditorului, fie debitorului, sunt:

     Defectiunea tehnica apare atunci cand debitorul nu isi onoreaza obligatiile privind acordul de creditare ca urmare a incapacitatii de plata temporare sau a unor intarzieri administrative.

     Imposibilitatea executarii transferului sumelor datorate catre creditor, desi debitorul este solvabil, ca urmare a restrictiilor impuse de guvernul tarii debitorului.

     Sistarea temporara a platilor urmata de reesalonare, determina relaxarea termenilor imprumutului prin diminuarea cuantumurilor rambursarilor anuale , sau urmata de renegociere, care presupune o diminuare a sumelor ce vor fi rambursate , prin reducerea ratei dobanzii sau a anularii unei parti a datoriei.

     Repudierea datoriei, este rar intalnita, atunci cand debitorul nu mai recunoaste obligatia de a-si plati datoria.

     Indigenizarea unei entitati economice, presupune exercitarea de presiuni asupra proprietarilor straini de a preda controlul entitatii proprietarilor autohtoni.

     Nationalizarea unei investitii straine, presupune trecerea acesteia in proprietatea statului, cu sau fara despagubire.

     Diminuarea profitabilitatii unei investitii straine este consecinta deprecierii situatiei interne a tarii in care a fost efectuata investitia respectiva.

     Distrugerea fizica a unei entitati straine determinata de razboaie, revolutii.

Pentru efectuarea unei analize performante a riscului de tara, este necesara stabilirea directiilor, tehnicilor si metodelor de analiza efectuate.

In stabilirea directiilor de analiza trebuie sa se identifice si sa se clasifice factorii care influenteaza nivelul riscului, astfel:

     Factori generali, care influenteaza nivelul riscului la nivelul tuturor tarilor analizate, cum sunt de exemplu : stabilitatea politica si sociala, calitatea guvernului, cresterea economica, inflatia, etc.

     Factori specifici, care influenteaza nivelul riscului numai in cazul unei tari sau unei categorii de tari, cum sunt de exemplu : cresterea sau scaderea populatiei, conditiile de relief , accesul pe pietele internationale de capital, etc.

Din punct de vedere a posibilitatilor de cuantificare a acestor factori, se identifica:

     Factori cantitativi, pot fi cuantificati cu usurinta prin intermediul indicatorilor statistici

     Factori calitativi sunt dificil sau uneori imposibil de cuantificat si vizeaza aspecte privind comportamentul populatiei, al entitatilor economice din sectorul privat si public la nivelul unei tari.

Criteriile de clasificare a factorilor utilizati in analiza si evaluarea riscului de tara sunt variate, insa ponderea acestora in metodologiile de analiza difera in functie de scopul urmarit, costurile implicate, institutia care efectueaza analiza, experienta specialistilor in domeniu, dar si de interesele existente.

Desi nu exista o metodologie unitara de analiza si evaluare a riscului de tara, pentru realizarea unei analize de calitate a riscului de tara, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

     Probabilitatea de aparitie a unui eveniment semnificativ pentru riscul de tara depinde de existenta sau absenta factorilor specifici, indispensabili producerii respectivului eveniment si de intensitatea manifestarii acestor factori.

     Probabilitatea de materializare a riscului de tara depinde de producerea unor evenimente generatoare de pierderi, dar si de conditiile specifice tarii analizate.

     Indiferent de aspectele luate in considerare, vor ramane in afara analizei suficienti factori aleatori in masura sa influenteze desfasurarea evenimentelor intr-o directie neprevazuta.

Sistemele de analiza a riscului de tara utilizeaza metode si tehnici specifice, cum sunt: sistemul de analiza bazat pe studii de tara, sistemul de analiza bazat pe construirea unor clase de risc, sistemul de analiza bazat pe identificarea si cuantificarea factorilor de risc, etc.

Indiferent de sistemul de analiza a riscului de tara, metodele si tehnicile utilizate de acestea prezinta urmatoarele caracteristici comune:

     Utilizeaza indicatori statistici care caracterizata situatia economica si sociala a tarii;

     Utilizeaza modele statistice de prognoza a evolutiei in viitor a indicatorilor statistici, astfel incat valorile prognozate reprezinta proiectii in viitor ale valorilor trecute, cu conditia ca situatia din trecut ramane neschimbata in viitor. In unele situatii, se utilizeaza modelarea econometrica, iar valorile indicatorilor sunt prognozati intr-un interval de variatie, cu anumite probabilitati de aparitie, dar cu restrictiile impuse de model;

     Utilizeaza tehnici si metode de sondaj sau anchete statistice realizate in randurile specialistilor din domeniul economico-financiar care isi desfasoara activitatea in tara respectiva, situatie in care se obtin informatii variate pe domenii bine definite si precizate (evolutia inflatiei, cresterea economica, cursurile de schimb, etc.), sau in randurile intregii populatii, situatie in care se obtin informatii privind starea economica a populatiei, orientarile politice in viitor, comportamentul investitional si cultura financiara a populatiei, etc.

In general, obiectivul oricarei analize de risc este de a identifica evenimentele care pot genera o criza in capacitatea de plata a unei tari astfel incat creditorul sa poata actiona in timp optim pentru a-si proteja investitiile de eventualele pierderi ce pot apare. Actiunile creditorului se pot concretiza in diminuarea expunerii sau lichidarea in totalitate a portofoliului de titluri care se gasesc in proprietatea sa, prin vanzare directa pe piata.

Institutile de credit abordeaza de o maniera diferita de cea a agentiilor de rating analiza riscului de tara, datorita naturii activitatii, a puterii financiare si a intereselor pe care le reprezinta. Principalele institutii financiare care desfasoara activitati de evaluare a riscului de tara sunt: bancile comerciale si de investitii care activeaza la nivel global, agentiile de rating sau de evaluare a riscului, firme specializate in analize de risc sau diverse organisme financiare internationale, etc.

Analiza riscului de tara se focalizeaza in special asupra riscului suveran, componenta principala a riscului de tara care afecteaza riscul de expunere al bancii.

Implicatiile pe care conditiile economice, sociale si politice dintr-o tara le au asupra riscului de piata constituie obiectul analizelor macroeconomice si sunt realizate de departamente specializate care, in general, sunt separate de departamentul analizei de risc.

Pentru evaluarea riscului de tara, institutiile de credit utilizeaza fie propriile metodologii interne, fie rapoartele agentiilor de rating (Standard & Poors, Moody Investors Service, etc.)si ale firmelor specializate (Business Environmental Risk Information, etc).

Metodologiile de analiza riscului de tara elaborate fie de agentiile de rating fie de insitutiile de credit, utilizeaza in general principii si metode asemanatoare de analiza. De regula o asemenea metodologie presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

     Identificarea factorilor de natura economica, politica si sociala care pot afecta capacitatea tarii de a-si onora obligatiile financiare externe;

     Identificarea grupelor de indicatori ce caracterizeaza cel mai bine fiecare categorie de factori;

     Stabilirea importantei si a ponderii pe care o va avea fiecare grupa de indicatori in

rezultatul final al analizei;

     Identificarea indicatorilor specifici fiecarei grupe;

     Asocierea fiecarui indicator dintr-o grupa a unui punctaj, dupa o scara prestabilita, in functie de performantele indicatorului. Pentru indicatorii cuantificabili, se stabilesc praguri sau intervale de variatie a valorilor pe care le pot lua iar punctajul respectiv se acorda in functie de aceste nivele;

     Calcularea unui scor final pe fiecare grupa de indicatori;

     Calcularea scorului final sau a unui indice agregat de risc de tara pe baza rezultatelor obtinute la nivelul tuturor grupelor de indicatori;

     Incadrarea tarii intr-o anumita clasa de risc in functie de valoarea indicelui de risc obtinut.

Numarul claselor de risc este diferit in functie de metodologia aplicata si se stabileste in raport de precizia analizei sau orizontul de timp care trebuie acoperit.

Clasificarea tarilor intr-o anumita categorie de risc permite ierarhizarea acestora in raport cu riscul de tara, precum si analiza in paralel a evolutiei acestor tari, facilitand fundamentarea deciziilor de investitii. Desigur, nici rapoartele de risc de tara nu sunt lipsite de controverse. Contestatarii aduc ca argumentate pe de o parte, metodologiile de analiza care se bazeaza pe factori calitativi si necuantificabili care pot fi interpretati diferit de analistul de risc iar pe de alta parte presiunile exercitate de grupurile care activeaza in domeniul financiar si care se finalizeaza cu incadrarea unui debitor (tari) intr-o clasa de risc inferioara, pentru a avantaja creditorul, oferindu-i acestuia posibilitatea sa solicite dobanzi mai ridicate pentru imprumuturile acordate. Cu toate acestea, rapoartele de risc de tara reprezinta sursa principala de informatii a investitorilor pentru a decide acordarea de imprumuturi unei tari.

O institutie de credit analizeaza aspectele economice ale unei tari pentru a semnala si anticipa din timp evolutiile pietelor financiare, respectiv variatiile cursurilor de schimb si ratelor dobanzilor generate de modificarea indicatorilor macroeconomici la nivelul unei tari dar si pentru a semnala dificultatile ce pot apare in restituirea datoriilor externe contractate de o tara.

Analizele economice al caror obiectiv il reprezinta semnalarea modificarilor ce pot aparea in evolutia pietelor financiare trebuie efectuate asupra tarilor exportatoare de capital. Aceste tari dispun de importante surse de finantare, deoarece pe teritoriul lor exista institutii de credit puternice in masura sa ofere finantare la nivel international si prin urmare, instrumentele financiare emise de aceste tari sunt obiectul principalelor tranzactii pe pietele financiare

Analizele economice ce au ca obiectiv semnalarea dificultatilor ce pot surveni in restituirea datoriilor externe contractate de o tara, trebuie efectuate asupra tarilor importatoare de capital. Aceste tari , aflate de regula in tranzitie sau in curs de dezvoltare, nu-si pot acoperi necesitatile de finantare din surse interne si recurg la imprumuturi externe; deoarece valutele acestor tari nu sunt liber convertibile, pot aparea dificultati privind capacitatea lor de a dispune de astfel de lichiditati.

Indiferent de scopul final al acestor analize sau de categoria in care sunt incadrate tarile respective, metodele si tehnicile utilizate pentru analiza riscului de tara, se bazeaza pe indicatori statistici de masurare a performantelor macroeconomice, a caror interpretare difera de la o institutie de credit la alta.

Principalii indicatori statistici utilizati in analiza riscului de tara sunt:

Indicatori macroeconomici care evidentiaza eficienta utilizarii resursele naturale si umane ale unei tari; acestia sunt:

     PIB / locuitor reflecta eficienta utilizarii factorilor de productie pentru a obtine bunurile si serviciile la nivelul unei tari. Un alt indicator cu ajutorul caruia se poate aprecia nivelul de dezvoltare al unei tari este PIN;

     Deficitul bugetar / PIB reflecta calitatea managementului la nivel macroeconomic. Specialistii in domeniu apreciaza ca nivel optim pentru acest indicator intervalul 1 si -3%. Depasirea acestor nivele determina o crestere a cererii de finantare a deficitului bugetar cu efecte asupra cresterii creditului guvernamental si a masei monetare, generatoare de inflatie.

     Volumul investitiilor interne / PIB reflecta eficienta alocarii resurselor interne;

     Volumul economiilor / PIB alaturi de rata reala a dobanzii (diferenta dintre rata

dobanzii si rata inflatiei) reflecta gradul in care sunt incurajate economiile si investitiile. In practica, acest indicator, este greu de obtinut datorita dificultatilor de a calcula nivelul economiilor;

Indicatori ai balantei de plati care reflecta strategia comerciala a statului supus evaluarii si capacitatea de a creea excedente de cont curent care sa asigure plata datoriilor; acestia sunt:

     Ritmul de crestere al importurilor si exporturilor;

     Elasticitatea cererii in functie de venit pentru produsele importate se calculeaza ca raport intre ritmul de crestere al importului si ritmul de crestere al PIB sau PNB;

     Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi este dat de raportul dintre

exporturi si importuri;

     Exportul catre principalii parteneri / Total exporturi;

     Dependenta de exporturi se calculeaza ca raport intre valoarea principalelor

produse exportate si valoarea totala a exportului;



     Rezervele externe / Importul de bunuri si servicii;

     Importul de bunuri si servicii / PIB;

     Importul de produse energetice / Importul total;

     Soldul contului curent / Incasarile in contul curent;

Indicatori ai datoriei externe reflecta capacitatea tarii de a-si achita datoriile externe si de a evita crizele de lichiditate; acestia sunt :

     Datoria externa totala / PIB care exprima relatia dintre nivelul datoriei si resursele totale ale economiei. Cu cat raportul este mai mare, cu atat partea din PIB alocata servirii datoriei externe este mai mare;

     Datoria externa totala / Exportul de bunuri si servicii reflecta capacitatea

exportului de finanta obligatiile ce decurg din datoria externa. In functie de marimea acestui indicator tarile sunt grupate in: tari putin indatorate pentru care valoarea indicatorului este subunitara; Tari aflate la nivelul critic al indatorarii pentru care indicatorul ia valori in intervalul 1, 2; Tari greu indatorate pentru care valoarea indicatorului este mai mare decat doi.

     Datoria totala platita / Exportul de bunuri si servicii arata capacitatea tarii de a face fata costului indatorarii. valoare sub 10% reflecta o datorie sustenabila; valoare cuprinsa intre 10%-20% reflecta o datorie mare; valoare peste 20% reflecta o datorie foarte mare.

     Indicatorii serviciului datoriei externe

Serviciul datoriei publice / Exportul de bunuri si servicii;

Serviciul datoriei plus dobanda pe termen scurt / Exportul de bunuri si servicii;

Serviciul datoriei plus dobanzile pe termen scurt plus datoria scadenta pe termen

scurt / Exportul de bunuri si servicii reflecta ponderea platilor in contul datoriei, in total exporturi;

Serviciul datoriei / PIB reflecta capacitatea tarii de obtine valuta necesara achitarii datoriei;

Modul de aplicare al indicatori prezentati difera de la o metodologie la alta, si de scopul urmarit prin analiza.

Sistemele de analiza a riscului de tara utilizate in practica sunt:

Sistemul de analiza a riscului de tara bazat pe utilizarea studiilor de tara, este complex, iar rapoartele de risc de tara elaborate pe baza sa cuprind prognoze ale principalilor indicatori macroeconomici si socio-politici ce pot fi caracterizata o tara. Prognozele sunt realizate pe termen scurt, sub 2 ani si au ca obiectiv anticiparea eventualelor crize de lichiditate, sau pe termen mediu, 3 - 5 ani, avand ca obiectiv anticiparea evolutiei balantei de plati externe, a structurii si nivelului datoriei unei tari, dar si evolutia factorilor care influenteaza direct aceste aspecte (cresterea economica, rata somajului, rata inflatiei, tensiunile sociale, etc.). Deficienta majora a acestui sistem consta in insuficienta informatiilor oferite, in special investitorilor, pentru a efectua comparatii intre tari in raport cu nivelul riscului. Costurile ridicate si volumul mare de munca sunt de asemenea, dezavantajele acestui sistem.

Sistemul de analiza a riscului de tara bazat pe o abordare structurala calitativa a riscului de tara are ca obiectiv de a stabili riscul de tara care afecteaza o anumita afacere. Acest model abordeaza riscul ca o combinatie intre marimea pierderilor posibile si probabilitatea ca acestea sa se produca in intervalul de timp luat in considerare. Instrumentul de lucru utilizat este chestionarul, punctul de plecare il reprezinta situatia si tendintele existente la un moment dat, apoi se identifica evolutiile si tendintele viitoare pe baza unor criterii calitative.Dezavantajul acestui sistem este subiectivismul.

Sistemul bazat pe construirea unor clase de rating/risc de tara in raport cu performantele indicatorilor macroeconomici si socio-politici presupune identificarea, cuantificarea si evaluarea factorilor de risc si, in final, construirea unor clase ale riscului de tara. Astfel, specialistii apreciaza ca se asigura o compatibilitate suficienta intre diverse tari care au localizare geografica, sisteme economice, politice si sociale diferite, fiind utilizat pe scara larga.

Punctul de plecare pentru construirea sistemului de clasificare a unei tari, il reprezinta identificarea in prealabil a factorilor de risc, dupa care se stabilesc variabilele care genereaza acesti factori si, in final, se analizeaza posibilitatile de cuantificare si importanta acestor variabile. In ultima faza, variabilele sunt agregate rezultand un numar care reflecta nivelul riscului tarii supuse analizei.

Dezavantajele acestui sistem sunt: gradul ridicat de subiectivism atunci cand trebuie stabilita importanta si ponderea cu care fiecare variabila va participa la formarea indicatorului de risc al tarii; indicatorii utilizati au importante diferite pentru tarile respective iar valorile lor trebuie interpretate in functie de nivelul de dezvoltare si structura socio-economica a tarilor.

Modelul prezentat se bazeaza pe 5 grupe de indicatori care sunt relevanti in analiza riscului de tara, fiecarui indicator ii corespunde un anumit punctaj dupa o scara prestabilita, iar suma tuturor punctajelor acordate indicatorilor reprezinta punctajul total al tarii respective. Punctajul total acordat unei tari poate avea valori cuprinse intre zero pentru riscul maxim si 100 pentru riscul minim.

Grupele de indicatori sunt:

1. Performanta economico-sociala;

2. Politica economica;

3. Situatia balantei de plati externe;

4. Situatia datoriei externe;

5. Conjunctura socio-politica a tarii

Incadrarea in clasele de risc respective se realizeaza in raport cu punctajul obtinut dupa cum urmeaza:

Clasa A sunt incadrate tarile care au obtinut intre 81-100 puncte. Reprezinta nivelul cel mai scazut al riscului de tara;

Clasa B sunt incadrate tarile care au obtinut intre 66-80 puncte. Este un nivel bun al

riscului de tara si sunt posibile pierderi financiare reduse;

Clasa C - sunt incadrate tarile care au obtinut intre 45-65 puncte, ceea ce corespunde unui nivel critic al riscului de tara si sunt posibile pierderi financiare mari;

Clasa D - sunt incadrate tarile care au obtinut intre 35-44 puncte. Este un nivel mare al riscului de tara iar pierderile financiare pot fi totale;

Clasa E sunt incadrate tarile cu un nivel maxim al riscului de tara. Practic tara se afla in incapacitate de plata si se recomanda evitarea realizarii de tranzactii cu titlurile emise de aceasta.

Grupa 1

Performanta economico-sociala

Punctaj

25

1.1 Echilibrul macroeconomic

1.1.1        Situatia financiara interna

-Deficit bugetar/ PIB mai mic sau egal de 3%

-Deficit bugetar / PIB mai mare sau egal de 3%

1

0

1.1.2 Deficit bugetar / PIB mai mare sau egal de 3%

-PIB agricol mai mic PIB industrial

-PIB agricol mai mare PIB industrial

1

0

1.1.3 Rata somajului

-Rata somajului mai mica de 10%

-Rata somajului mai mare sau egala cu 10%

1

0

1.1.4. Stabilitatea cursului de schimb in raport cu moneda de referinta

-Stabilitate buna a cursului de schimb

-Depreciere lenta a cursului de schimb sau supraevaluare

-Depreciere rapida a cursului de schimb

2

1

0

1.2 Produsul intern brut pe locuitor (USD)

-Valori mai mari sau egale de 8001

-Valori cuprinse intre 5001-8000

-Valori cuprinse intre 3001-5000

-Valori cuprinse intre 2001-3000

-Valori cuprinse intre 1001-2000

-Valori mai mici sau egale de 1000

5

4

3

2

1

0

1.3. Ritmul produsului intern brut

Valori mai mari sau egale cu 6,01%

Valori cuprinse intre 4,01% si 6,00%

Valori cuprinse intre 2,51% si 4,00%

Valori cuprinse intre 1,51% si 2,50%

Valori cuprinse intre 0,51% si 1,50%

Valori mai mici sau egale cu 0,50%

5

4

3

2

1

0

1.4. Rata inflatiei

-Valori mai mici sau egale cu 10,0%

-Valori cuprinse intre 10,1% si 20,0%

-Valori cuprinse intre 20,1% si 30,0%

-Valori cuprinse intre 30,1% si 40,0%

-Valori cuprinse intre 40,1% si 50,0%

-Valori mai mari sau egale cu 50,1%

5

4

3

2

1

0

1.5 Climatul de afaceri

1.5.1. Fluxul de investitii straine

-Investitii straine mari pentru proiecte pe termen lung

-Investitii straine mari pentru scopuri speculative

-Nivel redus al investitiilor straine




2

1

0

1.5.2. Nivelul coruptiei

-Perceptia unui nivel redus al coruptiei

-Perceptia unui nivel extins al coruptiei

-Perceptia unui nivel extins al coruptiei care influenteaza deciziile politice la nivel inalt

2

1

0

1.5.3.Starea de eficienta a actului de justitie

-Eficienta buna

-Eficienta redusa

1

0

Grupa 2

Politicile economice

10

2.1 Investitii interne pe produsul intern brut

-Valori mai mari sau egale cu 30,1%

-Valori cuprinse intre 24,1% si 30,0%

-Valori cuprinse intre 19,1% si -24,0%

-Valori cuprinse intre 15,1% si 19,0%

-Valori cuprinse intre 12,1% si 15,0%

-Valori mai mici sau egale cu 12,0%

5

4

3

2

1

0

2.2. Caracteristici ale politicii economice

-Politica cu coerenta buna si durabila

-Politica cu coerenta buna

-Politica cu coerenta slaba

2

1

0

2.3. Deschiderea economica in raport cu investitiile straine, barierele comerciale,

politica fiscala

-Deschidere mare caracterizata prin restrictii reduse

-Deschidere mica caracterizata prin restrictii mari

1

0

2.4. Libertatea economica

-Existenta unei economii de piata functionale

-Existenta unor elemente ale economiei de piata

-Proprietatea statului este preponderenta

2

2

0

Grupa 3. Balanta de plati externe

20

3.1. Echilibrul financiar extern

-Stare de echilibru sau excedent persistent al balantei de plati

-Sold fluctuant al balantei de plati

-Deficit cronic

2

1

0

3.2. Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi care este raportul dintre

bunuri si servicii exportate pe bunuri si servicii importate

-Valori mai mari sau egale de 130,1%

-Valori cuprinse intre 120,1% si 130,0%

-Valori cuprinse intre 110,1% si 120,0%

-Valori cuprinse intre 100,1% si 110,0%

-Valori cuprinse intre 90,1% si 100,0%

-Valori mai mici sau egale cu 90,0%

5

4

3

2

1

0

3.3. Nivelul resurselor externe, fara aur, calculat ca numar de luni de importuri

-Valori mai mari sau egale de 12,1

-Valori cuprinse intre 9,1 si 12,0

-Valori cuprinse intre 6,1 si 9,0

-Valori cuprinse intre 4,1 si 6,0

-Valori cuprinse intre 2,1 si 4,0

-Valori mai mici sau egale cu 2,0

5

4

3

2

1

0

3.4. Dependenta de exporturi este data de ponderea exportului primului sau

primelor trei produse in total exporturi

-Valori mai mici sau egale de 15,0

-Valori cuprinse intre 15,1 si 25,0

-Valori cuprinse intre 25,1 si 35,0

-Valori cuprinse intre 35,1 si 45,0

-Valori cuprinse intre 45,1 si 55,0

-Valori mai mari sau egale cu 55,1

5

4

3

2

1

0

Grupa 4. Datoria externa

25

4.1. Serviciul datoriei raportat la exportul de bunuri si servicii

-valori mai mici sau egale cu 5,0%

-valori cuprinse intre 5,1% si 10,0%

-valori cuprinse intre 10,1% si 15,0%

-valori cuprinse intre 15,1% si 20,0%

-valori cuprinse intre 20,1% si 25,0%

-valori cuprinse intre 25,1% si 30,0%

-valori cuprinse intre 30,1% si 35,0%

-valori cuprinse intre 35,1% si 40,0%

-valori cuprinse intre 40,1% si 45,0%

-valori cuprinse intre 45,1% si 50,0%

-valori mai mari sau egale de 50,1%

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

4.2. Datoria externa totala raportata la exportul de bunuri si servicii



-valori mai mici sau egale cu 100,0%

-valori cuprinse intre 100,1% si 150,0%

-valori cuprinse intre 150,1% si 200,0%

-valori cuprinse intre 200,1% si 250,0%

-valori cuprinse intre 250,1% si 300,0%

-valori mai mari sau egale cu 300,1%

5

4

3

2

1

0

4.3. Structura datoriei externe calculata ca raport intre datoria externa pe

termen scurt si datoria externa totala

-valori mai mici sau egale cu 5,0%

-valori cuprinse intre 5,1% si 10,0%

-valori cuprinse intre 10,1% si 15,0%

-valori cuprinse intre 15,1% si 20,0%

-valori cuprinse intre 20,1% si 25,0%

-valori mai mari sau egale cu 25,1%

5

4

3

2

1

0

4.4. Calitatea gestiunii datoriei externe

4.4.1. Relatiile cu FMI

-relatii normale

-relatii dificile

1

0

4.4.2. Accesul la pietele internationale de capital

-acces facil

-acces dificil sau inexistent

1

0

4.4.3. Relatiile cu creditorii

-relatii preferentiale

-relatii normale

-relatii dificile

2

1

0

4.4.4. Experienta relatiilor bilaterale

-relatii bilaterale bune

-relatii bilaterale dificile

1

0

Grupa 5.

Conjunctura social-politica

20

5.1. Nivelul tensiunilor sociale

-stabilitate politico-sociala si toleranta

-tensiuni reduse care nu au un potential destabilizator

-tensiuni politice semnificative

-tensiuni politice si economice mari datorate in special disparitatilor intre nivele de

-trai ale grupurilor sociale

-tensiuni politice, economice si sociale mari

-tensiuni politice, economice, sociale si religioase mari

-tensiuni politice, economice, sociale, religioase si etnice mari

-tensiuni politice, economice, sociale, religioase, etnice si tribale mari

-represiuni si incalcari grave ale drepturilor omului din partea autoritatilor

-revolte si miscari insurgente de amploare

-razboi civil

10

9

8

7

6

5

5

4

3

2

1

0

5.2. Calitatea sistemului politic

-sistem politic democratic cu schimbari normale de guvern

-sistem politic democratic cu schimbari normale de guvern dar cu partide care au

orientari politice mult diferite

-sistem politic democratic dar cu instabilitate ridicata, schimbari dese de guvern,

guverne slabe, etc.

-sistem politic de orientare democratica

-sistem politic nedemocratic cu guvern autoritar sau dictatorial

-sistem politic nedemocratic cu guvern totalitar, incompetent si iresponsabil

5

4

3

2

1

0

5.3. Pozitia internationala

-relatii bune cu vecinii directi si preferentiale cu marile puteri

-relatii bune cu vecinii directi si cu marile puteri

-relatii reci cu vecinii directi

-tensiuni puternice cu vecinii directi

-confruntari locale sau razboi limitat

-razboi de amploare sau izolare internationala

5

4

3

2

1

0

De exemplu, Bank of America, utilizeaza un sistem de evaluare a riscului de tara bazat mix-ul analiza cantitativa-analiza calitativa. Scopul urmarit de institutia de credit este acela de a anticipa evenimentele viitoare care putea genera dificultati in plata datoriei.

Prima etapa consta in colectarea informatiilor, direct din publicatiile statistice sau prin intermediul chestionarelor care sunt concepute de o maniera care sa permita includerea unor variabile caracteristice unei tari, dar sa ofere si posibilitatea compararii statelor. Pe baza chestionarelor, completate de consilieri bancari experimentati si economisti , fiecare variabila calitativa si cantitativa primeste un punctaj. Informatiile colectate din publicatiile nationale si internationale sunt clasificate in urmatoarele categorii de variabile: lichiditate, politica monetara si fiscala, structura economica. Astfel clasificate, variabilele sunt integrate intr-un model econometric cu ajutorul caruia se determina indicele capacitatii de servire a datoriei pe termen scurt, mediu si lung, pe o scala de la 0 risc -foarte mare, la 100-risc 0. Institutia a ajuns la concluzia ca indicatorii lichiditatii reflecta capacitatea unei tari de a-si onora datoria pe termen scurt, indicatorii structurii economice, pe termen lung, iar combinatia variabile structurale-variabile politice, pentru cea pe termen scurt.

Etapa urmatoare consta in estimarea riscului de tara pe baza unei analize calitative a situatiei economice, politice si sociale, care permite determinarea unui alt rating pe scala de la A-cel mai bun risc, la F-cel mai slab risc.

Dintre indicatorii inclusi in chestionarul economic sunt: eficacitatea politicii monerae, eficienta politicii guvernamentale, inclusiv a metodelor de acoperire a deficitului bugetar, atituduinea guvernamentala fata de investitiile interne si straine, programul de dezvoltare economica, calitatea managementului in general, calitatea fortei de munca, stuctura PIB, relatiile economice regionale, etc. Finalul chestionarului contine o intrebare deschisa privind aspectele apreciate importante si care nu au fost incluse in intrebarile anterioare.

Chestionarul politic evalueaza capacitatea si dorinta unei tari de a-si onora angajamentele externe, cuprinde trei categorii de factori: controlul guvernamental: coerenta politicii guvernamentale, modul in care se realizeaza succesiunea la guvernare, evaluarea institutiilor care au ca misiune rezolvarea conflictelor sociale si politice, structurile institutionale care sa stimuleze concurenta, pe care sa se sprijine apoi politicile guvernamentale; conflicte sociale potentiale: greve, conflicte interetnice, conflicte intre diferite grupari religioase; factori externi: posibilitatea izbucnirii unui conflict extern, relatiile cu SUA, aliante politice regionale care includ tara analizata sau care o pot afecta pozitiv sau defavorabil.

In ambele tipuri de chstionare, celor intervievati li se solicita parerea cu privire la posibilitatea de eroare a evaluarii.

Riscul de tara astfel stabilit, este utilizat apoi la stabilirea nivelului maxim al imprumuturilor ce pot fi acordate de tari, fundamentarea deciziei de infiintare a unor sucursale, stabilirea provizioanelor pentru pierderile posibile din imprumuturile internationale.

Expunerea la risc este monitorizata permanent de catre banca, luandu-se in considerare orizontul de timp si tipul debitorului.












Document Info


Accesari: 3332
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )