Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















Apele Romane - Management

management



loading...








ALTE DOCUMENTE

Propuneri de perfectionare a managementulul resurselor umane la S.C Pantex S.A.
ESEC SAU SUCCES IN CARIERA?
Evolutia managementului. Scolile de management.
Noutati in managementul public
MANAGEMENT DECIZIA
LUAREA DECIZIILOR
FUNCTIA MANAGERIALA DE ORGANIZARE
TIPOLOGIA STRATEGIILOR CALITATII
Lucrare de sinteza cu privire la stagiul de practica efectuat la SC ALFA SRL


Apele Romane - Management

Introducere

            Apa este una din cele mai importante resurse pentru om. Ea reprezinta viata, dar si calitatea vietii. Apa, element indispensabil vietii, este, in acelasi timp, resursa naturala fundamentala, fara de care nu ar fi posibila desfasurarea activitatilor omului. Calitatea apei se apreciaza in raport cu utilizarea acesteia, prin determinarea unor indicatori fiziici, chimici si biologici.

            Conditiile ce trebuie indeplinite de apa potabila sunt prevazute in acte normative, precizandu-se caracteristicile organoleptice, fizice, chimice, radiochimice, biologice si alimentare. Ca agent de racire trebuie limitat continutul apei in suspensii si substante corozive, iar pentru apa de irigat este foarte importanta concentratia de saruri solubile. In cazul utilizarii industriale, apa va indeplini caracteristici fizico-chimice specifice pentru prcesele respective (puritatea maxima pentru productia de medicamente).

            Se estimeaza ca planeta dispune de  1,37 miliarde km³de apa, dar circa 97,2% este constituita din apa marilor si oceanelor. Omul dispune numai de apele de la suprafata solului - adica de aproximativ 30000 km³ , ceea ce inseamna circa 0,002% din total.

Consumul de apa ce revine pe om/zi variaza inre 3 litri, in zonele aride ale Africii si de 1.045 litri la New-York, de exemplu.

Agricultura consuma aproximativ 80% din apa folosita de catre oameni, ceea ce a reprezentat 150 km³ de apa in anul 1900, 500 km³ apa in 1974 si se estimeaza la 1.400 km³ pentru anul 2000. Din datele prezentate rezulta ca, in secolul actual, s-a realizat o crestere a consumului de apa aproape de zece ori si ca datorita volumului de apa limitat, in anul 2001, planeta noastra nu va putea suporta o populatie mai mare de 20 miliarde de locuitori.

In tara noastra, necesarul de apa in 1980 depasea stocul de aproximativ patru ori, iar pentru anul 2000, se prelimina o depasire a acestuia de aproximativ 15 ori. Asemenea estimari au tinut seama de regimul natural de scurgere a apelor din reteaua interioara, excluzand Dunarea si apele subterane. Daca se iau in considerare si sursele potentiale, pentru anul 2000, necesarul va reprezenta un volum care va depasi stocul de aproximativ 6 ori.

Bilantul global al apei poate fi influentat favorabil prin aplicarea unor masuri tehnico-organizatorice, care pot contribui la cresterea volumului de apa recirculata in industrie, micsorandu-se astfel consumurile de apa nerecuperabila.

Influentarea regimului de apa comporta aplicarea unor masuri ca:

·        Amenajarea complexa a bazinelor hidrografice;

·        Creearea de stocuri principale de apa in lacuri de acumulare din zone de munte si de deal, completate cu lacuri longitudinale pe cursurile mijlocii si inferioare ale cursurilor de ape;

·        Corelarea cursurilor de apa si executarea lucrarilor de indiguire;

·        Asigurarea dezvoltarii armonioase a folosintelor.

 Pentru asigurarea protectiei calitatii apelor, ca mijloc de crestere a resurselor de apa si pentru protectia mediului inconjurator sunt nacesare unle masuri ca:

·        Dotarea tuturor surselor de poluare cu statii de epurare;

·        Aplicarea legislatiei in vigoare privind protectia calitatii apelor;

·        Optimizarea amplasarii obiectivelor, care polueaza in raport cu capacitatea raurilor de a primi ape uzate;

·        Crearea unor zone de protectie, in special in zonele de munte si pe cursurile superioare ale apelor.

Cele mai mari cerinte pentru apa le au agicultura si industria, cu mentiunea ca agicultura ca si populatia scot din circuitul hidrologic apa utilizata,, in timp ce industria o restituie prin reciclare in proportie foarte mare.

Evaluarea nacesarului de apa se apreciaza prin relatia:

P = N-R,

In care:

          P = cerinta de apa (proaspata) prelevata din sursa;

          N = necesarul de apa (utilizat in procesul tehnologic);

          R = cantitatea de apa recirculata intern in procesul tehnologic (exemplu, apa de racire).

Ra = P - C,

In care:

          Ra = apa restituita (cantitatea de apa, restituita sursei dupa utilizare, adica diferenta intre cerinta si consum);

          P = cerinta de apa (apa prelevata);

          C = consumul de apa necesitat de fotosinteza, inglobat in produsul finit.

Apele restituite sunt pae uzate, care au compozitia fizico-chimica si bacteriologica diferita fata de apa prelevata. Substantele si agentii care isi schimba caracteristicile initiale ale apelor naturale in care sunt evacuate se numesc poluanti. In ceea ce priveste apa, prin poluare se intelege alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale acesteia produsa direct de catre unele activitati umane sau de unele procese naturale, care o fac improprie pentru folosirea normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea.

Dupa provenienta, apele uzate se pot divide in mai multe grupe:

·        Ape uzate menajere, care contin ca poluanti resturi alimentare, dejectii, sapun, detergenti, microorganisme, oua de paraziti etc.;

·        Ape uzate zootehnice, care contin, ca poluanti resturi de furaje, resturi de asternut, dejectii, substante folosite la spalarea, dezinfectia, dezinsectia adaposturilor si animalelor;

·        Ape de racire avand ca poluant caldura;

·        Ape uzate de spalare si transport repetat de la conditionarea materiilor prime care contin  poluanti;

·        Ape uzate provenite din sectiile de productie, utilizate direct in procesul de productie, ca mediu de dizolvare sau de reactie, au ca poluanti substante provenite din materiile prime si produsele finite (asemenea ape uzate au efect major poluant).

In procesul unei dezvoltari durabile, atat la nivel national cat si la nivel international, problema gospodaririi resurselor de apa ocupa un loc major, tinandu-se cont ca apa, considerata mult timp ca o resursa inepuizabila si regenerabila a devenit - si se dovedeste tot mai evident - unul dintre factorii limitativi in dezvoltarea socio-economica. Ca pricipal factor de mediu, clar si vector major de propagare a poluarii la nivel local si transfrontiera, ca resursa vitala a suportului vietii, apa a cunoscut o serie de etape din punct de vedere a organizarii managementului propriu. De la considerarea in principal a asigurarii necesarului de apa, indeosebi pentru activitati umane - anii 1950 - la abordarea integrata (cantitate- calitate) pe structura de baza specifica; bazin hidrograafic, implementarea principiilor ecologice de protectie, au trecut peste 35 de ani.

Principala dimensiune a  apei este calitatea care constituie in prezent un obiectiv major in gospodarirea apelor, la care activitatea de monitoring are un rol  determinat, reprezentand instrumentul de baza in dezvoltarea politicilor de apa, asigurarea managementului aferent.

Reprezentand o activitate de baza in gospodarirea integrata a apelor, monitoringul calitatii acestora a devenit in prezent un instrument indispensabil evaluarilor spatio-temporare privitoare la tendintele de evolutie a concentratiilor si incarcarilor de poluanti, a celor legate de incadrarea in criterii si obiective de calitate, amortizarea poluarilor accidentale la nivel local si regional.

Sistemul National de Monitoring

In conformitate cu prevederile legii 137/1995, bilanturile de mediu la nivel I sau II si evaluarile de risc pot constitui parti ale evaluarii impactului asupra mediului. Prin Ordinul M.A.P.M. 184/1997 se precizeaza faptul ca evaluarea riscului constituie analiza posibilitatii si gravitatii principalelor componente ale unui impact de mediu ce pot sa apara in prezent sau sa aiba o probabilitate ridicata de manifestare in viiitor, neacceptata de autoritatile de mediu competente.

"Organizarea sistemului national de monitorizare integrata de fond si de impact pentru toti factorii de mediu si sistemul de inspectie privind mediul " reprezinta o atributie a autoritatii de mediu in conformitate cu prevederile legii protectiei mediului nr.137/1995 art.64, lit.e si "pune la dispozitia celor interesati datele centralizate privind starea mediului, programele si politica centrala de protectie a mediului".

Sistemul national de mediu este creat de sistemele sectoriale organizate in cadrul diferitelor institutii in atributiile carora intra gestiunea si supravegherea componentelor de mediu:

-         pentru ape: Compania Nationala "Apele Romane"; Ministerul Apelor si Protectiei Mediului;

-         pentru aer: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului;

-         pentru paduri: Regia Autonoma "Romsilva";

-         pentru sanatate: Ministerul Sanatatii;

-         pentru sol: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei Publice;

-         radioactivitate: Comisia Nationala pentru Controlul Activitatii Nucleare (CNCAN);

-         zgomot si vibratii: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.

In proiectarea unui sistem de monitoring standard intervin cinci etape:

Etapa 1: definirea necesarului de informatii pentru management:

-         identificarea necesarului de informatii pentru fiecare instrument de management;

-         evaluarea necesitatilor de informatii ale agentiei solicitante;

-         necesitatile de informatii ale agentiei referitoare la strategia de monitoring;

-         definirea procedurilor de raportare si utilizare a informatiilor solicitate de activitatea de management;

-         stabilirea procedurilor pentru producerea de informatii.

Etapa a 2-a: definirea informatiilor care pot fi produs e prin monitoring:

-         caracterizarea statistica a calitatii apei prin esantioane de prelevare;

-         revizuirea metodelor de prelucrare a datelor in concordanta cu obiectivul urmarit;

-         stabilirea tipului de informatii ce pot fi produse;

-         compararea informatiilor solicitate cu cele ce pot fi obtinute.

Etapa a 3-a: proiectarea retelei de monitoring:

-         selectarea punctelor de prelevare;

-         determinarea paramentrilor de masura;

-         calcularea frecventei de prelevare;

Etapa a 4-a: elaborarea documentatiilor privind procedurile de colectare a datelor:

-         operatii de prelevare si proceduri aferente;

-         metode de analiza de laborator si de teren;

-         sistem de stocare si distributie a datelor.

Etapa a 5-a: elaborarea documentatiilor cu informatii si a procedurilor de raportare:

-         logistica (hard/soft) aferenta analizelor de date;

-         formate si frecvente de raportare;

-         proceduri de utilizare a informatiilor.

De subliniat ca elementul critic in proiectarea retelei de monitoring il constituie relatia dintre scopurile de informatii la sistemul global si caracteristicile de prelevare a acestuia.

Capitolul I

Organizarea si conducerea companiei

1.1   Conducerea companiei

            Compania Nationala "Apele Romane" S.A. este condusa de catre Adunarea Generala a Actionarilor, care decide asupra activitatii si politicii ei economice.

            Interesele capitalului de stat sunt reprezentate de doi imputernici ai Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si un imputernicit al Ministerului Finantelor, numiti prin Ordin al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului.

            Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare.

            Adunarile generale ordinare ale actionarilor se convoaca de catre presedintele consiliului de administratie. Ele au loc cel putin o data pe an, la doua luni de la incheierea exercitiului financiar, pentru examinarea bilantului contabil si a contului de profit si pierdere pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului pe anl in curs.

            Adunarea generala extraordinara a actionarilor va fi convocata, ori de cate ori va fi nevoie, la solicitarea actionarului unic sau la cererea Consiliului de Administratie ori a cenzorilor, in conformitate cu dispozitiile din statut.

            Compania Nationala "Apele Romane" S.A. este administrata in prezent de un Consiliu de Administratie compus din 9 membrii, dintre care unul este presedintele Consiliului de Administratie, care indeplineste si functia de director general. Consiliul de Administratie isi desfasoara activitatea in conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare si hotaraste in toate problemele privind activitatea companiei.

            Membrii consiliului de administratie sunt numiti in perioada in care statul este actionar, prin Ordin al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului. Membrii consiliului de administratie, denumiti administratori, pot avea calitatea de actionari.

            Compania Nationala "Apele Romane" S.A. este reprezentata in raport cu terte persoane fizice si juridice de catre directorul general, scop in care acesta este investit de catre consiliul de administratie cu puteri decizionale in organizarea si conducerea activitatii acesteia.

            Dupa desfasurarea concursului de selectie a administratorilor, administrarea companiei se va face de catre persoane fizice sau juridice in baza unui contract de administrare avand ca obiect organizarea si gestionarea activitatii proprietarului, pe baza unor obiective si criterii de performanta cuantificabile. Rezolvarea operativa a problemelor curente ale companiei este incredintata directorilor executivi, care sunt functionari ai companiei. Impreuna cu directorul general, acestia constituie Comitetul Director al Companiei Nationale "Apele Romane" S.A. Comitetul director se intruneste ori de cate ori este necesar si are obligatia sa prezinte trimestrial raportul sau de activitate consiliului de administratie.

1.2   Structura organizatorica

            Compania Nationala "Apele Romane" S.A. are in structura sa sucursale denumite directiile apelor organizate pe bazine hidrografice si spatii hidrografice, precum si alte subunitati.

            La data infiintarii, Compania avea urmatoarele sucursale cu arealul definit conform hartii din anexa 1:

-           Directia apelor Somes-Tisa, organizata la nivelul spatiului hidrografic Somes-Tisa, cu sediul in Cluj-Napoca, str. Vanatorului nr. 17;

-           Directia apelor Crisuri, organizatć la nivelul spažiului hidrografic Crisuri, cu sediul in Oradea, str. Ion Bogdan nr. 35;

-           Directia apelor Mures, organizata la nivelul spatiului hidrografic Mures, cu sediul in Tg. Mures, str. Koteles Samel nr. 33;

-           Directia apelor Banat, organizata la nivelul spatiului hidrografic Banat, cu sediul īn Timisoara, bd. Mihai Viteazul nr. 32;

-           Directia apelor Jiu, organizata la nivelul spatiului hidrografic Jiu, cu sediul īn Craiova, str. Dunćrii nr. 48;

-           Directia apelor Olt, organizata la nivelul spatiului hidrografic Olt, cu sediul īn Rāmnicu Vālcea, str. Remus Belu nr. 6;

-           Directia apelor Arges-Vedea, organizata la nivelul spatiului hidrografic Arges-Vedea, cu sediul in Pitesti, str. Campulung nr. 6-8;

-           Directia apelor Ialomita-Buzau, organizata la nivelul spatiului hidrografic Ialomita-Buzau, cu sediul in Buzau, str. Bucegi nr. 20 bis;

-           Directia apelor Siret, organizata la nivelul spatiului hidrografic Siret, cu sediul in Bacau, str. Cuza Voda nr. 1;

-           Directia apelor Prut, organizata la nivelul spatiului hidrografic Prut si al Raului Barlad, cu sediul in Iasi, str. Teodor Vascauteanu nr. 10;

-           Directia apelor Dobrogea-Litoral, organizata la nivelul spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral, cu sediul in Constanta, bd. Mircea cel Batran nr. 122

            Din categoria alte subunitati fac parte:

-         Centrul de Perfectionare, cu sediul in Bucuresti, sos. Virtutii nr.9;

-         Revista Hidrotehnica, cu sediul in Bucuresti, str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1;

-         Exploatarea Nodului Hidrotehnic STĀNCA, cu sediul in satul Stanca, comuna Stefanesti, jud. Botosani.

            Aparatul central al Companiei Nationale "Apele Romane" S.A. functioneaza pe baza  organigramei aprobate  de  Adunarea Generala a Actionarilor, prezentata in anexa nr. 2 activitatea fiindu-i structurata īn directii, servicii si compartimente, dupa cum urmeaza:

§         Corpul de consilieri al directorului general;

§         Compartimentul de control financiar propriu;

§         Compartimentul de contencios;

§         Serviciul resurse umane, relatii sociale;

§         Serviciul cooperare internationala si ape de frontiera;

§         Serviciul dezvoltare, investitii, licitatii, CTE;

§         Directia exploatare lucrari hidrotehnice si cursuri de apa, cu:

·        Serviciul dispecerat, aparare impotriva inundatiilor, sinteze si cadastru;

·        Serviciul exploatare, UCC, plan tehnic;

·        Compartimentul mecanizare, protectia muncii PSI;

·        Compartimentul informatica.

§         Directia gospodaririi resurselor de apa, cu:

·        Compartimentul monitoring integrat;

·        Serviciul gospodarirea apelor;

·        Compartimentul hidrologie si hidrometrie de exploatare.

§         Directia comerciala, cu:

·        Compartimentul marketing, preturi si tarife;

·        Serviciul contracte, produse, servicii, valorificarea potentialelor naturale;

·        Compartimentul documentare, informare, editare.

§         Directia economica, cu:

·        Serviciul financiar, analize economice;

·        Serviciul contabilitate, patrimoniu;

·        Serviciul administrativ.

1.3   Resurse umane, relatii sociale

Organizarea activitatii

            Urmareste asigurarea unui climat organizational adecvat desfasurarii activitatii companiei cu maximum de randament si rezultate, prin:

-           perfectionarea structurilor de organizare ale companiei, ca premiza pentru un management performant;

-           detalierea obiectivelor strategice ale companiei (din Strategia de dezvoltare, Programe de restructurare si reorganizare, Programul de privatizare, etc.) si stabilirea calendarului de implementare;

-           revizuirea regulamentelor de organizare si functionare si a regulamentelor de ordine interioara ale companiei si subunitatilor, in vederea creerii cadrului organizatoric pentru o gestionare eficienta a resurselor umane;

-           evaluarea performantelor profesionale ale salariatilor si negocierea, in raport cu acestea, a salariilor de bazć;

-           definirea profilului viitor al competentelor si abilitatilor pentru fiecare din posturile organigramelor, punandu-se de acord nevoile viitoare de personal ale companiei cu planurile de cariera ale fiecarui salariat;

-           dimensionarea numarului mediu de personal pe activitati si structuri profesionale, functie de obiectivele, sarcinile si posibilitatile financiare ale companiei si subunitatilor;

-           monitorizarea planurilor de cariera ale salariatilor si reajustarea lor la schimbarile majore intervenite in viata tehnica, economica si manageriala a firmei;

-           motivarea si salarizarea personalului prin raportarea performantelor profesionale individuale la resursele financiare disponibile, astfel incat personalul companiei sa desfasoare o activitate eficienta;

-           asigurarea unui climat de comunicare um 20420d323u ana si relatii interpersonale adecvat desfasurarii activitatilor economice si maximum de randament si rezultate;

-           ameliorarea conditiilor de munca, modificarea sistemelor de comunicare si de participare, evaluarea disfunctionalitatilor in scopul diagnosticarii si eliminarii lor;

-           practicarea unei politici de incadrare transparenta, care sa realizeze o piata a fortei de munca cu deschidere in interiorul si exteriorul firmei.

            Gestionarea resurselor umane

            Are ca obiectiv stabilirea politicilor pe termen scurt, mediu si lunar in diferitele domenii ce au legatura cu personalul din punct de vedere al gestiunii fluxurilor si structurilor de personal, prin:

-           utilizarea actiunilor si deciziilor strategice luate la nivelul companiei pentru ca sistemul resurselor umane sa poata raspunde nevoilor firmei si interesul salariatilor;

-           fundamentarea riguroasa, pe criterii de performanta, a politicilor de gestionare a personalului din companie;

-           recrutarea si selectia personalului dupa criterii obiective de competenta si calitati umane, motivarea si salarizarea corespunzatoare a personalului;

-           inregistrarea, urmarirea datelor personale, completarea documentelor in registrele si evidentele impuse de reglementarile legale;

-           asigurarea interfetei īn relatiile cu serviciile publice si particulare ale muncii, sanatatii, de asigurari, de formare si ocupare profesionala, statistica, etc.;

-           definirea nevoilor curente si de perspectiva de posturi, care sa tina seama de atribute ca flexibilitatea, creativitatea si adaptabilitatea la schimbare ale salariatilor;

-           promovarea unei politici de incadrare transparenta, deschisa pietei fortei de munca, care sa permita selectionarea salariatilor si promovarea lor dupa merite, asigurand firmei in permanenta un nucleu de salariati competenti si adaptabili exigentelor pietei concurentiale;

-           aplicarea cu strictete a reglementarilor legale privind salarizarea personalului companiei, potrivit prevederilor Contractului colectiv de munca, urmarind respectarea acestora la subunitatile teritoriale;

-           analizeaza diferitele forme de salarizare care se aplica in cadrul companiei si propune perfectionarea acestora in corelatie cu specificul locului de munca, a activitatilor si categoriilor de personal;

-           analizeaza si informeaza conducerea companiei asupra realizarii indicatorilor cu munca vie din subunitatile companiei.

            Formarea profesionala

            Urmareste cresterea abilitatii, competentelor si cunostintelor personalului pentru a putea participa, cat mai eficient, la realizarea obiectivelor companiei. Insumeaza urmatoarele actiuni:

-           gestionarea carierelor salariatilor, prin asocierea cerintelor de competenta ale firmei cu aspiratiile salariatilor ce ocupa deja un post in firma si eventualele oferte din exterior de personal competent si instruit pentru a lucra in firma;

-         elaborarea programelor de formare profesionala, ca parte competenta a gestionarii prognozate a necesarului de personal, prin corelarea nevoilor viitoare de specialisti ale companiei cu planurile de cariera ale fiecarui salariat;

-         asigurarea si incurajarea perfectionarii salariatilor, prin programele de formare profesionala, dupa interesul lor pentru (re)calificare si perfectionare, care sa le acorde sansa unei formari complementare, pentru promovari;

-         monitorizarea implementarii programelor de pregatire profesionala, urmand desfasurarea lor prin strategii de pregatire profesionala la institutii specializate din tara sau strainatate si asigurarea conditiilor materiale si financiare necesare;

-         colaboreaza cu MMPS si Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala pentru protectia sociala si reconversia personalului disponibilizat in urma aplicarii programelor de restructurare sau reorganizare;

-         indruma si controleaza activitatea Centrului de perfectionare a pregatirii profesionale din structura companiei.

            Relatii sociale, comunicare

            Asigura climatul social si relatiile interpersonale si de comunicare in cadrul companiei si subunitatilor sale, prin:

-           asigurarea cadrului organizatoric si legislativ necesar negocierii Contractului colectiv de munca si actelor aditionale de modificare a unor clauze ale acestuia;

-           asigura cadrul organizatoric si logistic necesar concilierii conflictelor colective de munca, monitorizeaza implementarea si realizarea intelegerilor convenite;

-           urmareste imbunatatirea conditiilor de munca si trai ale salariatilor, asigurand acestora un sistem de indemnizatii , sporuri si ajutoare materiale si banesti, in cadrul unor fonduri legal constituite;

-           rezolva in conformitate cu reglementarile in vigoare, problemele ridicate de salariati, prin audienta, petitii si scrisori, īn legatura cu organizarea, salarizarea si problemele sociale;

-           defineste palierele de comunicare interpesonale si asigurarea transparentei informationale in cadrul companiei.


Capitolul II

Directia de gospodarire a resurselor de apa

            2.1 Serviciul "Monitoring integrat"

-           organizeaza la nivel national reteaua de observatii si masuratori privind monitoringul integrat al apelor - monitoringul ambiental si monitoringul efluentilor, in flux lent si flux rapid;

-           organizeaza Sistemul de alarmare in caz de Poluari Accidentale a apelor din Romania, inclusiv subsistemul de alarmare in caz de poluare transfrontiera, in sensul prevenirii, avertizarii si combaterii situatiilor de poluari accidentale la nivelul intregii tari;

-           indruma si coordoneaza activitatea de monitoring ce se desfasoara la nivelul Directiilor apelor;

-           analizeaza datele de calitate a apelor, in flux rapid si dispune masuri pentru remedierea situatiilor de poluare a resurselor de apa;

-           face prognoze in legatura cu calitatea resurselor de apa de suprafata si subterane la nivelul intregii tari;

-           coordoneaza din punct de vedere tehnic activitatea Directiilor apelor in legatura cu problematica urmaririi si prevenirii poluarilor accidentale, a combaterii efectelor acesteia; analizeaza si avizeaza planurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru marile bazine hidrografice; tine evidenta poluarilor accidentale produse pe teritoriul Romaniei, preia si transmite informatia la M.A.P.P.M. si participa dupa caz la activitatea de urmarire si de combatere a efectelor poluarilor accidentale; analizeaza si verifica dotarea filialelor teritoriale si a subunitatilor acestora cu materiale si mijloace de combatere a efectelor poluarilor accidentale;

-           analizeaza si aplica prevederile planurilor de gospodarire integrata a calitatii si cantitatii apei din marile bazine hidrografice - bilantul cantitativ si bilantul de incarcare cu poluanti a cursului de apa, in domeniul sau de activitate; realizeaza metodologii, coordoneaza si indruma activitatea de elaborare a planurilor pe bazine hidrografice, pentru domeniul sau de activitate;

-           analizeaza si aproba programul de activitate al laboratoarelor de analize fizico-chimice si biologice existente in cadrul Directiilor apelor si Sistemelor de Gospodarire a Apelor;

-           elaboreaza normative de dotare a laboratoarelor de analize fizico-chimice si biologice, cu aparatura, utilaje, instrumente, reactivi si alte materiale specifice; organizeaza si indruma activitatea de dotare a Directiilor apelor si a subunitatilor acestora;

-           elaboreaza periodic (cel putin lunar si la evenimente deosebite) rapoarte privind stadiul calitatii apei la nivelul intregii tari si le transmite Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si altor autoritati publice interesate;

-           elaboreaza sinteza anuala de protectia calitatii apelor la nivelul intregii tari; coordoneaza elaborarea sintezelor la nivelul bazinelor hidrografice, analizeaza si valideaza aceste lucrari;

-           coordoneaza activitatea, analizeaza si tine evidenta penalitatilor calculate de Directiile apelor, pentru abaterile de la prevederile contractelor economice in legatura cu evacuarea apelor uzate in receptori; asigura aplicarea unitara a metodologiilor elaborate in acest sens;

-           colaboreaza la activitatea de sistem informational in domeniul monitoringului integrat al apelor organizand si tinand la zi fondul de date pentru domeniul sau de activitate, prelucreaza si stocheaza informatiile asupra calitatii resurselor de apa;

-           participa la indeplinirea obligatiilor internationale privind monitorizarea calitatii resurselor de apa - rauri care formeaza sau traverseaza frontiera de stat;

-           elaboreaza si promoveaza instructiuni metodologice in domeniul sau de activitate; face propuneri de elaborare si de promovare a unor acte normative si standarde specifice domeniului gospodaririi apelor;

-           propune masuri de imbunatatire si refacere a habitatelor in vederea cresterii biodiversitatii;

-           analizeaza si face propuneri de modificare si de completare a unor proiecte de acte normative si standarde specifice domeniului si face propuneri de elaborare de noi acte normative īn domeniul gospodaririi apelor;

-           analizeaza si propune cercetari privind protectia calitatii apelor, participa la avizarea si receptia lucrarilor, la care este sau se constituie beneficiar tehnic;

-           organizeaza instructarea si testarea periodica, participa la examinarea angajarii personalului din domeniul de activitate, de la nivelul filialelor teritoriale si a subunitatilor acestuia;

-           efectueaza contra cost, pe baza de contract, studii de gospodarirea apelor, pentru terte persoane;

-           participa la calculul tarifelor pentru analizele fizico-chimice, biologice si bacteriologice, efectuate īn laboratoarele Directiilor de ape si Sistemelor de Gospodarire a Apelor, pentru terte persoane;

-           participa la stabilirea contraventiilor si la aplicarea sanctiunilor pentru incalcarea prevederilor legislatiei in vigoare; asigura aplicarea unitara a metodologiilor elaborate in acest sens;

-           colaboreaza cu celelalte compartimente ale Directiei de Gospodarire a Resurselor de Apa, pentru problemele de monitoring integrat al apelor, īn vederea rezolvarii corespunzatoare a sarcinilor care revin acestora;

-           intocmeste si prezinta referate si note tehnice īn domeniu, solicitate de conducerea directiei sau companiei; analizeaza si avizeaza diversele solicitari pentru problemele de monitoring integrat al apelor, ale compartimentelor sau unitatilor din teritoriu, adresate conducerii directiei sau companiei.

            2.2 Serviciul "Gospodarirea Apelor"

-           elaboreaza pentru Romania, planul de folosire a apei īn perioade hidrologice normale si de evacuare a apelor uzate - balanta apei - precum si realizarea prevederilor acesteia, pe tipuri de activitati; elaboreaza metodologii, coordoneaza si indruma activitatea de intocmire a balantei apei pe bazine hidrografice; prelucreaza si pune la dispozitia M.A.P.P.M. si Directiei Generale de Statistica datele si informatiile necesare, conform solicitarilor;

-           analizeaza si aplica prevederile planurilor de gospodarire integrata a calitatii si cantitatii apei din marile bazine hidrografice - bilantul cantitativ; coordoneaza si īndruma activitatea de elaborare a planurilor pe bazine hidrografice pentru domeniul sau de activitate;

-           analizeaza si supune spre avizare Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, planurile de restrictii si folosire a apei īn perioadele deficitare, elaborate pe marile bazine hidrografice; ia masuri de aplicare a prevederilor acestuia si controleaza la utilizatori respectarea masurilor impuse;

-           raspunde de modul de folosire si de protectie a apelor pe ansamblul tarii; asigura si īndruma aplicarea īn activitatea generala a metodologiilor, a actelor normative si prescriptiilor tehnice privind folosirea si protectia apelor;

-           analizeaza la folosintele cu pondere cantitativa si calitativa din punct de vedere al gospodaririi apelor, modul īn care se face prelevarea, folosirea apelor si epurarea apelor uzate, stabilind masuri obligatorii de remediere a situatiilor necorespunzatoare constatate, fata de prevederile actelor de reglementare;

-           constituie si tine la zi fondul de date privind folosintele consumatoare de apa la nivelul īntregii tari; valideaza, prelucreaza si stocheaza informatiile obtinute īn activitatea proprie de analiza la folosinte, precum si cele transmise de Directiile apelor; īndruma activitatea Directiilor de ape, in legatura cu elaborarea cadastrului folosintelor consumatoare la nivelul bazinelor hidrografice;

-           colaboreaza la activitatea de sistem informational īn domeniul gospodaririi apelor si elaboreaza subsistemul informational pentru domeniul sau de activitate;

-           colaboreaza la elaborarea periodica a programului de asigurare a resurselor de apa, īn concordanta cu prognozele hidrometeorologice si stadiul lucrarilor de asigurare a surselor de apa si de epurare a apelor uzate la nivelul īntregii tari;

-           elaboreaza anuarul de gospodarire a apelor la nivelul intregii tari si indruma elaborarea anuarelor de gospodarire a apelor la nivel bazinal;

-           elaboreaza si promoveaza instructiuni metodologice īn domeniul sau de activitate si asigura implementarea acestora la nivelul Directiilor de ape;

-           elibereaza conform competentelor acordate, folosintelor de apa la solicitarea acestora, referate tehnice si autorizatii de gospodarirea apelor pentru folosintele neconsumatoare, inclusiv pentru exploatarea de nisipuri si pietrisuri si urmareste aplicarea prevederilor legislatiei pentru folosirea si protectia resurselor de apa conform avizelor; acorda consultatii tehnice de specialitate;

-           negociaza cu utilizatorii prevederilor programelor de etapizare elaborate pentru protectia resurselor de apa si urmareste realizarea prevederilor acestora, ia sau propune, dupa caz, masurile care se impun īn situatii de nerealizare;

-           īntocmeste analize si propune lucrari noi, dezvoltari sau masuri operative vizand gospodarirea apelor la nivelul intregii tari, propune prioritati si etapizari;

-           participa la concilierea divergentelor la contractele economice pentru livrarea produselor si serviciilor de gospodarire a apelor;

-           participa la stabilirea contraventiilor si la aplicarea sanctiunilor pentru īncalcarea prevederilor legislatiei īn vigoare; asigura aplicarea unitara a metodologiilor elaborate īn acest sens;

-           participa īn comisii de specialitate si la alte īntalniri, la īndeplinirea obligatiilor internationale privind gospodarirea cantitativa si calitativa a resurselor de apa pe rauri care formeaza sau traverseaza frontiera de stat;

-           participa la calculul tarifelor pentru reglementarea folosintelor de apa prin notificari, avize si autorizatii de gospodarirea apelor;

-           analizeaza si face propuneri de modificare si de completare a unor proiecte de acte normative si standarde specifice domeniului de gospodarire a apelor; face propuneri de elaborare de noi acte normative īn domeniu;

-           analizeaza si implementeaza la Directiile de ape, metodologiile de stabilire a debitelor de servitute si cele salubre, obligatorii īn albii īn raport cu specificul sectoarelor de rau respective si cu gradul de amenajare a bezinelor hidrografice;

-           analizeaza, din punct de vedere al gospodaririi apelor, documentatiile tehnice ale obiectivelor de investitii ce vor fi supuse aprobarii CTES si īntocmeste referate tehnice de specialitate;

-           analizeaza si propune cercetari privind folosirea si protectia calitatii apelor, participa la avizarea si receptia lucrarilor, la care este sau se constituie beneficiar tehnic;

-           analizeaza necesitatea intocmirii si face propuneri de studii pentru amenajarea si valorificarea potentialului resurselor de apa, corelat cu cerintele de piata si cu schemele cadru de amenajare a bazinelor hidrografice; justifica si face propuneri privind lucrarile de investitii necesare pentru amenajarea bazinelor hidrografice, pentru crearea de noi surse de apa si apararea īmpotriva inundatiilor;

-           asigura īndrumarea tehnica a activitatii de amenajare a bazinelor hidrografice, desfasurata īn cadrul Directiilor de ape;

-           analizeaza documentatia si elibereaza avize pentru evaluarea rezervelor de agregate minerale din albiile si malurile cursurilor de apa;

-           efectueaza contra cost, pe baza de contract, studii de gospodarirea apelor, pentru terte persoane;

-           analizeaza informatiile si elaboreaza raportul privind activitatea de extractie a agregatelor minerale din albiile si malurile cursurilor de apa, la nivelul īntregii tari; īndruma metodologic aceasta activitate;

-           organizeaza instructarea si testarea periodica si participa la angajarea personalului din domeniul de activitate, de la nivelul Directiilor de ape si a subunitatilor acesteia;

-           colaboreaza cu celelalte compartimente ale Directiei de Gospodarire a Resurselor de Apa si din cadrul companiei, pentru problemele de gospodarire a apelor, īn vederea rezolvarii corespunzatoare a sarcinilor care revin acestora;

-           īntocmeste si prezinta referate si note tehnice in domeniu, solicitate de celelalte compartimente, de conducerea directiei sau companiei; analizeaza si avizeaza diversele solicitari īn domeniul gospodaririi apelor, ale compartimentelor sau unitatilor din teritoriu, adresate conducerii directiei sau companiei.

            2.3 Biroul Hidrologie si hidrometrie de exploatare

-           organizeaza in mod unitar activitatea de observatii si masuratori hidrologice, hidrogeologice si meteorologice specifice domeniului gospodaririi apelor, de pe teritoriu, īn vederea asigurarii informatiilor operative necesare luarii deciziilor si a constituirii fondului national de date;

-           adapteaza programul retelei hidrometeorologice la tehnologiile moderne si la noile conditii de amenajare a bazinelor hidrografice, precum si la cerintele conventiilor hidrotehnice privind apele de frontiera;

-           analizeaza periodic si face propuneri de īmbunatatiri a fluxului informational hidrometeorologic la nivel regional, bazinal si national;

-           avizeaza planul de executare a forajelor de explorare, exploatare de adancime, pe baza necesitatilor de asigurare a resurselor de apa potabila pentru zonele deficitare;

-           īntocmeste pe baza propunerilor Directiilor de ape, planul de dotare cu aparate si instrumente, a subunitatilor teritoriale hidrometeorologice;

-           coordoneaza realizarea imprimatelor tipizate necesare desfasurarii activitatii de observatii si masuratori hidrometeorologice;

-           avizeaza si urmareste realizarea programelor de activitate si a planurilor tehnice de īntretinere si exploatare a constructiilor si a instalatiilor hidrometeorologice;

-           elaboreaza prin Directiile de ape planurile anuale si propune repartizarea fondurilor alocate pentru investigarea resurselor de ape subterane, prin foraje, īn vederea realizarii retelei hidrogeologice de stat pentru strate acvifere de adancime;

-           organizeaza in mod unitar activitatea de observatii si masuratori la folosintele de apa care modifica sensibil regimul natural de scurgere;

-           acorda asistenta tehnica si avizeaza planurile de echipare hidrometeorologica a sistemelor hidrotehnice, atat ale companiei cat si ale altor beneficiari;

-           acorda asistenta tehnica la instalarea aparatelor de masurare a debitelor de apa la captari si la evacuari si stabileste conditiile in care trebuie sa se efectueze observatiile si masuratorile hidrometrice;

-           intocmeste propuneri de acte normative, initiaza si avizeaza elaborarea de instructiuni si norme privind efectuarea observatiilor si masuratorilor hidrometeorologice;

-           indruma si controleaza activitatile de hidrologie, hidrogeologie si meteorologie specifice gospodaririi apelor, desfasurate īn cadrul Directiilor de ape;

-           organizeaza consfatuiri, instructaje si cursuri pentru perfectionarea pregatirii profesionale a personalului din cadrul unitatilor hidrometeorologice teritoriale si participa la realizarea acestor actiuni;

-           organizeaza si īndruma activitatea de exploatare si intretinere a retelei de p.h.e. proprii si dupa caz efectueaza masuratori de debite la folosintele de apa, pe conducte sub presiune, īn scopul verificarii datelor transmise de utilizatori;

-           organizeaza si indruma activitatea de colectare, prelucrare, stocare si regasire a datelor de la p.h.e. proprii si cele ale utilizatorilor, desfasurata la nivelul Directiilor apelor si ale subunitatilor acestora;

-           īndruma activitatea de avizare īn legatura cu realizarea la folosinte a instalatiilor de masurare a debitelor captate si masuratorile;

-           analizeaza si aproba planul hidrometriei de exploatare la nivelul bazinului hidrografic;

-           participa la īndeplinirea obligatiilor internationale ale tarii in probleme de hidrometeorologie;

-           colaboreaza cu celelalte compartimente ale Directiei de Gospodarire a Resurselor de Apa, pentru problemele de hidrometeorologie si hidrologie, in vederea rezolvarii corespunzatoare a sarcinilor care revin acestora;

-           īntocmeste si prezinta referate si note tehnice īn domeniu, solicitate de celelalte compartimente, de conducerea directiei sau companiei; analizeaza si avizeaza diversele solicitari īn domeniul hidrometeorologic si hidrogeologic, ale compartimentelor sau unitatilor din teritoriu, adresate conducerii directiei sau companiei.


Capitolul III

Structura ciclului Monitoringului apelor

            Procesul de monitoring trebuie privit ca o secventa de activitati interconectate care incepe cu definirea cerintelor de informatii si sfarseste prin utilizarea lor in gospodarirea integrata a apelor.

Utilizarea

Informatiilor

 

Strategia de

monitoring

 

Raportarea

datelor

 

Proiectarea

retelei

 

Analiza

datelor

 

Transmisia

datelor

 


Structura ciclului monitoringului apelor

3.1 DINAMICA SISTEMULUI DE MONITORING AL APELOR

PARADOX:  Monitorizarea unui parametru caracteristic al apelor necesita cunoasterea variatiei in timp si spatiu, cunoastere care se poate face numai prin observare si masurare.

REZULTA: dinamica in timp a sistemului de monitoring al apelor, sub forma unei spirale.


Dinamica sistemului de monitoring al apelor
3.2 MONITORINGUL CANTITATIV AL APELOR

·        Subsisteme:

-         rauri;

-         lacuri;

-         ape subterane;

-         ape marine litorale;

-         precipitatii;

-         evapotranspiratia;

-         folosinte de apa.

·        Flux rapid:

-         710 statii hidrometrice;

-         1700 posturi pluviometrice;

-         213 statii meteorologice.

*        informari, avertizari si prognoze hidrologice

·        Flux lent:

-         1016 statii hidrometrice;

-         30 bazine mici - experimentale si reprezentative;

-         25 lacuri pentru studiul colmatarii;

-         904 sectiuni satelit si 541 izvoare;

-         80 statii evaporimetrice;

-         377 statii la folosintele de apa;

-         4582 foraje hidrogeologice.

*        anuar hidrologic;

*        annual hidrogeologic;

*        anuar de gospodarirea apelor.

·        Rauri:

-         statii hidrometrice: 1016

-         criterii de proiectare:

-         reprezentativitati fizico-geografice pentru bazine cu 100 < F < 500 km2;

-         azonalitati pentru bazin cu F < 100 km2;

-         linearitati pentru cursurile mijlocii si inferioare ale raurilor cu F > 300 km2.

-         programul de observatii si masuratori:

-         niveluri: 2 masuratori pe zi (7 si 19) in situatii normale si de mai multe ori pe zi īn situatii de ape mari;

-         debite lichide: 50 -100 masuratori pe an, functie de regimul hidrologic;

-         debite solide: 10 - 20 masuratori complete si 20 - 80 masuratori simple.

-         Posturi (statii) pluviometrice: 1700

-         Criterii de proiectare:

-         1 statie la 150 km2, pentru zone montane si 1 statie la 250 km2, pentru zone de ses.

-         Programul de observatii si masuratori:

-         2 masuratori pe zi (7 si 19) īn situatii normale si orar sau la 3 ore pentru situatii de ape mari.

·        Lacuri naturale si artificiale:

-         statii 400

-         criterii de proiectare:

-         criteriul erorii de determinare a debitelor afluente;

-         programul de observatii si masuratori:

-         functie de tipul lacului si regimul de exploatare: orar - zilnic;

-         curba capacitatii lacului se ridica minim o data la 5 ani.

·        Ape subterane:

-         foraje: 4580

-         2776 - foraje de ordinul I;

-         1437 - foraje de ordinul II;

-         50 foraje din zonele de captare a apelor subterane;

-         133 foraje din zona lacurilor de acumulare;

-         184 foraje experimentale.

-         criterii de proiectare:

-         1 foraj/20 km2 - zone cu nivel piezometric aproape de suprafata;

-         1 foraj/50 km2 - zone cu nivel piezometric la mare adancime.

-         programul de observatii si masuratori:

-         o data la 3 zile.

·        Ape marine litorale:

-         profile:

-         7 pana la izobata de 25 mile marine, 5 verticale pe fiecare profil.

-         criterii de proiectare:

-         functie de variatia platformei continentale.

-         programul de observatii si masuratori:

-         temperatura apei, transparenta, curenti (viteza, directie), valuri (īnaltime, lungime, perioada si directie), sedimente; masuratori de 4 ori pe an,

·        Folosinte de apa:

-         statii: 377

-         clasice;

-         masuratori expeditionare.

-         criterii de proiectare:

-         functie de importanta folosintei.

-         programul de observatii si masuratori:

-         masuratori expeditionare o data pe luna - o data pe trimestru.

3.3 MONITORINGUL CALITATII APELOR

·        Subsisteme:

-         ape curgatoare de suprafata;

-         lacuri naturale si artificiale;

-         ape subterane;

-         ape marine litorale;

-         surse de poluare;

-         poluari accidentale.

·        Flux rapid:

-         72 de sectiuni de control - flux zilnic;

-         22 de sectiuni de control - flux saptamanal;

*        centralizator de analize;

*        informare cu depasirea valorilor admisibile;

*        fise de caracterizare a poluarilor accidentale;

*        raport lunar.

·        Flux lent:

-         474 de sectiuni de control pe rauri (320 de ordinul I si 154 de ordinul II);

-         111 de lacuri de acumulare;

-         1268 de foraje;

-         13 profile perpendiculare pe tarmul Marii Negre;

-         2100 de surse de poluare.

*        Sinteza calitatii apelor.

3.4 MONITORINGUL APELOR CURGATOARE DE SUPRAFATA

·        Structura sistemului:

-         320 sectiuni de control de ordinul I, amplasate pe cele mai importante rauri, īn punctele īn care se produc schimbari semnificative ale calitatii apei;

-         154 sectiuni de control de ordinul II, amplasate pe cursurile de apa mai putin importante, īn conformitate cu anumite interese locale.

·        Criterii de alegere a sectiunilor de ordinul I:

-         importanta cursului de apa la scara nationala, in functie de marimea lui (debit, lungime), de folosintele dominante, etc;

-         gradul de reprezentativitate referitor la evidentierea zonarilor semnificative de calitate pe cursul de apa;

-         gradul de omogenizare a apei;

-         posibilitatea de masurare (estimare), cat mai exacta, a debitelor lichide asociate determinarilor calitative;

-         existenta unor conditii corespunzatoare de acces si lucru.

·        Indicatori de calitate:

-         indicatori fizico-chimici:

 

generali  - se determina obligatoriu in toate sectiunile:

            temperatura apei        ph                                            O2

            CBO5                           CCO-Mn                                 CCO-Cr

            suspensii                      reziduu fix                               cloruri (Cl)

            sulfati (SO4)                 bicarbonati (HCO3)                 calciu (Ca)

            magneziu (Mg)            natriu (Na)                              amoniu (NH4)

            azotati (NO3)               azotiti (NO2)                            fier total (Fe)

specifici - se determina diferentiat, īn functie de conditiile caracteristice ale fiecarei sectiuni:

            micropoluanti (cianuri, fenoli, detergenti);

            metale grele (mercur, cadmiu, plumb, zinc, etc.)

-         indicatori biologici - indicatori pentru determinarea zonei saprobe:

                        zoobentosul

                        fitoplanctonul

-         indicatori bacteriologici:

                        nr. total de bacterii care se dezvolta la 370 C

                        nr. de bacterii coliforme fecale la 370 C

Īn varianta mai completa, se analizeaza si:

                        nr. de bacterii care se dezvolta la 220 C

                        nr. de bacterii coliforme fecale la 44,50 C

Suplimentar, functie de situatie, se mai recomanda:

            streptococ fecal (enterococ);  salmonella;

            bacteriofagi enterici;                          enterovirusi;

            oua de paraziti;                                   leptospire.

-         indicatori de radioactivitate:

                        radiatia beta-globala

-         sedimente:

                        materii īn suspensie

·        Campanii de recoltare

-         zilnice pentru fluxul rapid

-         lunar pentru fluxul lent

-         principii generale:

*        urmarirea propagarii undei poluante;

*        prelevarea a 3 probe la interval de 8 ore pentru fiecare sectiune;

*        indicatorii biologici se determina de 4-6 ori pe an;

*        la sectiunile de ordinul II se efectueaza 4 campanii pe an pentru fiecare sezon;

*        prelevarea se face dintr-un punct situat in zonele de curgere maxima, la o adancime de 15-25 cm de suprafata. Pentru raurile foarte mari, recoltarea se face īn cel putin 3 puncte: maluri si firul apei.

·        Programul de monitoring al Dunćrii

-         sectiuni de control

-         13 sectiuni de ordinul I (dintre care 4 cu Serbia, 3 cu Bulgaria si 2 cu Ucraina) si 10 sectiuni de ordinul II;

-         6 sectiuni (Bazias-Palanka, Gruia-Raduevac, Pristol-Nova Selo, Chiciu-Silistra, Grindu-Reni si Periprava-Valcov) sunt incluse īn programul de schimb de date cu Conventia Dunarii (1985) si Conventia de la Sofia (1994);

-         4 sectiuni de prelevare īn flux rapid si 19 īn flux lent.

-         indicatorii urmariti sunt in numar de 51, cu o frecventa de 12 recoltari pe an.

-         fizico-chimici: temperatura, pH, oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn, conductivitatea, suspensii, reziduu fix, cloruri, sulfati, bicarbonati, calciu, magneziu, natriu, amoniu, azotati, azotiti, ortofosfati, fosforul total, fenoli, fier, mangan, nichel, etc.

-         microbiologici si bacteriologici: clorofila, coliformi totali, coliformi fecali, nr. total de colonii

-         radioactivitatea: alpha total, beta total, tritiu, stronžiu 90, cesiu 137 si 134

Din punct de vedere al densitatii spatiale reteaua de monitoring a calitatii apelor de suprafata curgatoare din Romania cuprinde o statie la sub 1000 km2  bazin hidrografic incadrandu-se astfel in procedurile si prevederile retelei europene EUROWATERNET.

Evaluarea calitatii apelor curgatoare de suprafata pe anul 2002 s-a bazat pe prelucrarea datelor analitice primare obtinute, lunar, in 320 sectiuni de supraveghere de ordinul I, amplasate dupa cum urmeaza:

·       Bazinul hidrografic Tisa                ->/0;            bazinul hidrografic Olt               ->36;

·       Bazinul hidrografic Somes            ->28;           bazinul hidrografic Vedea          ->8 ;

·       Bazinul hidrografic Crisuri           ->18;           bazinul hidrografic Arges           ->34;

·       Bazinul hidrografic Mures            ->39;          bazinul hidrografic Ialomita        ->19;

·       Bazinul hidrografic Bega-Timis  ->21;          bazinul hidrografic Siret                ->55;

·       Bazinul hidrografic Nera-Cerna  ->5 ;          bazinul hidrografic Prut                ->20;

·       Bazinul hidrografic Jiu                  ->15;          bazinul hidrografic Dunare         ->12.              

Din punct de vedere al calitatii, cursurile de apa din Romania se clasifica in urmatoarele categorii:

·        Categoria I:  grupeaza apele care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu apa a centrelor populate sau care pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice si la pastravarii;

·        Categoria a II-a:  contine apele de suprafata care pot fi folosite la piscicultura ( in afara de salmonicultura ), si anume, la alimentarea cu apa pentru necesitati tehnologice ale industriilor si la agrement;

·        Categoria a III-a:  reprezinta apele care pot fi utilizate la irigarea culturilor agricole, la producerea energiei electrice in hidrocentrale, in instalatii de racire in industrie, spalatorii si in alte folosinte care suporta o astfel de calitate;

·        Categoria a D:  este categoria de ape degradate in care fauna piscicola nu se poate dezvolta.

Au fost luate in considerare doua aspecte principale:

·        Incadrarea sectiunilor de control de ordinul I in categorii de calitate, conform prevederilor STAS 4706/1998 si "numararea" cazurilor distincte evidentiate;

·        Discretizarea raurilor in tronsoane cu apa de aceeasi categorie de calitate si cumularea lungimilor tronsoanelor respective.

Indicatorii de poluare a raurilor - substante organice dizolvate (exprimate prin oxidabilitatea cu permanganat de potasiu si bicromat de potasiu), consumul biochimic de oxigen, amoniul, fosforul, azotul, substantele extractibile, metalele grele, depasesc pe unele sectoare limitele admisibile pentru diferitele categorii de calitate.

In cursul anului 2002 calitatea globala a apelor curgatoare de suprafata, evaluata in functie de situatia din cele 320 de sectiuni de supraveghere de ordinul I a avut urmatoarea distributie:

·        Categoria I: 55,8%;

·        Categoria a II-a: 27,6%;

·        Categoria a III-a: 6,1%;

·        Categoria D(degradat),a IV-a: 10,6%.


Calitatea globala a apelor curgatoare a fost apreciata dupa numarul sectiunilor de control in care s-au analizat indicatorii standard de calitate.

Luand drept criteriu ponderea sectiunilor cu "apa degradata" (A IV-a), situatiile cele mai defavorabile  s-au inregistrat in bazinele:

·        Prut           ->circa 37%

·        Ialomita     ->peste 26%

·        Vedea        ->circa 25%

Conform datelor cuprinse in tabelul 3.2, lungimea totala a raurilor investigate in anul 2002 de 22.012 de km, se repartizeaza astfel (figura 3.2):

·        Categoria I: 13405 km - 60,9%;

·        Categoria a II-a: 5505 km - 25%;

·        Categoria a III-a : 1386 km - 6,3%;

·        Categoria D: 1716 km - 7,8%.

Situatiile cele mai defavorabile (in raport cu ponderea de rau cu apa degradata) s-au produs in bazinele hidrografice:

·        Prut: 25,3%;

·        Ialomita: cca 22,3%


Totodata, a fost efectuata si o analiza a tendintelor de evolutie a calitatii apelor pe termen scurt, prin compararea situatiilor din anii 2001 si 2002 si "numararea" cazurilor de inrautatire - r, imbunatatire - b si stationare - s.

Din analiza cifrelor cuprinse in tabelul 3.3, se poate conchide ca tendintele de evolutie pe termen scurt au fost dominate de cazurile stationare, inregistrate in proportie de peste 80%, in timp ce inrautatirile si imbunatatirile au fost de circa 10%, respectiv 14%.

Procentul de 9,7% cat reprezinta totalul lungmii tronsoanelor de rau cu apa degradata calitativ, indica, pe ansamblul bazinelor hidrografice, o situatie relativ corespunzatoare; mai mult chiar, daca se face o comparatie cu perioada anterioara, incapand cu anul 1989, se constata o ameliorare semnificativa a calitatii apelor, relevata prin cresterea ponderii lungimii tronsoanelor cu apa de categoriile I-II, respectiv scaderea lungimii tronsoanelor cu apa de categoria a III-a si degradate.

Tabelul 3.1. Repartitia sectiunilor de control de ordinul I pe categorii de calitate conform situatiei globale evaluate in anul 2002

Nr.

Crt

Bazinul

Hidrografic

Numar

Total

sectiuni

Repartitia sectiunilor pe categorii de calitate

I

II

III

D

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

1

Tisa

8

7

87.5

1

12.5

-

-

-

-

2

Somes

28

15

53.6

10

35.7

-

-

3

10.7

3

Crisuri

18

16

88.9

-

-

-

-

2

11.1

4

Mures-Aranca

40

19

47.5

18

45.0

2

5.0

1

2.5

5

Bega-Timis

21

19

90.5

1

4.8

1

4.8

-

-

6

Nera-Cerna

5

5

100.0

-

-

-

-

-

7

Jiu

15

12

80.0

2

13.3

1

6.7

-

-

8

Olt

36

14

38.9

11

30.6

4

11.1

-7

19.4

9

Vedea

8

-

-

6

75.0

-

-

2

25.0

10

Arges

34

26

76.5

5

14.7

2

5.9

1

2.9

11

Ialomita

19

6

31.6

3

15.8

5

26.3

5

26.3

12

Siret

49

26

53.1

18

36.7

-

-

5

10.2

13

Prut

19

3

15.8

5

26.3

4

21.1

7

36.8

14

Dunare

12

6

50.0

6

50.0

-

-

-

-

Total

312

174

55.8

86

27.6

19

6.1

33

10.6

Tabelul 3.2.Centralizatorul lungimilor de rau cumulate pe categorii de calitate conform situatiei globale evaluate in anul 2002

Nr.

Crt

Bazinul

Hidrografic

Lungime

Total

km

Repartitia lungimilor pe categorii de calitate

I

II

III

D

km.

%

km.

%

km.

%

km.

%

1

Tisa

467

414

88.7

17

3.6

-

-

36

7.7

2

Somes

1681

1180

70.2

442

26.3

-

-

59

3.5

3

Crisuri

1093

946

86.6

68

6.2

-

-

79

7.2

4

Mures-Aranca

2434

1288

52.9

837

34.4

144

5.9

165

6.8

5

Bega-Timis

1119

1036

92.6

34

3.0

49

4.4

-

-

6

Nera-Cerna

258

258

100.

-

-

-

-

-

-

7

Jiu

944

742

78.6

147

15.6

55

5.8

-

-

8

Olt

2335

1323

56.7

554

23.7

139

6.0

319

13.7

9

Vedea

1175

389

44.5

355

40.6

99

11.3

32

3.7

10

Arges

2325

1836

79.0

408

17.5

50

2.2

31

1.3

11

Ialomita

1175

450

38.3

196

16.7

267

22.7

262

22.3

12

Siret

4135

2369

57.3

1235

29.9

199

4.8

332

8.0

13

Prut

1588

356

22.4

615

38.7

216

13.6

401

5.3

14

Dunare

1225

636

51.9

459

37.5

130

10.6

-

-

15

Litoral

358

182

50.8

138

38.5

38

10.6

-

-

Total

22012

13405

60.9

5505

25

1386

6.3

1716

7.8

Tabelul 3.3.Repartitia sectiunilor de control de ordinul I in functie de tendintele de evolutie a calitatii apei pe termen scurt inregistrate in anul 2002 comparativ cu situatia din 2001

Nr.

Crt.

Bazin hidrografic

Nr.total

Sectiuni

Tendinte de evolutie

R:inrautatire

B:ameliorare

S:stationare

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

1

Tisa

8

-

-

-

-

8

100.0

2

Somes

28

1

3.6

1

3.6

26

92.8

3

Crisuri

18

2

11.1

4

22.2

12

66.7

4

Mures-Aranca

40

6

15

5

12.5

29

72.5

5

Bega-Timis

21

-

-

1

4.8

20

95.2

6

Nera-Cerna

5

-

-

-

-

5

100.0

7

Jiu

15

-

-

-

-

15

100.0

8

Olt

36

5

13.9

10

27.8

21

58.3

9

Vedea

8

1

12.5

-

-

7

87.5

10

Arges

34

-

-

2

5.9

32

94.1

11

Ialomita

19

3

15.8

5

26.3

11

57.9

12

Siret

49

2

4.1

5

10.2

42

85.7

13

Prut

19

4

21.1

1

5.3

14

73.7

14

Dunare

12

-

-

-

-

12

100.0

Total

312

24

7.7

34

10.9

254

81.4

            Astfel, fata de lungimea totala a raurilor investigate, ponderea tronsoanelor cu apa de categoriile:

·        categoria I a crescut de la 35% in 1990 la 61% in 2002;

·        categoria a II-a a fost de 25% atat in 1990 cat si in 2002;

·        categoria a III-a a scazut de la 18% in 1990 la 6% in 2002;

·        categoria D a scazut de la 22% in 1990 la cca 8% in 2002.

Aceasta imbunatatire, evidentiata in graficul din figura 3.3 se datoreaza, mai ales, reducerii sau sistarii activitatii unor unitati economice mari poluatoare, dar si aplicarii cu fermitate, de catre organismele abilitate, a prevederilor legislatiei in vigoare referitor la protectia calitatii apelor.


Daca procentul de 8%, respectiv ponderea lungimii cumulate a tronsoanelor de rauri cu apa degradata, indica la nivel national o situatie relativ favorabila, el mascheaza, totusi, anumite situatii critice, ca in cazul bazinelor Somes-Tisa, Ialomita, Prut si Mures-Aranca sau al raurilor Sasar, Aries, Dambovita (in zona aval de Bucuresti), Jijia, Bahlui s.a.

Din punct de vedere saprobiologic, analiza globala a celor 20.088 km lungime de rauri, urmarite in 457 sectiuni de ordinul I si II, in anul 2002 a evidentiat urmatoarele:

·        14.373 km lungime rauri, s-au incadrat in categoria apelor cu grad de curatenie (C%) ridicat si moderat (232 km reprezentand 1,15% - oligo-saproba; 467 km reprezentand 2,32 - oligo-betasaproba);

·        13.674 km reprezentand 68,08 % betasaproba.

Lungimea raurilor in care s-a inregistrat inrautatirea calitatii apei, alfasaproba a crescut de la 2.897 km reprezentand 14,62 % in anul 2001, la 4850 km, reprezentand 24,14% in anul 2002.

In tabelul 3.4. este prezentata situatia globala a lungimilor de rau din Romania cumulate pe categorii de saprobitate (C%) in anul 2002.

Cele mai scazute valori ale gradului de curatenie (C%)s-au inregistrat in bazinele hidrologice Olt si Prut pe un tronson care a insumat 69 km reprezentand 0,34% din lungimea totala monitorizata, apa raurilor incadrandu-se in categoria alfa-polisaproba (impurificare ridicata spre foarte ridicata).

In anul 2002 poluarea cea mai ridicata s-a inregistrat in bazinul hidrografic Tisa pe un tronson de 36 km (pe raurile Cisla 10 km, Turt 16 km) si bazinul hidrografic Somes pe un tronson de 26 km (Lapus 7 km, Sasar 19 km) si Siret (parau Neagra - 34 km), insumand o lungime totala de 96 km, reprezentand 0,48% din lungimea totala a raurilor monitorizate si in care pe perioada intreaga de recoltare a probelor, fauna bentonica a fost absenta.

O imagine de ansamblu a starii de calitate a apelor curgatoare si lacurilor din Romania este prezentata in figura 3.4.

In continuare sunt prezentate pe bazine hidrografice, cazuri de depasiri, mai mult sau mai putin semnificative, ale limitelor admisibile ale categoriei a III-a de calitate, la unul sau mai multi parametri, la sectiunile de supraveghere de ordinul I precum si cauza potentiala a acestor depasiri: cauze naturale, poluari punctiforme, poluari difuze.

 In general, cota cea mai mare din potentialul de poluare in cazul surselor de poluare punctiforme apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale,industriei chimice si zootehniei; urmeaza, apoi, agentii economici din industriile extractiva si metalurgica.

Poluarea difuza se refera la intrari de poluanti in mediul acvatic cu o provenienta mai greu de identificat si controlat. Este aici inclusa in special poluarea din agricultura, depunerile solide si/sau lichide din atmosfera. Sursele difuze, de asemenea, include poluarile cauzate de consumul de produse/ materii prime prin industrie (industria extractiva) sau populatie.

Bazinul hidrografic Tisa

S-au inregistrat depasiri individuale ale limitelor admisibile pentru categoria a III-a (incadrare in categoria D), relativ la incarcarea cu Zn, in cazul sectiunilor:

·        Turulung  pe raul Tur;

·        Bistra pe raul Viseu;

·        Valea Viseului si Teceu Mic pe raul Tisa.

 

 

Bazinul hidrografic Somes

S-au inregistrat depasiri (individuale) ale limitelor admisibile ale categoriei a III-a (incadrare in categoria D) in sectiunile:

·         Salatiu (P) pe raul Somesul Mic;

·         Rastoci (P si Zn) si Ulmeni (Zn) pe raul Somes;

·         Razoare si Lapusel pe raul Lapus, amonte Cavnic si Copalnic pe raul Cavnic (Zn).


Tabelul 3.4. Situatia globala a lungimilor de rau din Romania cumulate pe categorii de saprobitate (C%) in anul 2002

Nr. Crt.

Bazinul hodrografic

Lungimea

Totala

(km)

Repartitia lungimilor raurilor pe categorii de saprobitate (C%) in anul 2002

oligosaproba

Oligo-betasaproba

Betasaproba

Beta-alfasaproba

alfasaproba

Alfa-polisaproba

polisaproba

Pustiire biologica

km

%

km

%

km

%

km

%

km

%

km

%

km

%

km

%

1

Tisa

467

-

-

-

-

431

92,7

-

-

-

-

-

-

-

-

36

7,7

2

Somes

1681

-

-

33

1,96

1136

67,58

405

24,09

81

4,82

-

-

-

-

26

1,55

3

Crisuri

1093

-

-

-

-

1014

92,77

79

7,23

-

-

-

-

-

-

-

-

4

Mures-Aranca

2351

-

-

159

6,76

2055

87,41

137

5,83

-

-

-

-

-

-

-

-

5

Bega-Timis

1119

-

-

-

-

758

67,74

334

28,85

27

2,41

-

-

-

-

-

-

6

Nera-Cerna

258

-

-

-

-

258

100

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

7

Jiu

724

91

12,97

205

28,31

341

47,10

87

12,02

-

-

-

-

-

-

-

-

8

Olt

1962

141

7,19

70

3,57

847

43,17

790

40,26

95

4,84

19

0,97

-

-

-

-

9

Vedea

875

-

-

-

-

843

96,34

32

3,66

-

-

-

-

-

-

-

-

10

Arges

2105

-

-

-

-

1090

51,78

931

44,23

84

3,99

-

-

-

-

-

-

11

Ialomita

1175

-

-

-

-

681

57,96

348

38,29

146

3,75

-

-

-

-

-

-

12

Siret

3390

-

-

-

-

1989

58,57

1228

36,52

129

3,81

-

-

-

-

34

1,00

13

Prut

1396

-

-

-

-

739

52,94

469

33,60

138

9,88

50

3,58

-

-

-

-

14

Dunare

1225

-

-

-

-

1225

100

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

15

Litoral

267

-

-

-

-

100

267

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Total general

20.088

232

1,15

467

2,32

13674

68,08

4850

24,14

700

3,84

69

0,34

-

-

96

0,48


·        Cicarlau (Zn), Ambud si Oar (Zn) pe raul Somes;

·        Busag (cianuri, Mn si Zn) pe raul Lapus;

·        Amonte Baia Sprie (Zn) si Baia Mare (Cu, Zn si Cd) pe raul Sasar;

·        Crasna si Moiad (P), Supuru de jos (P, Zn) si Berveni (P si Zn) pe raul Crasna.

Poluarile mentionate provin, in rpincipal, din activitati ale industriei chimice (Terapia Cluj, Somes Dej), ale industriei metalurgice (SC PHOENIX SA Baia Mare) industriei extractive (E.M. Baia Sprie, E.M.Herja, E.M.Cavnic) si din zootehnie (Avicola Satu Mare, Agrocomsuin Bontida, Comsuin Moftin, Arocomsuin Bontida).

Bazinul hidrografic Cris

S-au inregistrat cazuri de depasire a limitelor admisibile pentru categoria a III-a, in sectiunile:

·        Aval Suplacu (substante petroliere);

·        Parhida (substante petroliere)pe raul Barcau.

In bazinul raului Barcau sunt situate unitati de extractie si prelucrare a titeiului, apartianand de Petrom Suplacu de Barcau.

Bazinul hidrografic Mures

Depasiri, mai mult sau mai putin semnificative, ale limitelor admisibile ale categoriei a III-a de calitate, la unul sau mai multi parametri, s-au inregistrat in cazul urmatoarelor sectiuni de supraveghere de ordinul I:

·        Stanceni (Zn), Ungheni, Cipau, Chetani (P), Ocna Mures, Alba Iulia, Ghelmar, Branisca, Lipova, Arad (Zn), pe raul Mures;

·        Baia de Aries (Cu, Fe si Zn), Buru (Zn) si Luncani (Zn) pe raul Aries;

·        Amonte Blaj (Zn) si mihalt (Cr, Zn) pe raul Tarnava Mare;

·        Sarateni (Cl), Petrisat (Cr si Zn) pe raul Strei;

·        Santuhaln (Zn)pe raul Cerna;

·        Petrisat (Cr) pe raul Tarnava Mica, Barabant (Cu si Zn) pe raul Ampoi.

Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (SC Sometra SA Copsa Mica, Bicapa Tarnaveni, Azomures Tg.Mures), industria extractiva (E.M. Abrud, E.M. Baia de Aries), metalurgie (siderurgica Hunedoara), industria alimentara (Indagrara Arad).

Poluarile difuze cauzate de industria extractiva (exemplu bazinul hidrografic Aries) pot avea drept cauza apele de mina evacuate din galeriile active si parasite si apele care spala haldele de steril, dizolvand substantele active care se mai gasesc in minereu (Fe, Cu, Zn).

Bazinul hidrografic Bega-Timis

 

S-au inregistrat depasiri, mai mult sau mai putin semnificative, ale limitelor admisibile pentru categoria a III-a de calitate, la unul sau mai multi indicatori, in urmatoarele sectiuni:

·        Otelec (P si Zn) pe raul Bega;

·        Pischia (Cd si P) si Cenei (CBO5, P si Zn) pe raul Bega Veche;

·        Graniceri (Zn si P) pe raul Timis;

·        Otvesti (Fe) pe raul Poganis;

·        Moniom (P), Gataia (cianuri) si Partos(P si Zn) pe raul Barzava;

·        Varadia (P) pe raul Caras.

Principalii poluatori sunt municipiul Timisoara si fermele zootehnice de la Beregsau (pe Bega Veche), Comsuin Birda (pe Barzava) si Comseltest Padureni.

Bazinul hidrografic Jiu

Considerate in mod individual, situatii de neincadrare in limitele ategoriei a III-a (categoria D) s-au inregistrat, sporadic si nesemnificativ,  in cazul urmatoarelor sectiuni:

·        Albesti (reziduu fix, Cl, Na) pe Amaradia, rau avand un grad mare de mineralizare;

·        Fata Motrului (P) pe raul Motru;

·        Racari, Podari si Zaval (P) pe raul Jiu;

·        Albesti (reziduu fix, Cl, Na,P )pe raul Amaradia.

Principalii  poluatori din bazinul hidrografic Jiu sunt: municipiul craiova, DOLJCHIM Craiova, preparatiile miniere Lupeni si Petrila.

Bazinul hidrografic Olt

S-au inregistrat depasiri individuale ale limitei categoriei a III-a, la unul sau mai multi parametri, cu un grad mai mare sau mai mic de semnificatie, in urmatoarele sectiuni:

·        Amonte Balan (CCO-Cr, Fe si Zn), Tomesti (Zn), Sancraieni (Fe si Zn), Ilieni (Zn), Araci (Fe), Feldioara (CCO-Cr, CBO5, CCO-Mn, Fe, P si Zn), Fagaras (CCO-Cr, CCO-Mn, CBO5 Fe, P si Zn), Carta (CCO-Cr), Sebes (P), Caineni (Fe, CCO-Cr, Cu, Zn si P), Ramnicu-Valcea (P, Fe, Cu, Zn, Cd), Dragasani (P, Fe, Zn, Cd), Slatina (P), si Stoenesti (P), pe raul Olt;

·        Amonte confluenta raului Olt (CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, Fe si Zn) pe raul Barsa;

·        Amonte confluenta Bod (CCO-Cr, Fe, P si Zn) pe raul Ghimbasel;

·        Rupea gara (CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, P, Fe si Zn) pe raul Homorod;

·        Amonte Sibiu (CCO-Cr, P si aval Talmaciu (CCO-Cr, P) pe raul Cibin;

·        Nistoresti (P)si Falcoiu (P) pe raul Oltet;

·        Pielesti (P) si Resca (P) pe raul Teslui.

Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (Nitramonia Fagaras, Oltchim Rm.Valcea, Romacril Rasnov, Colorom codlea, U.P.S. Govora, Viromet Victoria), industria celulozei si hartiei (Celohart Zarnesti), industria extractiva (E.M.Balan, E.M.Capeni etc.) si gospodarie comunala (Miercurea Ciuc, Brasov, Sibiu, Rm, Valcea, Slatina).

 

Bazinul hidrografic Arges-Vedea

S-au inregistrat depasiri ale limitelor admisibile pentru categoria a III-a de calitate, la unul sau mai multi parametri, in cazul urmatoarelor sectiuni:

·        Vladeni si Alexandria (Cl, Na, P), precum si amonte confluenta cu Dunarea (NA, P) pe raul Vedea;

·        Rachitele (rez.fix, Cl, SO4Fe si Na  si Ciobani (rez.fix, Cl, Na, SO4) pe raul Cotmeana;

·        Marzanesti (P) pe raul Teleorman.

Pentru bazinul Arges s-au produs unele depasiri ale limitelor admisibile pentru categoria a III-a de calitate, mai ales referitor la indicatorul P (fosfor total) intr-un numar destul de mare de sectiuni si anume:

·        Malu Spart (P), Budesti (O2, substante petroliere, P), Clatesti (P) pe raul Arges;

·        Ciumesti (Zn) pe raul Doamnei;

·        Oarja, Vadu Lat si Comana (P) pe raul Neajlov;

·        Suseni (P si Zn) si Uesti (P) pe raul Dambovnic;

·        Calugareni (P) pe raul Calnistea;

·        Baciu (P) pe raul Glavacioc;

·        Poenari (P) si Vidra (P) pe raul Sabar;

·        Colacu (P) pe raul Colentina;

·        Malu cu Flori (P) si Lunguletu (P) pe raul Dambovita.

Depasiri la alti indicatori:

·          Budesti (O2, CBO5, CCO-Mn, detergenti, substante petroliere) pe raul Dambovita;

·          Glambocata (reziduu fix, Cl, SO4) pe raul Sabar.

Principalele unitati poluatoare provin din industria chimica (Arpechim Pitesti), din industria constructoare de masini (Dacia Pitesti) sau din activitati din domeniul gospodaririi comunale (municipiile Bucuresti si Pitesti).

 

Bazinul hidrografic Ialomita

Cazurile de neincadrare in limitele categoriei a III-a de calitate (cu incadrare in categoria D) s-au produs in urmatoarele sectiuni:

·        Baltita (Cl, Na, produse petroliere, P, Zn) pe raul Cricovul Dulce;

·        Cosereni, Ciochina, Slobozia (Na) si Tandarei (Na, produse petroliere) pe raul Ialomita;

·        Tinosu (produse petroliere, cianuri, Zn) si Adancata (Cl, Na, produse petroliere) pe raul Prahova;

·        Moara Domneasca (cianuri, P, produse petroliere si Zn) pe raul Teleajen;

·        Sangeru (reziduu fix, Cl, Na si P) si Ciorani (reziduu fix, Cl, Na) pe raul Cricovul Sarat.

In afara de poluarile difuze  si poluarile produse din cauze naturale (exemplu Cricovul Sarat), principalele surse de poluare punctiforme provin din activitati din industria chimica si petrochimica (Amonil Slobozia, Petrobrazi Ploiesti, Astra Ploiesti, Petrotel Teleajen), din industria alimentara (Ulcom Slobozia) si gospodarie comunala (Targoviste, Ploiesti, Slobozia).

Bazinul hidrografic Siret

Sectiunile in care valorile medii globale ale unor indicatori au depasit limitele categoriei a III-a (cu incadrare in categoria degradat) au fost urmatoarele:

·        Vorniceni (P) si Dolhesti (P) pe raul Somuzul Mare;

·        Itcani (P) si Liteni (P) pe raul Suceava;

·        Timisesti (produse petroliere) si Roman (produse petroliere si P) pe raul Moldova;

·        Argestru (P), Straja (P), Frunzeni (produse petroliere si P), aval lac agrement Bacsu (P) pe raul Bistrita;

·        Hutani (P), Dragesti (produse petroliere si P), Galbeni (P), Cosmesti , Lungoci si Sendreni (produse petroliere si P) pe raul Siret;

·        Amonte Tg. Ocna (Produse petroliere si P) si Adjud (P) pe raul Trotus;

·        Botarlau (produse petroliere si P) pe raul Putna;

·        Tulburea si Maicanesti (reziduu fix, Cl, Na, P) pe raul Ramnicu Sarat (caracterizat, cum de altel s-a mai mentionat, de o puternica incarcare minerala naturala);

·        Amonte Buzau (Na), Racovita (Fe) pe raul Buzau;

·        Negresti (CCO-Cr, P), Vaslui (P) si amonte Barlad (CCO-Cr, P), Munteni (P) si Umbrasti (produse petroliere si P) pe raul Barlad;

·        Satu Nou (P) si Muntenii de Jos (CCO-Cr si P) pe raul Vaslui.

Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (Chimcomplex Borzesti, Carom Onesti, Rafo Onesti, Fibrex Savinesti, Azochim Roznov, Sofert Bacau), industria celulozei si hartiei (Letea Bacau), zootehnie (Suinprod Neamt, Agricola Bacau) sau din activitati din domeniul gospodariei comunale (Bacau, Barlad, Vaslui).

Bazinul hidrografic Prut

Cazurile in care, indiferent de calitatea globala a sectiunii, concentratiile medii ponderate au depasit limitele admisibile ale categoriei a III-a, la unul sau mai multi indicatori, s-au produs in sectiunile:

·        Dranceni (P), Oancea si Sivita (produse petroliere) pe raul Prut;

·        Todireni (CBO5, CCO-Cr, P), Victoria (CCO-Cr, Fe) si Chiperesti (CBO5, CCO-Cr, P) pe raul Jijia;

·        Amonte Leorda (Fe) pe raul Sitna;

·        Sipote (CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, P) pe raul Bahlui;

·        Havarna (CBO5, CCO-Cr) pe raul Baseu.

In afara de poluarile difuze , destul de importante, poluarile punctiforme provin dactivitati zootehnice (Comton Tomesti), industrii (Antibiotoce Iasi etc.) si gospodaria comunala (Botosani, Iasi, Husi).

Principalele tronsoane de rau caracterizate de o poluare accentuata a apei (categoria D) sunt prezentate in tabelul 3.5.

Pentru o serie de tronsoane evidentiate mai sus se poate observa impactul unor surse de poluare industriale sau orasenesti asupra cursurilor de apa respective: E.M. Baia Borsa, E.M.Turt, E.M.Certej, E.M. Rodna, E.M.Cavnic, E.M.Baia Sprie, Suplacu de Barcau, Bicapa Tarnaveni, Celohart Zarnesti, Petrobrazi Ploiesti, Petrotel Teleajen, municipiile Sibiu,, Bucuresti, Vaslui, Botosani etc.

Tabelul 3.5. Principalele tronsoane de rau cu apa degradata calitativ, conform evaluarii situatiei inregistrate in anul 2002

Nr.

Crt.

Bazinul

Hidrografic

Cursul de apa

Tronsonul

Lungime (km)

1

Somes - Tisa

Cisla

Baia -Borsa- confluenta cu raul Viseu

10

Tarna Mare

Bocicau

10

Turt

E.M.Turt-confluenta cu raul Tur

16

Bailor

E.M.Rodna-confluenta cu raul Somesul Mare

8

Lapus

Amonte confluenta cu raul Somes

7

Cavnic

E.M.Cavnic-confluenta cu raul Lapus

25

Sasar

E.M.Baia Sprie-confluenta cu raul Lapus

19

2

Crisuri

Barcau

Suplacu de Barcau-Chiribis

34

Barcau

Sarsig-Parhida

25

3

Mures

Abrud

Amonte confluenta cu raul Aries

24

Aries

Confluenta cu raul Abrud- confl. cu Ocolisel

58

Certej

Amonte confluenta cu raul mures

18

Tarnava Mica

Tarnaveni-Cetatea de Balta

21

4

Olt

Olt

Confl.Barsa-confl.Cartisoara

180

Barsa

Zarnesti-confluenta cu raul Olt

49

Cibin

Mohu-confluenta cu raul Olt

27

5

Vedea

Cotmeana

Izvoare-Poiana Lacului

32

6

Arges

Dambovita

Glina-confluenta cu raul Arges

31

7

Ialomita

Cricovul Sarat

Izvoare-varsare

94

Prahova

Aval Brazi-confluenta cu raul Ialomita

94

Teleajen

Evacuare Petrotel- confl. cu raul Prahova

30

8

Siret

Vaslui

Vaslui-confluenta cu raul Barlad

11

Barlad

Tecuci-confluenta cu raul Siret

16

Slanic

Amonte confluenta cu raul Buzau

73

Geru

Amonte confluenta cu raul Siret

62

Rm.Sarat

Amonte confluenta cu raul Siret

139

9

Prut

Podriga

Darabani-confluenta cu raul Baseu

35

Baseu

Havarna-ac.Negreni

12

Sitna

Botosani- cofluenta cu raul Burla

29

Bahluet

Amonte confluenta cu raul Bahlui

41

Jijija

Trusesti-confl.Prut

134

Miletin

N.Balcescu-confluenta cu raul Jijia

53

Bahlui

Harlau-confluenta cu raul Jijia

97

 

 

 

 

 

3.5 MONITORINGUL LACURILOR NATURALE SI ARTIFICIALE

·        lacuri naturale si artificiale: 111

Selectarea lor s-a facut in functie de folosinta lacului: alimentare cu apa potabila, piscicultura, irigatii, producere de energie electrica;

·        indicatori de calitate analizati: 40

-         fizico-chimici: pH, oxigenul dizolvat, CCO-Cr, CCO-Mn, conductivitatea, suspensii, cloruri, sulfati, fosfati, carbonati, azotati, azotiti, amoniu, calciu, natriu, potasiu, mangan, fosforul total, fier total, etc.

-         biologici: fitoplancton, zooplancton, zoobentos, grad de curatire

-         bacteriologici: germeni totali, coliformi totali.

·        campanii de recoltare:

*        3-4 pe an, īntre martie si octombrie, pentru circa 40 de indicatori si de 2 ori pe an pentru metale grele;

*        probele de apa se iau de la baraj, mijlocul lacului si de la coada. Probele de la baraj si de la coada lacului se iau de la suprafata, iar cele de la mijlocul lacului se preleveaza de la diferite adancimi (0 m, -5 m,    -10 m, -20 m).

In anul 2002 activitatea de monitorizare a calitatii apelor, a inclus 111 lacuri (naturale si artificiale) din care in :

·        Bazinul hidrografic Tisa: 1;

·        Bazinul hidrografic Arges: 12;

·        Bazinul hidrografic Somes: 4;

·        Bazinul hidrografic Ialomita: 8;

·        Bazinul hidrografic Mures: 6;

·        Bazinul hidrografic Siret: 19;

·        Bazinul hidrografic Baga-Timis: 4;

·        Bazinul hidrografic Prut: 9;

·        Bazinul hidrografic Nera-Cerna: 3;

·        Bazinul hidrografic Dunare: 13;

·        Bazinul hidrografic Jiu: 2;

·        Bazinul hidrografic Litoral: 7;

·        Bazinul hidrografic Olt :  11.

Caracterizarea globala a calitatii apelor acestoe lacuri s-a facut prin interpretarea rezultatelor analizalor efectuate, in campanii sezoniere, cu referire la incadrarea in categorii de calitate.

Determinarea gradului de trofie a apei lacurilor s-a efectuat prin urmarirea evolutiei valorilor urmatorilor indicatori fizico-chimici si biologici:

·          Temperatura apei;

·          Transparenta;

·          Regimul de oxigen;

·          Regimul de nutrienti;

·          Evolutia biocenozelor (biomasa fitoplanctonica si radul de trofie) in functie  de limitele prevazute in standardele in vigoare.

Din analiza datelor se constata ca:

·        din cele 111 de lacuri investigate, 67 (68,42%) s-au incadrat in categoria I de calitate; 16 (14,74%) in categoria a II-a de calitate; 18(13,68%) in categoria a III-a de calitate si 10 (3,16%) in categoria D;

·        stare buna a lacurilor a fost inregistrata in cadrul bazinelor hidrografice Tisa, Somes, Mures, Bega-Timis, Nera-Cerna si Jiu (categoria I: 100%);

·        situatie necorespunzatoare a starii lacurilor s-a inregistrat in cadrul bazinelor hidrografice Siret (categoria degradat: 11.1%)  si Prut (ategoria degradat: 11.11%); in bazinul Litoral s-a evidentiat imbunatatirea calitatii apei, inregistrandu-se trecerea din categoria degradat in categoria a III-a de calitate.

Situatia referitoare la troficitatea apei lacurilor (tabelul 3.8) evidentiaza urmatoarele aspecte globale:

·        din cele 111 de lacuri monitorizate, 31 (21,05%) se incadreaza in categoria oligotrofe; 31 (21,5%) in categoria oligo-mezotrofe; 38 (34,74%) in  categoria mezotrofe; 7 (11,57%) in categoria mezo-eutrofe si 6 (11,47%) in categoria eutrofe.

·        Indicatorii fizico-chimici si biologici (gradul de saturatie in oxigen, nutrientii; azotul mineral total, fosforul total si biomasa fitoplanctonica), in cadrul bazinelor hidrografice Bega-Timis (categoria oligo-mezotrofa: 25%, categoria mezotrofa: 75%) si Ialomita (categoria oligotrofa: 50%, categoria mezotrofa: 16,7%, categoria mezo-eutrofa: 33,33%) au prezentat valori care nu au modificat categoriile de troficitate ale apei lacurilor comparativ cu anii anteriori. In anul 2000, in bazinul Prut (22%) si Dunare (15,38%), numarul de lacuri in care a continuat sa se evidentieze fenomenul de eutrofizare, s-a redus comparativ cu anul 1999 (55,6% - bazinul hidrografic Prut si 23,1% - bazinul hidrografic Dunare).

Tabelul 3.6. situatia calitatii globale a apei principalelor lacuri din Romania - 2002 

Nr.crt

Nr.crt.

Bazin

Hidro-grafic

Lacul

Cursul de apa pe care este amplasat lacul

Volumul total (milioane m3)

Folosinta principala

Calitatea apei(categoria)

denumire

Tip

Chimica

Biologica

O:

Oligotrof

M:

Mezotrof

E:eutrof

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1.Bazinul hidrografic Tisa

1

Calinesti -Oas

Acumulare

Tur

29.0

complexa

I

O-M

2.Bazinul hidrografic Somes

1

Cobilita

Acumulare

Bistrita

101.2

complexa

I

O-M

2

Gilau

Acumulare

Somesul Mic

4.2

complexa

I

M

3

Stramtori

Acumulare

Firiza

16.6

complexa

I

O -M

4

Varsolt

Acumulare

Crasna

39.9

complexa

I

M

3.Bazinul hidrografic Mures

1

Ighis

Acumulare

Ighis

13.4

Alimentari cu apa

I

O-M

2

Bezid

Acumulare

Cusmed

31.0

complexa

I

O

3

Petresti

Acumulare

Sebes

1.7

Energie elecrica

I

O

4

Nedeiu

Acumulare

Sebes

-

Energie electrica

I

O

0

5

Teliuc

(Cincis)

Acumulare

Cerna

41.0

Alimentari cu apa

I

O-M

1

6

Hateg

Acumulare

Raul Mare

14.5

Complexa

I

O

4.Bazinul hidrografic Bega-Timis

2

1

Surduc

Acumulare

Gladna

66.3

complexa

I

M

3

2

Trei Ape

Acumulare

Timis

6.3

complexa

I

M

4

3

Gozna

Acumulare

Barzava

12.0

complexa

I

M

5

4

Secu

Acumulare

Barzava

15.1

complexa

I

O-M

5.Bazinul hidrografic Nera-Cerna

6

1

Taria

Acumulare

Taria

-

Alimentari cu apa

I

O-M

7

2

Herculane

Acumulare

Cerna

15.7

complexa

I

O-M

8

3

Valea lui Iovan

Acumulare

Cerna

126.0

complexa

I

O

6.Bazinul hdrografic Jiu

9

1

Valea de Pesti

Acumulare

Jiul de Vest

5.0

alimentari cu apa

I

O

0

2

Isalnita

Acumulare

Jiu

1.4

alimentari cu apa

I

O-M

7.Bazinul hidrografic Olt

1

1

Mestea-canu

Acumulare

Olt

1.1

Alimentari cu apa

I

O

2

2

Frumoasa

Acumulare

Frumoasa

10.6

Alimentari cu apa

I

O

3

3

Sacele

Acumulare

Tarlung

18.3

Alimentari cu apa

I

O -M

4

4

Dopca

Acumulare

Valea Mare

0.7

Alimentari cu apa

I

O

5

5

Gura Raului

Acumulare

Cibin

15.5

Alimentari cu apa

I

O -M

6

6

Ramnicu-Valcea

Acumulare

Olt

19.0

Energie electrica

II

M

7

7

Babeni

Acumulare

Olt

78.3

Energie electrica

II

M

8

8

Vidra

Acumulare

Lotru

340.0

complexa

I

O

9

9

Bradisor

Acumulare

Lotru

38.0

complexa

I

O

0

10

Slatina

Acumulare

Olt

31.0

Energie electrica

I

M

1

11

Scorei

Acumulare

Olt

5.2

Energie electrica

II

E

8.Bazinul hidrografic Arges

2

1

Vidraru

Acumulare

Arges

473.0

complexa

I

O

3

2

Zigoneni

Acumulare

Arges

13.4

Energie electrica

I

O

4

3

Valcele

Acumulare

Arges

44.0

Energie electrica

I

O

5

4

Budeasa

Acumulare

Arges

55.0

complexa

I

O -M

6

5

Golesti

Acumulare

Arges

86.0

complexa

I

0 -M

7

6

Rausor

Acumulare

Raul Targului

68.0

Energie electrica

I

O

8

7

Gradinari

Acumulare

Ilfovat

12.4

complexa

II

M

9

8

Facau

Acumulare

Ilfovat

3.0

Irigatii

I

M

0

9

Pecineagu

Acumulare

Dambovita

69.0

Energie electrica

I

O

1

10

Vacaresti

Acumulare

Dambovita

54.0

complexa

I

O -M

2

11

Lacul Morii

Acumulare

Dambovita

19.6

Energie electrica

I

M

3

12

Cernica

Acumulare

Colentina

8.8

complexa

II

M

9.Bazinul hidrografic Ialomita

4

1

Snagov

Natural

Ialomita

17.2

Agrement

II

M -E

5

2

Caldarusani

Natural

Ialomita

4.5

Agrement

II

M -E

6

3

Amara

Natural

Ialomita

2.6

Terapeutic

-

-

7

4

Fundata

Natural

Ialomita

10.0

Terapeutic

-