Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































Apele Romane - Management

management












ALTE DOCUMENTE

COMPETENŢA MANAGERIALĂ sI PERFECŢIONAREA sl SPECIALIZAREA PERMANENTĂ
Stocurile
Preparation Questionnaire - Department
Analiza efectuata de management
MANAGEMENT FINANCIAR
Managementul strategic
Elemente de economie si management de mediu la S.C. Stimpex S.A.
Noua Guvernare
Management general grile
Manual de Procedura - Ajutor Stocare Privata Unt si Smantana 2

Apele Romane - Management

Introducere


Apa este una din cele mai importante resurse pentru om. Ea reprezinta viata, dar si calitatea vietii. Apa, element indispensabil vietii, este, in acelasi timp, resursa naturala fundamentala, fara de care nu ar fi posibila desfasurarea activitatilor omului. Calitatea apei se apreciaza in raport cu utilizarea acesteia, prin determinarea unor indicatori fiziici, chimici si biologici.




Conditiile ce trebuie indeplinite de apa potabila sunt prevazute in acte normative, precizandu-se caracteristicile organoleptice, fizice, chimice, radiochimice, biologice si alimentare. Ca agent de racire trebuie limitat continutul apei in suspensii si substante corozive, iar pentru apa de irigat este foarte importanta concentratia de saruri solubile. In cazul utilizarii industriale, apa va indeplini caracteristici fizico-chimice specifice pentru prcesele respective (puritatea maxima pentru productia de medicamente).

Se estimeaza ca planeta dispune de 1,37 miliarde kmde apa, dar circa 97,2% este constituita din apa marilor si oceanelor. Omul dispune numai de apele de la suprafata solului - adica de aproximativ 30000 km , ceea ce inseamna circa 0,002% din total.

P = N-R,

In care:

P = cerinta de apa (proaspata) prelevata din sursa;

N = necesarul de apa (utilizat in procesul tehnologic);

R = cantitatea de apa recirculata intern in procesul tehnologic (exemplu, apa de racire).

Ra = P - C,



In care:

Ra = apa restituita (cantitatea de apa, restituita sursei dupa utilizare, adica diferenta intre cerinta si consum);

P = cerinta de apa (apa prelevata);

C = consumul de apa necesitat de fotosinteza, inglobat in produsul finit.

Apele restituite sunt pae uzate, care au compozitia fizico-chimica si bacteriologica diferita fata de apa prelevata. Substantele si agentii care isi schimba caracteristicile initiale ale apelor naturale in care sunt evacuate se numesc poluanti. In ceea ce priveste apa, prin poluare se intelege alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale acesteia produsa direct de catre unele activitati umane sau de unele procese naturale, care o fac improprie pentru folosirea normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea.

Dupa provenienta, apele uzate se pot divide in mai multe grupe:

Capitolul I

Organizarea si conducerea companiei


Conducerea companiei


Compania Nationala "Apele Romane" S.A. este condusa de catre Adunarea Generala a Actionarilor, care decide asupra activitatii si politicii ei economice.

Interesele capitalului de stat sunt reprezentate de doi imputernici ai Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si un imputernicit al Ministerului Finantelor, numiti prin Ordin al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului.

Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare.

Adunarile generale ordinare ale actionarilor se convoaca de catre presedintele consiliului de administratie. Ele au loc cel putin o data pe an, la doua luni de la incheierea exercitiului financiar, pentru examinarea bilantului contabil si a contului de profit si pierdere pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului pe anl in curs.

Adunarea generala extraordinara a actionarilor va fi convocata, ori de cate ori va fi nevoie, la solicitarea actionarului unic sau la cererea Consiliului de Administratie ori a cenzorilor, in conformitate cu dispozitiile din statut.

Compania Nationala "Apele Romane" S.A. este administrata in prezent de un Consiliu de Administratie compus din 9 membrii, dintre care unul este presedintele Consiliului de Administratie, care indeplineste si functia de director general. Consiliul de Administratie isi desfasoara activitatea in conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare si hotaraste in toate problemele privind activitatea companiei.

Membrii consiliului de administratie sunt numiti in perioada in care statul este actionar, prin Ordin al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului. Membrii consiliului de administratie, denumiti administratori, pot avea calitatea de actionari.

Compania Nationala "Apele Romane" S.A. este reprezentata in raport cu terte persoane fizice si juridice de catre directorul general, scop in care acesta este investit de catre consiliul de administratie cu puteri decizionale in organizarea si conducerea activitatii acesteia.

Dupa desfasurarea concursului de selectie a administratorilor, administrarea companiei se va face de catre persoane fizice sau juridice in baza unui contract de administrare avand ca obiect organizarea si gestionarea activitatii proprietarului, pe baza unor obiective si criterii de performanta cuantificabile. Rezolvarea operativa a problemelor curente ale companiei este incredintata directorilor executivi, care sunt functionari ai companiei. Impreuna cu directorul general, acestia constituie Comitetul Director al Companiei Nationale "Apele Romane" S.A. Comitetul director se intruneste ori de cate ori este necesar si are obligatia sa prezinte trimestrial raportul sau de activitate consiliului de administratie.



Structura organizatorica


Compania Nationala "Apele Romane" S.A. are in structura sa sucursale denumite directiile apelor organizate pe bazine hidrografice si spatii hidrografice, precum si alte subunitati.

La data infiintarii, Compania avea urmatoarele sucursale cu arealul definit conform hartii din anexa 1:


Directia apelor Somes-Tisa, organizata la nivelul spatiului hidrografic Somes-Tisa, cu sediul in Cluj-Napoca, str. Vanatorului nr. 17;

Directia apelor Crisuri, organizat la nivelul spaiului hidrografic Crisuri, cu sediul in Oradea, str. Ion Bogdan nr. 35;

Directia apelor Mures, organizata la nivelul spatiului hidrografic Mures, cu sediul in Tg. Mures, str. Koteles Samel nr. 33;

Directia apelor Banat, organizata la nivelul spatiului hidrografic Banat, cu sediul n Timisoara, bd. Mihai Viteazul nr. 32;

Directia apelor Jiu, organizata la nivelul spatiului hidrografic Jiu, cu sediul n Craiova, str. Dunrii nr. 48;

Directia apelor Olt, organizata la nivelul spatiului hidrografic Olt, cu sediul n Rmnicu Vlcea, str. Remus Belu nr. 6;

Directia apelor Arges-Vedea, organizata la nivelul spatiului hidrografic Arges-Vedea, cu sediul in Pitesti, str. Campulung nr. 6-8;

Directia apelor Ialomita-Buzau, organizata la nivelul spatiului hidrografic Ialomita-Buzau, cu sediul in Buzau, str. Bucegi nr. 20 bis;

Directia apelor Siret, organizata la nivelul spatiului hidrografic Siret, cu sediul in Bacau, str. Cuza Voda nr. 1;

Directia apelor Prut, organizata la nivelul spatiului hidrografic P 323t1923d rut si al Raului Barlad, cu sediul in Iasi, str. Teodor Vascauteanu nr. 10;

Directia apelor Dobrogea-Litoral, organizata la nivelul spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral, cu sediul in Constanta, bd. Mircea cel Batran nr. 122


Din categoria alte subunitati fac parte:


Centrul de Perfectionare, cu sediul in Bucuresti, sos. Virtutii nr.9;

Revista Hidrotehnica, cu sediul in Bucuresti, str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1;

Exploatarea Nodului Hidrotehnic STNCA, cu sediul in satul Stanca, comuna Stefanesti, jud. Botosani.


Aparatul central al Companiei Nationale "Apele Romane" S.A. functioneaza pe baza organigramei aprobate de Adunarea Generala a Actionarilor, prezentata in anexa nr. 2 activitatea fiindu-i structurata n directii, servicii si compartimente, dupa cum urmeaza:

Corpul de consilieri al directorului general;

Compartimentul de control financiar propriu;

Compartimentul de contencios;

Serviciul resurse umane, relatii sociale;

Serviciul cooperare internationala si ape de frontiera;

Serviciul dezvoltare, investitii, licitatii, CTE;

Directia exploatare lucrari hidrotehnice si cursuri de apa, cu:

Serviciul dispecerat, aparare impotriva inundatiilor, sinteze si cadastru;

Serviciul exploatare, UCC, plan tehnic;

Compartimentul mecanizare, protectia muncii PSI;

Compartimentul informatica.

Directia gospodaririi resurselor de apa, cu:

Compartimentul monitoring integrat;

Serviciul gospodarirea apelor;

Compartimentul hidrologie si hidrometrie de exploatare.

Directia comerciala, cu:

Compartimentul marketing, preturi si tarife;

Serviciul contracte, produse, servicii, valorificarea potentialelor naturale;

Compartimentul documentare, informare, editare.

Directia economica, cu:

Serviciul financiar, analize economice;

Serviciul contabilitate, patrimoniu;

Serviciul administrativ.


Resurse umane, relatii sociale


Organizarea activitatii


Urmareste asigurarea unui climat organizational adecvat desfasurarii activitatii companiei cu maximum de randament si rezultate, prin:


Capitolul II

Directia de gospodarire a resurselor de apa



2.1 Serviciul "Monitoring integrat"


Capitolul III

Structura ciclului Monitoringului apelor



Procesul de monitoring trebuie privit ca o secventa de activitati interconectate care incepe cu definirea cerintelor de informatii si sfarseste prin utilizarea lor in gospodarirea integrata a apelor.


Utilizarea

Informatiilor

 

Strategia de

monitoring

 

Raportarea

datelor

 










retelei

 

Analiza

datelor

 



Transmisia

datelor

 










Structura ciclului monitoringului apelor



3.1 DINAMICA SISTEMULUI DE MONITORING AL APELOR



PARADOX: Monitorizarea unui parametru caracteristic al apelor necesita cunoasterea variatiei in timp si spatiu, cunoastere care se poate face numai prin observare si masurare.


REZULTA: dinamica in timp a sistemului de monitoring al apelor, sub forma unei spirale.

















Dinamica sistemului de monitoring al apelor
3.2 MONITORINGUL CANTITATIV AL APELOR



13 sectiuni de ordinul I (dintre care 4 cu Serbia, 3 cu Bulgaria si 2 cu Ucraina) si 10 sectiuni de ordinul II;

6 sectiuni (Bazias-Palanka, Gruia-Raduevac, Pristol-Nova Selo, Chiciu-Silistra, Grindu-Reni si Periprava-Valcov) sunt incluse n programul de schimb de date cu Conventia Dunarii (1985) si Conventia de la Sofia (1994);

4 sectiuni de prelevare n flux rapid si 19 n flux lent.

In cursul anului 2002 calitatea globala a apelor curgatoare de suprafata, evaluata in functie de situatia din cele 320 de sectiuni de supraveghere de ordinul I a avut urmatoarea distributie:

Calitatea globala a apelor curgatoare a fost apreciata dupa numarul sectiunilor de control in care s-au analizat indicatorii standard de calitate.

Luand drept criteriu ponderea sectiunilor cu "apa degradata" (A IV-a), situatiile cele mai defavorabile s-au inregistrat in bazinele:


Prut ->circa 37%

Ialomita ->peste 26%

Vedea ->circa 25%


Conform datelor cuprinse in tabelul 3.2, lungimea totala a raurilor investigate in anul 2002 de 22.012 de km, se repartizeaza astfel (figura 3.2):

Categoria I: 13405 km - 60,9%;

Categoria a II-a: 5505 km - 25%;

Categoria a III-a : 1386 km - 6,3%;

Categoria D: 1716 km - 7,8%.





Situatiile cele mai defavorabile (in raport cu ponderea de rau cu apa degradata) s-au produs in bazinele hidrografice:

Prut

Ialomita: cca 22,3%


Totodata, a fost efectuata si o analiza a tendintelor de evolutie a calitatii apelor pe termen scurt, prin compararea situatiilor din anii 2001 si 2002 si "numararea" cazurilor de inrautatire - r, imbunatatire - b si stationare - s.

Din analiza cifrelor cuprinse in tabelul 3.3, se poate conchide ca tendintele de evolutie pe termen scurt au fost dominate de cazurile stationare, inregistrate in proportie de peste 80%, in timp ce inrautatirile si imbunatatirile au fost de circa 10%, respectiv 14%.

Procentul de 9,7% cat reprezinta totalul lungmii tronsoanelor de rau cu apa degradata calitativ, indica, pe ansamblul bazinelor hidrografice, o situatie relativ corespunzatoare; mai mult chiar, daca se face o comparatie cu perioada anterioara, incapand cu anul 1989, se constata o ameliorare semnificativa a calitatii apelor, relevata prin cresterea ponderii lungimii tronsoanelor cu apa de categoriile I-II, respectiv scaderea lungimii tronsoanelor cu apa de categoria a III-a si degradate.






Tabelul 3.1. Repartitia sectiunilor de control de ordinul I pe categorii de calitate conform situatiei globale evaluate in anul 2002



Nr.

Crt



Bazinul

Hidrografic



Numar

Total

sectiuni



Repartitia sectiunilor pe categorii de calitate


I

II

III

D

Nr.


Nr.


Nr.


Nr.



Tisa











Somes











Crisuri











Mures-Aranca











Bega-Timis











Nera-Cerna











Jiu











Olt











Vedea











Arges











Ialomita











Siret











Prut











Dunare










Total












Tabelul 3.2.Centralizatorul lungimilor de rau cumulate pe categorii de calitate conform situatiei globale evaluate in anul 2002



Nr.

Crt



Bazinul

Hidrografic



Lungime

Total

km



Repartitia lungimilor pe categorii de calitate


I

II

III

D

km.


km.


km.


km.



Tisa











Somes











Crisuri











Mures-Aranca











Bega-Timis











Nera-Cerna











Jiu











Olt











Vedea











Arges











Ialomita











Siret











Prut











Dunare











Litoral










Total











Tabelul 3.3.Repartitia sectiunilor de control de ordinul I in functie de tendintele de evolutie a calitatii apei pe termen scurt inregistrate in anul 2002 comparativ cu situatia din 2001




Nr.

Crt.


Bazin hidrografic


Nr.total

Sectiuni


Tendinte de evolutie

R:inrautatire

B:ameliorare

S:stationare

Nr.


Nr.


Nr.



Tisa









Somes









Crisuri









Mures-Aranca









Bega-Timis









Nera-Cerna









Jiu









Olt









Vedea









Arges









Ialomita









Siret









Prut









Dunare








Total









Astfel, fata de lungimea totala a raurilor investigate, ponderea tronsoanelor cu apa de categoriile:

Bazinul hidrografic Somes


S-au inregistrat depasiri (individuale) ale limitelor admisibile ale categoriei a III-a (incadrare in categoria D) in sectiunile:

Nr. Crt.


Bazinul hodrografic


Lungimea

Totala

(km)

Repartitia lungimilor raurilor pe categorii de saprobitate (C%) in anul 2002

oligosaproba

Oligo-betasaproba

Betasaproba

Beta-alfasaproba

alfasaproba

Alfa-polisaproba

polisaproba

Pustiire biologica


km




km




km




km




km




km




km




km




Tisa



















Somes



















Crisuri



















Mures-Aranca



















Bega-Timis



















Nera-Cerna



















Jiu



















Olt



















Vedea



















Arges



















Ialomita



















Siret



















Prut



















Dunare



















Litoral


















Total general


















Poluarile mentionate provin, in rpincipal, din activitati ale industriei chimice (Terapia Cluj, Somes Dej), ale industriei metalurgice (SC PHOENIX SA Baia Mare) industriei extractive (E.M. Baia Sprie, E.M.Herja, E.M.Cavnic) si din zootehnie (Avicola Satu Mare, Agrocomsuin Bontida, Comsuin Moftin, Arocomsuin Bontida).


Bazinul hidrografic Cris


S-au inregistrat cazuri de depasire a limitelor admisibile pentru categoria a III-a, in sectiunile:

Aval Suplacu (substante petroliere);

Parhida (substante petroliere)pe raul Barcau.


In bazinul raului Barcau sunt situate unitati de extractie si prelucrare a titeiului, apartianand de Petrom Suplacu de Barcau.


Bazinul hidrografic Mures


Depasiri, mai mult sau mai putin semnificative, ale limitelor admisibile ale categoriei a III-a de calitate, la unul sau mai multi parametri, s-au inregistrat in cazul urmatoarelor sectiuni de supraveghere de ordinul I:


Stanceni (Zn), Ungheni, Cipau, Chetani (P), Ocna Mures, Alba Iulia, Ghelmar, Branisca, Lipova, Arad (Zn), pe raul Mures;

Baia de Aries (Cu, Fe si Zn), Buru (Zn) si Luncani (Zn) pe raul Aries;

Amonte Blaj (Zn) si mihalt (Cr, Zn) pe raul Tarnava Mare;

Sarateni (Cl), Petrisat (Cr si Zn) pe raul Strei;

Santuhaln (Zn)pe raul Cerna;

Petrisat (Cr) pe raul Tarnava Mica, Barabant (Cu si Zn) pe raul Ampoi.

Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (SC Sometra SA Copsa Mica, Bicapa Tarnaveni, Azomures Tg.Mures), industria extractiva (E.M. Abrud, E.M. Baia de Aries), metalurgie (siderurgica Hunedoara), industria alimentara (Indagrara Arad).

Poluarile difuze cauzate de industria extractiva (exemplu bazinul hidrografic Aries) pot avea drept cauza apele de mina evacuate din galeriile active si parasite si apele care spala haldele de steril, dizolvand substantele active care se mai gasesc in minereu (Fe, Cu, Zn).


Bazinul hidrografic Bega-Timis


S-au inregistrat depasiri, mai mult sau mai putin semnificative, ale limitelor admisibile pentru categoria a III-a de calitate, la unul sau mai multi indicatori, in urmatoarele sectiuni:

Otelec (P si Zn) pe raul Bega;

Pischia (Cd si P) si Cenei (CBO , P si Zn) pe raul Bega Veche;

Graniceri (Zn si P) pe raul Timis;

Otvesti (Fe) pe raul Poganis;

Moniom (P), Gataia (cianuri) si Partos(P si Zn) pe raul Barzava;

Varadia (P) pe raul Caras.


Principalii poluatori sunt municipiul Timisoara si fermele zootehnice de la Beregsau (pe Bega Veche), Comsuin Birda (pe Barzava) si Comseltest Padureni.


Bazinul hidrografic Jiu


Considerate in mod individual, situatii de neincadrare in limitele ategoriei a III-a (categoria D) s-au inregistrat, sporadic si nesemnificativ, in cazul urmatoarelor sectiuni:

Albesti (reziduu fix, Cl, Na) pe Amaradia, rau avand un grad mare de mineralizare;

Fata Motrului (P) pe raul Motru;

Racari, Podari si Zaval (P) pe raul Jiu;

Albesti (reziduu fix, Cl, Na,P )pe raul Amaradia.


Principalii poluatori din bazinul hidrografic Jiu sunt: municipiul craiova, DOLJCHIM Craiova, preparatiile miniere Lupeni si Petrila.


Bazinul hidrografic Olt


S-au inregistrat depasiri individuale ale limitei categoriei a III-a, la unul sau mai multi parametri, cu un grad mai mare sau mai mic de semnificatie, in urmatoarele sectiuni:

Amonte Balan (CCO-Cr, Fe si Zn), Tomesti (Zn), Sancraieni (Fe si Zn), Ilieni (Zn), Araci (Fe), Feldioara (CCO-Cr, CBO5, CCO-Mn, Fe, P si Zn), Fagaras (CCO-Cr, CCO-Mn, CBO5 Fe, P si Zn), Carta (CCO-Cr), Sebes (P), Caineni (Fe, CCO-Cr, Cu, Zn si P), Ramnicu-Valcea (P, Fe, Cu, Zn, Cd), Dragasani (P, Fe, Zn, Cd), Slatina (P), si Stoenesti (P), pe raul Olt;

Amonte confluenta raului Olt (CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, Fe si Zn) pe raul Barsa;

Amonte confluenta Bod (CCO-Cr, Fe, P si Zn) pe raul Ghimbasel;

Rupea gara (CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, P, Fe si Zn) pe raul Homorod;

Amonte Sibiu (CCO-Cr, P si aval Talmaciu (CCO-Cr, P) pe raul Cibin;

Nistoresti (P)si Falcoiu (P) pe raul Oltet;

Pielesti (P) si Resca (P) pe raul Teslui.


Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (Nitramonia Fagaras, Oltchim Rm.Valcea, Romacril Rasnov, Colorom codlea, U.P.S. Govora, Viromet Victoria), industria celulozei si hartiei (Celohart Zarnesti), industria extractiva (E.M.Balan, E.M.Capeni etc.) si gospodarie comunala (Miercurea Ciuc, Brasov, Sibiu, Rm, Valcea, Slatina).


Bazinul hidrografic Arges-Vedea


S-au inregistrat depasiri ale limitelor admisibile pentru categoria a III-a de calitate, la unul sau mai multi parametri, in cazul urmatoarelor sectiuni:


Vladeni si Alexandria (Cl, Na, P), precum si amonte confluenta cu Dunarea (NA, P) pe raul Vedea;

Rachitele (rez.fix, Cl, SO4Fe si Na si Ciobani (rez.fix, Cl, Na, SO4) pe raul Cotmeana;

Marzanesti (P) pe raul Teleorman.


Pentru bazinul Arges s-au produs unele depasiri ale limitelor admisibile pentru categoria a III-a de calitate, mai ales referitor la indicatorul P (fosfor total) intr-un numar destul de mare de sectiuni si anume:


Malu Spart (P), Budesti (O2, substante petroliere, P), Clatesti (P) pe raul Arges;

Ciumesti (Zn) pe raul Doamnei;

Oarja, Vadu Lat si Comana (P) pe raul Neajlov;

Suseni (P si Zn) si Uesti (P) pe raul Dambovnic;

Calugareni (P) pe raul Calnistea;

Baciu (P) pe raul Glavacioc;

Poenari (P) si Vidra (P) pe raul Sabar;

Colacu (P) pe raul Colentina;

Malu cu Flori (P) si Lunguletu (P) pe raul Dambovita.


Depasiri la alti indicatori:

Budesti (O2, CBO5, CCO-Mn, detergenti, substante petroliere) pe raul Dambovita;

Glambocata (reziduu fix, Cl, SO4) pe raul Sabar.


Principalele unitati poluatoare provin din industria chimica (Arpechim Pitesti), din industria constructoare de masini (Dacia Pitesti) sau din activitati din domeniul gospodaririi comunale (municipiile Bucuresti si Pitesti).


Bazinul hidrografic Ialomita


Cazurile de neincadrare in limitele categoriei a III-a de calitate (cu incadrare in categoria D) s-au produs in urmatoarele sectiuni:


Baltita (Cl, Na, produse petroliere, P, Zn) pe raul Cricovul Dulce;

Cosereni, Ciochina, Slobozia (Na) si Tandarei (Na, produse petroliere) pe raul Ialomita;

Tinosu (produse petroliere, cianuri, Zn) si Adancata (Cl, Na, produse petroliere) pe raul Prahova;

Moara Domneasca (cianuri, P, produse petroliere si Zn) pe raul Teleajen;

Sangeru (reziduu fix, Cl, Na si P) si Ciorani (reziduu fix, Cl, Na) pe raul Cricovul Sarat.


In afara de poluarile difuze si poluarile produse din cauze naturale (exemplu Cricovul Sarat), principalele surse de poluare punctiforme provin din activitati din industria chimica si petrochimica (Amonil Slobozia, Petrobrazi Ploiesti, Astra Ploiesti, Petrotel Teleajen), din industria alimentara (Ulcom Slobozia) si gospodarie comunala (Targoviste, Ploiesti, Slobozia).


Bazinul hidrografic Siret


Sectiunile in care valorile medii globale ale unor indicatori au depasit limitele categoriei a III-a (cu incadrare in categoria degradat) au fost urmatoarele:

Vorniceni (P) si Dolhesti (P) pe raul Somuzul Mare;

Itcani (P) si Liteni (P) pe raul Suceava;

Timisesti (produse petroliere) si Roman (produse petroliere si P) pe raul Moldova;

Argestru (P), Straja (P), Frunzeni (produse petroliere si P), aval lac agrement Bacsu (P) pe raul Bistrita;

Hutani (P), Dragesti (produse petroliere si P), Galbeni (P), Cosmesti , Lungoci si Sendreni (produse petroliere si P) pe raul Siret;

Amonte Tg. Ocna (Produse petroliere si P) si Adjud (P) pe raul Trotus;

Botarlau (produse petroliere si P) pe raul Putna;

Tulburea si Maicanesti (reziduu fix, Cl, Na, P) pe raul Ramnicu Sarat (caracterizat, cum de altel s-a mai mentionat, de o puternica incarcare minerala naturala);

Amonte Buzau (Na), Racovita (Fe) pe raul Buzau;

Negresti (CCO-Cr, P), Vaslui (P) si amonte Barlad (CCO-Cr, P), Munteni (P) si Umbrasti (produse petroliere si P) pe raul Barlad;

Satu Nou (P) si Muntenii de Jos (CCO-Cr si P) pe raul Vaslui.


Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (Chimcomplex Borzesti, Carom Onesti, Rafo Onesti, Fibrex Savinesti, Azochim Roznov, Sofert Bacau), industria celulozei si hartiei (Letea Bacau), zootehnie (Suinprod Neamt, Agricola Bacau) sau din activitati din domeniul gospodariei comunale (Bacau, Barlad, Vaslui).


Bazinul hidrografic Prut


Cazurile in care, indiferent de calitatea globala a sectiunii, concentratiile medii ponderate au depasit limitele admisibile ale categoriei a III-a, la unul sau mai multi indicatori, s-au produs in sectiunile:


Dranceni (P), Oancea si Sivita (produse petroliere) pe raul Prut;

Todireni (CBO5, CCO-Cr, P), Victoria (CCO-Cr, Fe) si Chiperesti (CBO5, CCO-Cr, P) pe raul Jijia;

Amonte Leorda (Fe) pe raul Sitna;

Sipote (CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, P) pe raul Bahlui;

Havarna (CBO5, CCO-Cr) pe raul Baseu.


In afara de poluarile difuze , destul de importante, poluarile punctiforme provin dactivitati zootehnice (Comton Tomesti), industrii (Antibiotoce Iasi etc.) si gospodaria comunala (Botosani, Iasi, Husi).

Principalele tronsoane de rau caracterizate de o poluare accentuata a apei (categoria D) sunt prezentate in tabelul 3.5.

Pentru o serie de tronsoane evidentiate mai sus se poate observa impactul unor surse de poluare industriale sau orasenesti asupra cursurilor de apa respective: E.M. Baia Borsa, E.M.Turt, E.M.Certej, E.M. Rodna, E.M.Cavnic, E.M.Baia Sprie, Suplacu de Barcau, Bicapa Tarnaveni, Celohart Zarnesti, Petrobrazi Ploiesti, Petrotel Teleajen, municipiile Sibiu,, Bucuresti, Vaslui, Botosani etc.


Nr.

Crt.

Bazinul

Hidrografic

Cursul de apa

Tronsonul

Lungime (km)








Somes - Tisa

Cisla

Baia -Borsa- confluenta cu raul Viseu


Tarna Mare

Bocicau


Turt

E.M.Turt-confluenta cu raul Tur


Bailor

E.M.Rodna-confluenta cu raul Somesul Mare


Lapus

Amonte confluenta cu raul Somes


Cavnic

E.M.Cavnic-confluenta cu raul Lapus


Sasar

E.M.Baia Sprie-confluenta cu raul Lapus





Crisuri

Barcau

Suplacu de Barcau-Chiribis


Barcau

Sarsig-Parhida







Mures

Abrud

Amonte confluenta cu raul Aries


Aries

Confluenta cu raul Abrud- confl. cu Ocolisel


Certej

Amonte confluenta cu raul mures


Tarnava Mica

Tarnaveni-Cetatea de Balta





Olt

Olt

Confl.Barsa-confl.Cartisoara


Barsa

Zarnesti-confluenta cu raul Olt


Cibin

Mohu-confluenta cu raul Olt



Vedea

Cotmeana

Izvoare-Poiana Lacului



Arges

Dambovita

Glina-confluenta cu raul Arges






Ialomita

Cricovul Sarat

Izvoare-varsare


Prahova

Aval Brazi-confluenta cu raul Ialomita


Teleajen

Evacuare Petrotel- confl. cu raul Prahova







Siret

Vaslui

Vaslui-confluenta cu raul Barlad


Barlad

Tecuci-confluenta cu raul Siret


Slanic

Amonte confluenta cu raul Buzau


Geru

Amonte confluenta cu raul Siret


Rm.Sarat

Amonte confluenta cu raul Siret











Prut

Podriga

Darabani-confluenta cu raul Baseu


Baseu

Havarna-ac.Negreni


Sitna

Botosani- cofluenta cu raul Burla


Bahluet

Amonte confluenta cu raul Bahlui


Jijija

Trusesti-confl.Prut


Miletin

N.Balcescu-confluenta cu raul Jijia


Bahlui

Harlau-confluenta cu raul Jijia







3.5 MONITORINGUL LACURILOR NATURALE SI ARTIFICIALE


In anul 2002 activitatea de monitorizare a calitatii apelor, a inclus 111 lacuri (naturale si artificiale) din care in :

Bazinul hidrografic Tisa: 1;

Bazinul hidrografic Arges: 12;

Bazinul hidrografic Somes: 4;

Bazinul hidrografic Ialomita: 8;

Bazinul hidrografic Mures: 6;

Bazinul hidrografic Siret: 19;

Bazinul hidrografic Baga-Timis: 4;

Bazinul hidrografic Prut: 9;

Bazinul hidrografic Nera-Cerna: 3;

Bazinul hidrografic Dunare: 13;

Bazinul hidrografic Jiu: 2;

Bazinul hidrografic Litoral: 7;

Bazinul hidrografic Olt : 11.


Caracterizarea globala a calitatii apelor acestoe lacuri s-a facut prin interpretarea rezultatelor analizalor efectuate, in campanii sezoniere, cu referire la incadrarea in categorii de calitate.

Determinarea gradului de trofie a apei lacurilor s-a efectuat prin urmarirea evolutiei valorilor urmatorilor indicatori fizico-chimici si biologici:


Temperatura apei;

Transparenta;

Regimul de oxigen;

Regimul de nutrienti;

Evolutia biocenozelor (biomasa fitoplanctonica si radul de trofie) in functie de limitele prevazute in standardele in vigoare.


Din analiza datelor se constata ca:

Situatia referitoare la troficitatea apei lacurilor (tabelul 3.8) evidentiaza urmatoarele aspecte globale:


Nr.crt

Nr.crt.

Bazin

Hidro-grafic

Lacul

Cursul de apa pe care este amplasat lacul

Volumul total (milioane m3)

Folosinta principala

Calitatea apei(categoria)

denumire

Tip

Chimica

Biologica

O:

Oligotrof

M:

Mezotrof

E:eutrof










1.Bazinul hidrografic Tisa



Calinesti -Oas

Acumulare

Tur


complexa

I

O-M

2.Bazinul hidrografic Somes



Cobilita

Acumulare

Bistrita


complexa

I

O-M



Gilau

Acumulare

Somesul Mic


complexa

I

M



Stramtori

Acumulare

Firiza


complexa

I

O -M



Varsolt

Acumulare

Crasna


complexa

I

M

3.Bazinul hidrografic Mures



Ighis

Acumulare

Ighis


Alimentari cu apa

I

O-M



Bezid

Acumulare

Cusmed


complexa

I

O



Petresti

Acumulare

Sebes


Energie elecrica

I

O



Nedeiu

Acumulare

Sebes


Energie electrica

I

O



Teliuc

(Cincis)

Acumulare

Cerna


Alimentari cu apa

I

O-M



Hateg

Acumulare

Raul Mare


Complexa

I

O

4.Bazinul hidrografic Bega-Timis



Surduc

Acumulare

Gladna


complexa

I

M



Trei Ape

Acumulare

Timis


complexa

I

M



Gozna

Acumulare

Barzava


complexa

I

M



Secu

Acumulare

Barzava


complexa

I

O-M

5.Bazinul hidrografic Nera-Cerna



Taria

Acumulare

Taria


Alimentari cu apa

I

O-M



Herculane

Acumulare

Cerna


complexa

I

O-M



Valea lui Iovan

Acumulare

Cerna


complexa

I

O

6.Bazinul hdrografic Jiu



Valea de Pesti

Acumulare

Jiul de Vest


alimentari cu apa

I

O



Isalnita

Acumulare

Jiu


alimentari cu apa

I

O-M

7.Bazinul hidrografic Olt



Mestea-canu

Acumulare

Olt


Alimentari cu apa

I

O



Frumoasa

Acumulare

Frumoasa


Alimentari cu apa

I

O



Sacele

Acumulare

Tarlung


Alimentari cu apa

I

O -M



Dopca

Acumulare

Valea Mare


Alimentari cu apa

I

O



Gura Raului

Acumulare

Cibin


Alimentari cu apa

I

O -M



Ramnicu-Valcea

Acumulare

Olt


Energie electrica

II

M



Babeni

Acumulare

Olt


Energie electrica

II

M



Vidra

Acumulare

Lotru


complexa

I

O



Bradisor

Acumulare

Lotru


complexa

I

O



Slatina

Acumulare

Olt


Energie electrica

I

M



Scorei

Acumulare

Olt


Energie electrica

II

E

8.Bazinul hidrografic Arges



Vidraru

Acumulare

Arges


complexa

I

O



Zigoneni

Acumulare

Arges


Energie electrica

I

O



Valcele

Acumulare

Arges


Energie electrica

I

O



Budeasa

Acumulare

Arges


complexa

I

O -M



Golesti

Acumulare

Arges


complexa

I

0 -M



Rausor

Acumulare

Raul Targului


Energie electrica

I

O



Gradinari

Acumulare

Ilfovat


complexa

II

M



Facau

Acumulare

Ilfovat


Irigatii

I

M



Pecineagu

Acumulare

Dambovita


Energie electrica

I

O



Vacaresti

Acumulare

Dambovita


complexa

I

O -M



Lacul Morii

Acumulare

Dambovita


Energie electrica

I

M



Cernica

Acumulare

Colentina


complexa

II

M

9.Bazinul hidrografic Ialomita



Snagov

Natural

Ialomita


Agrement

II

M -E



Caldarusani

Natural

Ialomita


Agrement

II

M -E



Amara

Natural

Ialomita


Terapeutic





Fundata

Natural

Ialomita


Terapeutic





Pucioasa

Acumulare

Ialomita


Alimentari cu apa

I

O



Paltinu

Acumulare

Doftana


Alimentari cu apa

I

O



Dridu

Acumulare

Ialomita


complexa

II

M



Maneciu

Acumulare

Teleajen


complexa

I

O

10.Bazinul hidrografic Siret



Rogojesti

Acumulare

Siret


complexa

I

O-M



Bucecea

Acumulare

Siret


complexa

I

O-M



Galbeni

Acumulare

Siret


complexa

II

E



Calimanesti

Acumulare

Siret


Energie electrica

II

M



Dragomirna

Acumulare

Dragomirna


Alimentari cu apa

I

M



Izvorul Muntelui

Acumulare

Bistrita


complexa

I

O -M



Batca Doamnei

Acumulare

Bistrita


Energie electrica

I

O



Poiana Uzului

Acumulare

Uz


Alimetari cu apa

I

M



Tungujei

Acumulare

Sacovat


complexa

I

M



Cazanesti

Acumulare

Stavnic (Durduc)


complexa

I

M



Puscasi

Acumulare

Racova


complexa

I

M



Solesti

Acumulare

Vasluiet


complexa

I

M



Rapa Albastra

Acumulare

Simila


complexa

I

M



Cuibul Vulturilor

Acumulare

Tutova


complexa

I

M



Jirlau

Acumulare

Valea Boului


Piscicultura

D

E



Amara

Acumulare

Buzoel


Piscicultura

D

E



Balta Alba

Acumulare

Boldul


Terapeutica





Siriu

Acumulare

Buzau


complexa

I

O -M



Candesti

Acumulare

Buzau


complexa

I

O -M

11.Bazinul hidrografic Prut



Stanca Costesti

Acumulare

Prut


complexa

I

M



Cal Alb

Acumulare

Baseu


complexa

II

M



Negreni

Acumulare

Baseu


complexa

III

M -E



Mileanca

Acumulare

Podriga


complexa

III

M



Catamaresti

Acumulare

Sitna


complexa

II

E



Dracsani

Acumulare



Sitna


complexa

III

E



Halceni

Acumulare

Miletin


Alimentari cu apa

D

M -E



Parcovaci

Acumulare

Bahlui


Alimentari cu apa

I

O -M



Tansa

Acumulare

Bahlui


complexa

III

M -E

12.Bazinul hidrografic Dunare



Ciuperca

Lunca

Dunare


Agrement

III

M



Razelm

Natural

Dunare


Piscicultura

III

M



Galatui

Natural

Berza


Piscicultura

I

M



Sinoe

Natural

Dunare


Piscicultura

II

M -E



Bugeac

Natural

Dunare


Piscicultura

III

E



Oltina

Natural

Dunare


Piscicultura

III

E



Portile de fier I

Acumulare

Dunare


Energie electrica

I

M -E



Portile de fier II

Acumulare

Dunare


Energie electrica

I

M -E



Mariuta

Acumulare

Mostistea


complexa

I

M



Fundulea

Acumulare

Mostistea


complexa

I

M



Gurbanesti

Acumulare

Mostistea


complexa

I

M



Frasinet

Acumulare

Mostistea


complexa

I

M



Iezer

Acumulare

Mostistea


complexa

I

M

13.Bazinul hidrografic Litoral



Tasaul

Natural



Piscicultura

II

E



Siutghiol

Natural



Piscicultura

III

M -E



Techirghiol

Natural



Piscicultura





Tatlageac

Natural



Piscicultura

III

M -E



Mangalia

Natural



Piscicultura

III

M -E



Nuntasi

Natural



Piscicultura

III

E



Corbul

Natural



Piscicultura

III

E













Tabelul 3.7. Incadrarea principalelor lacuri din Romania in categorii de calitate,

conform CN. AR.SA, in anul 2002

Bazinul hidrografic

Nr.

total Lacuri

Categorii de calitate

I

II

III

D

Nr.


Nr.


Nr.


Nr.


Tisa










Somes










Mures










Bega-Timis










Nera-Cerna










Jiu










Olt










Arges










Ialomita










Siret










Prut










Dunare










Litoral










Total












Tabelul 3.8. Incadrarea principalelor lacuri din Romania pe grade de troficitate, in anul 2002



Bazinul hidrografic


Nr.

total lacuri



Categorii de troficitate


O

O -M

M

M-E

E


Nr.


Nr.


Nr.


Nr.


Nr.


Tisa












Somes












Mures












Bega-Timis












Nera-Cerna












Jiu












Olt












Arges












Ialomita












Siret












Prut












Dunare












Litoral












Total













O: oligotrof;

M: mezotrof;

E: eutrof;

O -M: oligo-mezotrof;

M - E: mezo-eutrof.


Analiza valorilor indicatorilor fizico-chimici si biologici a celor 111 de lacuri monitorizate a continuat sa prezinte in anul 2002, imbunatatirea calitatii acestora, fapt care, s-a evidentiat prin reducerea numarului de lacuri eutrofe, de la 22 in anul 1999, reprezentand 23%, la 20 in anul 2000, reprezentand 21,7%, la 14 in anul 2001, reprezentand 17,7% si la 11 in anul 2002, reprezentand 11,58%. De asemenea, imbunatatirea calitatii apei s-a evidentiat si prin reducerea numarului de lacuri din categoria mezotrofa si trecerea lor in categoria oligo-mezotrofa in cazul bazinelor hidrografice Nera-Cerna si Jiu ( de la 1 lac oligo-mezotrof, 1 lac mezotrof in 2001 la 2 lacuri oligo-mezotrofe in 2002 bazinul hidrografic Nera - Cerna; de la 1 lac mezotrof - 50% in 1999 la 1 lac oligo-mezotrof in 2002 bazinul hidrografic Jiu.).

In anul 2002 s-a inregistrat reducerea numarului de lacuri din categoria oligotrofa de la 33 (reprezentand 31.6%) in 1999 la 20 (reprezentand 21.05%) I cresterea numarului de lacuri oligo-mezotrofe la 20 (reprezentand 21.05%) fata de 9 (reprezentand 9.5%) in anul precedent.



3.6 MONITORINGUL APELOR SUBTERANE


Activitatea de cunoastere a calitatii apelor subterane freatice se desfasoara la nivelul marilor bazine hidrografice, pe unitati morfologice, iar in cadrul acestora, pe structuri acvifere (subterane), prin intermediul statiilor hidrogeologice, cuprinzand unul sau mai multe foraje de observatie.

Pentru monitorizarea acviferelor freatice au fost create mai multe categorii de statii hidrogeologice:

Actualmente, pentru supravegherea calitatii apelor freatice, se face uz de forajele retelei hidrogeologice de stat, considerate reprezentative, cu mentiunea ca se afla in curs de desfasurare, sub organizarea Companiei Nationale "Apele Romane", o actiune de reconsiderare a structurii spatiale a subsistemului ape subterane freatice, in vederea optimizarii activitatii de cunoastere a calitatii acestor ape, la nivelul directiilor bazinale, urmarindu-se, totodata, si o perfectionare metodologica.

Pentru urmarirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorita activitatilor antropice si pentru determinarea impactului care-l pot avea diverse surse de poluare asupra freaticului, se fac masuratori si observatii periodice si in forajele de poluare amplasate in jurul marilor surse de poluare, in fiecare bazin hidrografic.


Calitatea apelor freatice la nivel national


Facand o evaluare globala a informatiilor partiale, pe bazine hidrografice, o prima constatare este legata de situatia critica a calitatii acviferului freatic, din numeroase zone ale tarii, influentat puternic de impactul antropic exogen, chiar daca in ultima vreme s-a produs o reducere a volumului productiei industriale si, deci, a cantitatilor de substante poluante evacuate in receptorii naturali.

In regimul natural al apelor subterane au intervenit o serie de modificari cantitative si calitative, datorita executarii unor lucrari hidroameliorative si hidrotehnice, inclusiv captari, precum si datorita poluarii, cu deosebire in cazul apelor freatice.

In unele zone ale tarii s-au produs cresteri importante ale nivelurilor piezometrice, potentate in anii bogati in precipitatii, ex: campiile Bailesti, Romanati si Baragan (2-15m), precum si in Dobrogea de sud (3-10m), fenomene legate de sistemele de irigatii din aceste zone, incorect proiectate, executate si exploatate.

In alte zone s-au produs scaderi importante ale nivelurilor piezometrice, datorita prelevarilor excesive de apa subterana, prin captari (exemplu Bucuresti, in cazul "Stratelor de Fratesti" cu scaderi ale nivelurilor de 20-50m) sau ca urmare a asecarilor din zonele miniere (exemplu Rovinari, cu scaderi de peste 80m). pericolul cel mai mare in acest caz il reprezinta atragerea accelerata de ape poluate spre zonele depresionate si scaderea drastica a debitelor exploatate ale captarilor din zonele afectate.

O alta constatare importanta este cea legata de modificarile calitative ale apelor subterane, produse prin poluarea cu substante impurificatoare care altereaza calitatile fizice, chimice si biologice ale apei.

Astfel, majoritatea hidrostructurilor au suferit in timp procesul de contaminare a apei cu azotati (NO ). Poluarea se resimte insa diferentiat, existand zone in care acviferul este intens poluat cu concentratii ce se situeaza peste limita din STAS 1342/91 pentru acest indicator ( Campania inferiuara a Semesului, CuluarulCrasnei, zona mediana a Campaniei Banatene; Culuarul Muresului pe tronsonul Reghin-Ludus;Culuarul Tarnavei Mari in aval de Sighisoara; zonele depresionare montane si submontane drenate de Olt-Ciuc, Brasov, Fagaras si Cibin; Campia inferioara a Dunarii pe tronsonul Calafat-Giurgiu; Campia piemontana a Ploiestiului;Culuarul Ialomitei pe Tronsonul Urziceni-Tandarei; Campia Baraganului de Nord; Culuarul Siretului pe tronsonul aval Roman-amonte Adjud; Culuarul Bistritei aval Piatra Niamt; Culuoarul Trotusului pe tronsonul aval Onesti- amonte Adjud; depresiunea intracolinara a Sitnei aval Botosani; Culoarul Bahluiului aval Podu Ilioaiei; Culoarul Prutului aval Ungheni; estul Campiei Covurlului si Campia inferioara a Siretului precum si jumatatea estica a Dobrogei de sud ) si zone in care valoarea este sub 45 mg/l, concentratie admisa de STAS 1342/91.

Cauzele contaminarii acviferului freatic cu azotati sunt multiple si cumulative.

Astfel, o sursa cu pondere importanta o constituie spalarea permanenta a solului de catre precipitatiile atmosferice contaminate cu diferiti oxizi de azot (NO

O alta sursa cu pondere o constituie apa din cursurile de suprafata (rauri si lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati. La aceste doua surse cu functionalitate continua se adauga sursele cu caracter aleator, generate de aplicarea ingrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. In aceste ultime zone concentratiile azotatilor se situeaza frecvent in jurul valorii de 100 mg/l, putand atinge valori situate in jur de 300 mg/l. acviferele astfel contaminate sunt de tip insular, iar trecerea la exploatarea apei pentru utilizari casnice si agricole a contribuit la mentinerea suprafetelor contaminate in general in limitele arealelor de intravilan.

In ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu fosfati (PO ), suprafetele afectate sunt mai restranse, existand numeroase acvifere in care prezenta acestui indicator nu a fost semnalata in cadrul detereminarilor curente care s-au efectuat in anul 200 si pentru acest indicator de calitate conditiile de poluare a apelor subterane freatice sunt in general similare cu cele ale azotatilor.

O situatie cu totul aparte o reprezinta contaminarea intensa cu substatne organice, amoniu si mai ales poluarea bacteriana.

Formele cele mai intense de depreciere multipla a calitatii s-au identificat in zonele intravilan rural, unde datorita lipsei unui minim de dotari cu instalatii edilitare, deseurile lichide ajung in subteran direct (prin intermediul latrinelor nepermeabilizate sau santurilor arterelor stradale), cat si indirect (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi improvizate de gunoi etc.).

In functie de factorii care produc poluarea apei subterane, din analizarea datelor existente la nivelul fiecarui bazin hidrografic, se constata la nivelul tarii noastre urmatoarele categorii de poluare: cu produse petroliere, cu produse rezultate din procesele industriale, cu produse chimice utilizate in agricultura, cu produse menajere si rezultate din zootehnie, mixa.

De exemplu:

poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici ai acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen, pe o suprafata de cca 70 kmp, datorita rafinariilor Petrobrazi, Astra si Petrolul Ploiesti;

poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combaterea daunatorilor din agricultura (compusi azotici - NH NO si NO , fosfati, pesticide etc.) fie in zona marilor producatori de astfel de substante (AZOMURES, ARCHIM Arad, DOLJCHIM Craiova, OLTCHIM Rm.Valcea, AZOCHIM Roznov etc.), fie in camp prin administrarea incorecta a acestora. Poluarea difuza a acviferelor freatice produsa in acest fel a afectat in special puturile individuale din zonele rurale, dar si multe captari de ape subterane;

poluare cu produse rezultate din procesele industriale, in care sunt cuprinsi o gama variata de poluanti, a zonelor din jurul marilor platforme industriale (VICTORIA Fagaras, Codlea, Tohanu Vechi, Zarnesti, Bod, Isalnita Craiova etc.)

poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea zootehnica (substante organice, compusi azotici, bacterii etc.) a apelor subterane din zona unor mari orase (Pitesti, Oradea, Bucuresti, Cluj, Suceava etc), din zona marilor complexe zootehnice (Carei, Palota, Cefa, Halciu, Bontida, Bailesti etc.).

Efectuand o analiza la nivelul intregii tari, pe baza datelor prezentate de catre Directiile de apa bazinale in contributiile trimise pentru anul 2000, privind poluarea forajelor din stratul freatic si a celor de adancime, neluand in considerare forajele de poluare existente in jurul marilor platforme industriale, referitor la 4 dintre poluantii ce intra in categoria indicatori indezirabili, si anume: amoniu (NH ), azotati (NO ), substanta organica exprimata prin CCO-Mn si fosfati (PO ), putem concluziona:

Referitor la STAS 1342/91 - Apa Potabila - STAS-ul pe baza caruia se face interpretarea rezultatelor obtinute in urma monitorizarii si analizarii probelor de apa prelevate din foraje, situatia depasirilor limitelor admise de STAS, (in procente), se prezinta astfel:

stratul freatic: pentru NH in 77,78% din foraje; pentru CCO-Mn in 80,78% din totalul forajelor analizate si pentru PO in 51% din foraje;

stratul de adancime: pentru NH in 68,47% din forajele studiate; pentru CCO-Mn in 53,26% din foraje; pentru NO in 36,9% iar pentru PO in 38% din foraje.

Din aceste date rezulta ca resursele acvifere freatice, in special, prezinta un risc ridicat la poluare, atat pe termen lung, cat si pe termen scurt. Din acest motiv ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apa pentru populatie in multe zone ale tarii.

Este important de precizat ca poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil si, ca atare, depoluarea acestui tip de apa este extrem de anevoioasa daca nu chiar imposibila cu consecinte grave asupra folosirii la alimentarea in scopuri potabile. Acest lucru a dus la condamnarea unor captari din acviferul freatic si la cautarea si punerea in functiune a unor noi fronturi de captare, ceea ce a implicat eforturi si cheltuieli apreciabile. De aceea, in cadrul politicii de gospodarire a calitatii apelor, trebuie sa primeze masurile de prevenire a proceselor de degradare calitativa, de fapt a tuturor resurselor de apa.


3.7 MONITORINGUL APELOR MARINE LITORALE


Dunarea, ecosistemul deltaic precum si ecosistemele costiere, reprezentand puncte de confluenta ale unor puternice presiuni ecologice, ca rezultat al multiplelor activitati umane.

Avand in vedere faptul ca, numeroase substante toxice, cu tendinte de concentrare si cumulare in sedimentele si aluviunile sistemului de lacuri si balti, specific Deltei Dunarii, atat prin circulatia sezoniera a apei din Dunare spre lacuri in perioadele cu ape mari, cat si faptul ca din potentialul piscicol al Romaniei, jumatate este situat in Delta Dunarii, s-au luat toate masurile necesare, pentru dotarea laboratorului de ecotoxicologie al A.R.B.D.D. cu aparatura performanta, necesara efectuarii analizelor de micropoluanti.

Calitatea apei fluviului Dunarea in teritoriul rezervatiei a fost urmarita pe o lungime de 338 km, cuprinzand cinci tronsoane si avand la baza masuratorile analitice in zece sectiuni de supraveghere in cadrul companiilor trimestriale de recoltare:


Conform prevederilor STAS 4706/88 privind calitatea pentru apele de suprafata, fluviul Dunarea se incadreaza in categoria I de calitate, cu exceptia unor parametri specifici de poluare: fenoli (calitatea a II-a de calitate), pesticide organoclorurate, metale grele (cadmiu, fier, nichel, zinc).

In cadrul laboratorului de ecotoxicologie al ARBDD, prin programl propriu de activitate, au fost efectuate incepand cu anul 1995, analize ale pesticidelor organo-clorurate, prezente atat in apa fluviului Dunarea, cat si in lacurile si canalele Deltei Dunarii. Una din grupele de insecticide organo-halogenate analizate a fost aceea a HCH-ului (hexaclorciclohexan), inclusiv compusul cel mai toxic, LINDAN-ul.

In anul 2002 concentratii mai mari peste limita maxima admisa, conform STAS 4706/88, au fost inregistrate in aproape toate sectiunile monitorizate, aceasta datorandu-se in special traficului intens de nave fluviale, a tranzitului maritim si a porturilor de pe Dunare din Romania si Ucraina.

Din datele prezentate se constata ca transportul naval, continua sa fie una din sursele de poluare a mediului acvatic pe teritoriul R.B.D.D., implicate fiind atat navele maritime de mare tonaj (care circula pe bratul Sulina), cat si navele de mica capacitate (folosite pentru pescuit, transporturi, turism etc.).

In perioada de exploatare normala, navele pot descarca legal sau ilegal o mare varietate de substante, fie direct in mediul acvatic, fie indirect prin intermediul atmosferei. Acesti poluanti cuprind in special hidrocarburi si deseuri de hidrocarburi, substante lichide nocive, care pot avea efecte immediate sau pe termen lung asupra mediului acvatic.

Problema anihilarii efectelor negative ale influentelor exercitate de transportul naval, activitatile portuare si de reparatii de nave, presupune gasirea unui instrumentar de lucru, care sa asigure controlul eficient al calitatii tuturor factorilor naturali sau antropici.


Starea mediului marin si a zonei costiere

Marea Neagra are o suprafata de 413.490 km; adancime maxima de 2.245 m; volum de apa de 529.955 km; lungimea tarmurilor 4.020 km.

In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru si Kizil, fapt care duce la salinitate redusa 20-22%.

In aportul fluvial, apreciat la 346 kmp, 78% apartine raurilor din nord-vestul bazinului, iar dintre acestea evident Dunarii.

Urmare a deficitului de aluviuni, cat si a reducerii aportului Dunarii, plajele sufera un proces rapid de erodare.

Marea Neagra este supusa in zona litoralului romanesc unui proces de poluare urmare a poluantilor proveniti din Dunare, evacuarilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, cat si prin activitatea portuara intensa.

Sursele de poluare ale apelor Marii Negre din sectorul romanesc sunt: Platforma Industriala Navodari, apele uzate industriale si menajere insuficient epurate, provenite de la statiile de epurare ale oraselor Constanta si Mangalia.

Pana in prezent in Marea Neagra au fost inventariate aproximati 1500 specii de vertebrate si nevertebrate. Urmare a accentuarii poluarii industriale si orasenesti din ultimele doua decenii s-a constatat reducerea unor specii de pesti rapitori, cat si a unor specii de pesti cu importanta economica: scrumbie, calcan, hamsie, stavrid, sturioni.

Datorita aportului permanent a apelor Dunarii, cat si regimului vanturilor si curentilor marini, factorii abiotici in zona litoralului romanesc suporta importante variatii sezoniere.

Monitorizarea zonei litorale este instrumentul principal de supraveghere a calitatii mediului marin.

Principalii indicatori fizico-chimici au fost:

Temperatura apelor marine litorale, monitorizata in punctul de referinta de la litoralul romanesc - Constanta - a avut o evolutie normala in cadrul ciclului annual. Cele mai mici valori s-au inregistrat iarna (minima 1,7 C in ianuarie) si cele mai mari vara (maxima 26,6 C), in acord cu evolutia temperaturii aerului. Mediile lunare s-au situat peste valorile de regim din ultimile doua decenii, cu exceptia lunii octombrie. Diferente pozitive mai insemnate, depasind 3,0 C, s-au inregistrat in lunile noiembrie (3,6C) si respectiv decembrie (4,2C), determinate in principal de particularitatile regimului termic al aerului, deosebit de ridicat pentru acest sezon, si probabil circulatiei atmosferice, predominante din sectorul nordic. De altfel, valorile medii din lunile mentionate se situeaza la cele mai ridicate cote din 1980 pana in prezent. Singura abatere negativa, inregistrata in octombrie, are o valoare nesemnificativa, ea reprezentand doar 0,1C.

Temperaturile deosebit de ridicate din vara anului 2000, precum si caracterul bland al iernii au facut ca valoarea medie anuala din acest an (13,1C) sa fie cu 1,3C mai mare decat media multianuala (1980-2001).


Salinitatea apelor litorale a avut valori care s-au incadrat, in general, in regimul normal pentru litoralul romanesc, valorile zilnice la Constanta, osciland in domeniul 9,03 -18,55 g/l. mediile lunare, anuland caracterul deosebit de fluctuant al variatiilor zilnice, s-au inscris intr-un domeniu mai restrans si mai omogen de valori, de la 13,69 g/l in mai la 17,99 g/l in iulie. Cu doua exceptii, inregistrate in mai, si respectiv, in octombrie, mediile lunare s-au situat peste nivelul mediu multianual din intervalul 1980-1999, cea mai importanta abatere pozitiva fiind inregistrata in luna iulie.

La nivelul intregului ciclu annual, valorile medii ale salinitatii arata un excedent de 0,56 g/l in raport cu ultimii 20 de ani, situatie atribuita, in principal, caracterului secetos al anului 2000 si in consecinta a unui volum scazut de apa fluviala antrenatde-a lungul cordonului litoral.


Oxigenul dizolvat: In concordanta cu particularitatile regimului termic si salin din 2000, mai ridicat decat in mod obisnuit, concentratia O2 a inregistrat valori sub nivelul mediu de referinta, media anuala reprezentand 311,6μM in 2000, fata de 323,8μM in intervalul 1980-1999.

Gradul de saturare al apei marine in oxigen a marcat o usoara crestere in raport cu ultimii 3-4 ani, media anuala (102,%) egaland-o pe cea a ultimelor doua decenii (102,8%).


CBO :In 2000 valorile medii pentru CBO au fost de 5,50 mg/l pentru Navodari, 8,48 mg/l pentru Constanta si 10,80 mg/l pentru Mangalia. Aceste date confirma rezultatele din anii anteriori prin care se evidentiaza o poluare organica ridicata pentru zona sudica a litoralului.

Sarurile minerale nutritive; Analiza datelor inregistrate la Constanta in anul 2000, evidentieaza continuarea procesului de scadere a stocului de fosfor mineral, media anuala (0,46μM) fiind de doua ori mai mica decat media anului precedent (0,85μM) si de noua ori decat a intervalului de referinta (1980-2001).


Starea fondului piscicol si a altor resurse biologice din apele naturale dulcicole, salmastre si marine.

Starea fondului piscicol marin


In perioada martie - octombrie 2002 activitatea de pescuit industrial la litoralul romanesc s-a defasurat in dou aprincipale sectoare:

Pescuitul pasiv (stationar), practicat de-a lungul intregului litoral, in 16 puncte pescaresti (Portita - 2 mai), cu taliene instalate la adancimi de 3,0 - 11,0

Pescuitul activ, cu 12 nave trauler costier, in zona de larg, la adancimi mai mari de 20m.


S-a observat o distributie neuniforma a aglomerarilor pescuibile ale principalelor specii de pesti, atat in zona talienelor cat si in cea de activitate a navelor trauler, in functie de sector, sezonul de pescuit si evolutia factorilor hidrologici precum si de abundenta hranei, confirmand tendintele din anii anteriori.

In capturile pescuitului stationar (aprilie-septembrie) s-a remarcat dominanta speciilor traditionale: aterina, rizeafca, sprot, hamsie, bacaliar si guvizi, alaturi de care a aparut o serie de alte specii. Anul 2002 poate fi denumit "anul de hamsie", aceasta specie al carui stoc exploatabil si-a mentinut aceeasi tendinta de refacere, a dominat capturile de la taliene, pe intreg sezonul, dar mai ales in intervalul mai-august.

Ponderea speciilor valoroase (sturioni, calcan, rechin, zargan, stavrid, chefal si lufar) a continuat sa fie foarte redusa; stocurile acestora, cu exceptia celor de stavrid, chefal si lufar, care in ultimii ani manifesta o tendinta de refacere, continua sa se mentina intr-o stare critica.

In pescuitul activ, principala specie pescuita a fost sprotul cu o pondere de peste 90%, alaturi de care a aparut si bacaliarul si sporadic hamsia in lunile de vara iar stavridul si lufarul la sfarsitul sezonului de pescuit, in lunile septembrie si octombrie.


Starea sistemului si resursele vii marine. Situatia speciilor periclitate.


In cadrul ecosistemului Marii Negre au fost studiate urmatoarele componente biologice: bacterioplanctonul, fitoplanctonul, zooplanctonul si bentosul.

Bacterioplanctonul

La nivelul anului 2002 valorile medii ale numarului probabil de bacterii coliforme totale au depasit limita normata de STAS 4706/88 (20.000 /dmc), pentru apele Marii Negre, la statiile Constanta Nord - 25.060 /dmc si Constanta Sud 900.000 /dmc, datorita in special actiunii factorilor antropici si evacuarii apelor uzate industriale si menajere insuficient epurate provenite de la statiile de epurare orasenesti.

In zonele de imbaiere valoarea medie a incarcarii bacteriene s-a incadrat in limitele prevazute de STAS 12.585 /87 pentru Marea Neagra (100.000 /dmc).

Planctonul

Din punct de vedere calitativ fitoplanctonul Marii Negre a fost dominat de diatomee (Bacillariophyta) reprezentate de Sceletonia Costatum, Chaetoceros socialis, Rhizosolenia sp, Thalassionema sp. si cianobacterii (Cyanobacteria) reprezentate de: Mircocystis sp. Merismopedia sp. si Aphanizomenon sp. Peridineele reprezentate prin Prorocentum minimum in anul 2002 au fost prezentate in numar redus.

In componenta fitoplanctonului alaturi de speciile marine si salmastricole autohtone au fost intilnite si numeroase specii dulcicole si dulcicole - salmastricole provenite din apele dunarene.

Analiza cantitativa a fitoplanctonului, in anul 2002 a evidentiat faptul ca, atat biomasa, cat si numarul de specii au inregistrat valori medii inferioare anului precedent (5,64 mg/dmc fata de 6,89 mg/dmc; respectiv 3.470.000 ex/dmc fata de 4.850.000).

In zona Constanta sectiunile Cap Media si Tabara de Copii Navodari, la sfarsitul lunii iulie, urmarirea influientei factorilor antropici, in fitoplanctonul apei Marii Negre au fost prezente in numar de alge albastre (17.820.000 - 27.154.000 ex/dmc), care a condus penrtu o perioada scurta de timp la declansarea fenomenului de eutrofizare.



Zooplanctonul

Din punct de vedere calitativ in zooplanctonul Marii Negre in sectiunile analizate au fost prezente urmatoarele grupe de organisme: ciliatele, rotifere, capepode reprezentate de Acartia clausi si Pseudocalamus elogantus si cladocere reprezentate de Pleopis polyphemoides.

Din punct de vedere cantitativ cel mai mare numar de exemplare s-a inregistrat in perioada de vara (35 ex/dm3), o data cu cresterea valorii temperaturii apei.


Bentosul

Analiza comunicatiilor bentale din sectorul Constanta a pus in evidenta 24 de specii, biodiversitatea mentinandu-se constant comparativ cu anii anteriori.

In Cartea Rosie a Marii Negre (2001) printre cele 159 specii de plante si animale, ale caror stare de conservare a fost considerata precara, aflandu-se in diferite categorii de amenintare (conform International Union of Conservation of Nature), se afla sase specii de alge macrofite, 11 specii de nevertebrate bentale, patru specii de crustacei planctonici, 36 specii de pesti si trei specii de cetacee odontocete.

Influientele antropice din ultimele trei decenii, cresterea eutrofizarii in ultima instanta, au produs dereglari structurale reflectate cel mai evident in domeniul bental, acest component al ecosistemului putand fi considerat un adevart barometru al presiunilor ecologice.

Flora bentala se afla intr-un declin continuu atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ, indeosebi in privinta unor specii cu importanta ecologica si economica deosebita in deceniile trecute (de exemplu alga Cystoseria si fanerogama Zostera).

In cele ce priveste pestii marini, la litoralul romanesc se cunosc noua specii periclitate, apartinand familiilor Acipenseridae, Belonidae, Bleniidae, Mugilidae, Syngnathidae, Scorpaenidae, sase specii vulnerabile apartinand familiilor Gobiidae, Mullidae si Scophitalmidae; cinci specii pe cale de extinctie apartinand familiilor Saridae, Scombridae, Centracantidae si Triglidae.

Starea de conservare a populatiilor celor trei specii de delfini care traiesc in Marea Neagra - Phocoena phocoena relicata, Delphinus delphis poncticus si Tursiops truncatus ponticus - continua sa fie precara, in ciuda unor masuri intreprinse (reducerea pescuitului, semnarea unor acorduri si conventii internationale). In Cartea Rosie a Marii Negre ele au fost inscrise la categoria "date insuficiente", deoarece, desi ultimele estimari din 1987 apreciaza stocul de decfini dde 30.000 exemplare Delphinus, 3.000 exemplare Tursiops si 3.000 exemplare Phocaena, aceste date nu pot fi omologate cu metodicile internationale de evaluare. In anul 2000, MAPM a finantat un proiect privind cetaceele odontocete, in cadrul caruia s-au facut primele incercari de monitorizare a animlelor esuate pe plajele romanesti si capturate accidental in plasele pescaresti (capturarea accidentala fiind unul dintre factorii limitativi). INCDM a lansat in 2001 si 2002 un proiect de conservare adelfinilor din apele romanesti cu finantare de la Comunitatea Europeana, in cadrul programului LIFE NATURA.

Pe de alta parte trebuie semnalata in continuare prezenta unor specii imigrate recent in Marea Neagra. Dintre acestea gasteropodul Rapana Verosa si ctenoforul Mnenmiopsis leydii si-au redus substantial stocurile, ultimul in principal datorita concurentului sau natural Beroe ovata semnalat ulterior. Totodata se mentioneaza aparitia unor exemplare mari de crab albasrtu Callinectes sapidus.


Administratia Rezervatia "Biosfera Delta Dumarii"

Fondul de suprafata al sectorului pescaresc din bazinele naturale din RBDD este variabil de la an la an fiind estimat la cca 200-250 mii ha, suprafata la care se adauga zonele de pescuit din Marea Neagra (pana la izobata de 20 m).

In zonele liber inundate productiile anuale medii sunt in ultimii ani de cca. 30 kg/ha/an varind intre 22 kg/ha/an pentru Delta si 38 kg/ha/an in Complexul Raselm-Sinoe, cu mentiunea ca se inregistreaza o continua scadere cantitativa si calitativa mai ales la specii valoroase.

Pe teritoriul RBDD exista trei tipuri distincte de pescarii:

Pescaria pestilor de apa dulce (Delta Dunarii, Complexul Razelm-Sinoe, Dunarea si bratele ei);

Pescaria pestilor migratori: scrumbie si sturioni (Dunare si bratele ei si Marea Neagra);

Pescaria pestilor marini (zona litorala).

Aceste tipuri de de pescarii au cunoscut scaderi majore in ultimii 35 de ani.

In anul 2002 in RBDD s-a raportat oficial o captura de cca 3000 de tone peste pescuit la fel ca si in anul 2001, si astfel s-a inregistrat cea mai mica productie de peste de apa dulce si peste marin din statistici.

De remarcat ca productia de peste inregistrata in Delta Dunarii este la aproximativ acelasi nivel cu cea din anii precedenti.

Scaderea productiei se datoreaza Complexului Razelm-Sinoe si pescuitul marin.

Productiile din Complexul Razem-Sinoe, in anii precedenti reprezentau o pondere de 60% in ansamblu pescariilor speciilor de apa dulce, pentru ca in anul 2000 aceasta pondere sa scada la 30 - 40%.

Principalele cauze ale declinului stocurilor unor specii de peste si a capturilor de peste de apa dulce din anul 2002 sunt:

suprapescuitul, indeosebi prin cresterea numarului de pescari si unelte - mai ales din partea de nord a lacului Razelm;

piata neagra, care deformeaza marimea capturilor, cantitati foarte mari de peste, mai ales specii valoroase (crap, stiuca, somn, sturioni);

braconajul, care este principala sursa de peste si venituri pentru o parte din locuitorii din RBDD si pentru o parte din cei 35.000 de locuitori din localitatile limitrofe Complexului Razelm-Sinoe;

De mentionat ca in posesia populatiei locale si a braconierilor exista un numar foarte mare de unelte de pescuit (in special setci si ave, unelte usor de manevrat). In momentrul de fata uneltele de pescuit de orice tip pot fi produrate fara nici o greutate;

fenomenele de poluare in tot bazinul Dunarii.

In ultimii ani captura de peste marin de la coasta Marii Negre aferente RBDD au scazut continuu de la capturi de cca 1500-2000 de tone in anii '80 la cca 200-300 de tone in ultimii ani (245 tone in anul 2002).

In ceea ce priveste stocurile de pestilor cu valoare comerciala acestea sunt usor subexploatate, iar stocurile de salau si stiuca si a altor specii cu valoare economica mare sunt supraexploatate.

Pe fondul reducerii poluarii cu nutrienti se observa o revenire a stocurilor de crap, lin, somn, stiuca si biban.


3.8 MONITORINGUL SURSELOR DE POLUARE

Situatia apelor uzate - surse majore si grad de epurare. Penalitati aplicate pentru deversari de ape neepurate sau insuficient epurate

Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate, coform rezultatelor supravegherii efectuate in anul 2000, a relevat urmatoarele aspecte globale:

fata de un volum total evacuat de 5611, 202 milioane m3 /an, 2895, 370 milioane m3 /an, deci cca 52%, constituie ape uzate care trebuie epurate;


din volumul total de 2895, 370 milioane m3 /an, ape uzate necesitand epurare, 588,664 milioane m3 /an, respectiv circa 20%, au suficient (corespunzator) epurate.in rest, 874, 527 milioane m3 /an- cca 50%, ape uzate insuficient epurate (fig.3.4)


Prin urmare, in anul 2000, cca 80% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in receptorii naturali, in special rauri, neepurate sau insuficient epurate.

Conform acestui criteriu, cele mai defavorabile situatii s-au inregistrat in cazul urmatoarelor bazine: Prut - aproape 100%; Ialomita - 99%; Arges - cca 99%; Vedea - cca 99%, Crisuri - cca 95%.

Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitti din economia nationala, cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele "conventional curate", a fost evacuat de unitati din domeniile:

Energie electrica si termica: 2780, 056 milioane m3 /an - aproape 50% din total;

Gospodarire comunala: 2025,774 milioane m/an - aproape 31%;

Industria chimica: 87, 024 milioane m/an - cca 5%.

Din punct de vedere al pelor uzate necesitand epurare, cele mai mari volume au fost evacuate in cadrul activitatilor:

Gospodarire comunala: 2025,542 milioane m/an - cca 70%;

Industria chimica: 232,139 milioane m/an - cca 8%;

Industrie metalurgica si constructii de masini:135,675 milioan m/an - cca 5%;

Energie electrica si termica: 260, 769 milioane m/an - cca 9%

Industria extractiva: 140, 173 milioane m/an - cca 5%.

Cele mai mari volume de ape uzate neepurate, provin de la unitati din dmeniile:

Gospodarire comunala: 782,342 milioane m/an - cca 89%;

Industria chimica: 30, 633 milioane m/an - cca 3%;

Industrie metalurgica + constructoare de masini - 10, 628 milioane m/an - cca 1%;

Energie electrica si termica: 37,961 milioane m/an - cca 4%.

Referitor la apele uzate insuficient epurate, activitatile cu cea ,ai mare pondere se ordoneaza astfel:

Gospodarire comunala:1058,373 milioane m/an - peste 73%;

Industria chimica: 148,379 milioane m/an - peste 10%;

Industria extractiva: 57, 735 milioane m/an - cca 4%;

Industrie metalurgica + constructoare de masini: 72,070 milioane m/an - peste 5 %.

Din punct de vedere al incarcarii cu substante organice, suspensii, saruri minerale si ioni de amoniu:

Gospodarire comunala;

Prelucrari chimice;

Zootehnie (substante organice, amoniu);

Industria extractiva (suspensii, saruri minerale);

Relativ la poluarea cu micropoluanti: cianuri, fenoli, detergenti:

Gospodarie comunala;

Prelucrari chimice;

Industrie metalurgica + constructii de masini;

Relativ la incarcarea cu metale grele:

Industria extractiva;

Gospodarie comunala;

Prelucrari chimice;

Industria metalurgica + constructii de masini.

In concluzie, cota parte cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei chimice; urmeaza, apoi, agentii economici din industriei extractia, metalurgica si zootehnie.

Fata de numarul total de 1441 de statii de epurare investigate in anul 2000, 602 de statii, reprezentand cca 42%, au functionat corespunzator, iar restul de 839 statii, adica cca 58 %, necorespunzator (fig.3.7.)


3.9 STAREA ZILNICA A SISTEMELOR DE GOSPODARIRE A APELOR

Capitolul IV

Integrarea internationala

4.1 CONVENTIA DUNARII


4.3 CONVENTIA PRIVIND PROTECTIA MARII NEGRE IMPOTRIVA POLUARII

Proiecte de succes in cadrul Programului de mediu pentru bazinul Dunarii si al Programului pentru bazinul Marii Negre.

In cadrul Programului de mediu in bazinul Dunarii, dupa anul 1992, s-au realizat urmatoarele:

studii de fezabilitate pe principalele rauri din tara (Siret, Prut, Tarnave etc) pentru hot-spoturilor

dotarea laboaratoarelor ICIM si ale "Apelor Romane", filiala Craiova si Constanta

elaborarea de metodologii de prelevare si analiza a probelor de apa

realizarea PIAC (inclusiv dotarile necesare si realizarea unui model de predictie a propagarii undelor de poluare)

elaborarea Planului Strategic de Actiune pentru Bazinul fluviului Dunarea (adoptat la Bucuresti in decembrie 1994)

elaborarea unui proiect privind reconstructia zonelor umede in bazinul inferior al raului Prut

In cadrul Programului d reducere a poluarii in bazinul fluviului Dunarea s-a elaborart la nivel national un raport prin care s-au identificat principalele investitii necesare, separate pe 3 categorii: industrie, agricultura si municipalitati. Acest proiect a fost baza propunerii unui nou proiect cu finantare GEF, urmarind reducerea raportului de nutrienti in apele din bazinul fluviului Dunarea.

Programul Managementul de mediu la Marea Neagra s-a desfasurat intre anii 1993-1996 si s-a finalizat, printre altele, cu semnarea Planului Strategic de Actiune pentru Marea Neagra.

Programul privind dezvoltarea implementarii Planului Strategic de Actiune pentru Marea Neagra, are ca principal obiectiv elaborarea si implementarea Planurilor Nationale Strategice de Actiune la Marea Neagra. In cadrul acestui proiect au fost realizate urmatoarele actiuni:

CAPITOLUL V


Eficienta sistemului de monitoring al apei


a)      metale grele


APA

SEDIMENT

Indicator

Fe

Mn

Zn

Cu

Cr

Pb

Cd

Ni

EURO









LEI









EURO









LEI











b) micropoluanti organici

APA

SEDIMENT

Indicator

Produse petroliere

Substante extractibile

PAH-uri

(16 componente)

Lindam

PCB-uri

(7 componente)

Pesticide

Organo-clorurate

Screening

Micropoluanti

Organici

EURO














LEI














EURO














LEI















c)indicatori de eutrofizare

APA

Indicator

Azot total(organic+mineral)

Fosfor total

EURO



LEI




In acest caz eficienta ar putea fi determinata intr-un mod relativ simplu tinand cont de faptul ca stim, s-au putem determina, atat costurile cat si veniturile (in acest caz veniturile se determina in functie de necesarul de probe si pretul fiecarei probe).

Eficienta Sistemului pentru Monitoringul Mediului in general si pentru Monitoringul Apei in special trebuie privita din punct de vedere al avantajelor obtinute de catre mediu din aceasta activitate. Aceste avantaje pot consta in reducerea poluarii la sursa cat si in activitati de depoluare. (epurare a apelor).

Pentru a fi cu adevarat eficient Sistemul pentru Monitoringul Apei tenuie sa asigure in cele mai bune conditii colectarea datelor, analize de laborator, transmiterea datelor si stocarea acestora in baze de date la care accesul sa se faca intr-un mod cat mai simplu. Informatiile trebuie sa circule foarte repede si sa fie foarte precise, pentru a putea sa se ia decizii cat mai eficiente si intr-un timp cat mai scurt.

Sistemul de Monitoring al Apei este foarte important tinand cont ca este mai usor sa previi decat sa refaci. Aceasta afirmatie este mult mai valabila atunci cand este vorba de mediul inconjurator unde unele activitati pot produce efecte ireversibile.

In concluzie eficienta sistemului pentru Monitoringul Mediului consta in cat de mult reuseste sa previna poluarea mediului prin informarea la timp a agentilor economici (care trebuie sa ia masuri in ceea ce privesc emisiile de substante poluante), a organelor de decizie (care terbuie sa ia masuri pentru protectia si refacerea mediului degradat, prin impunerea de taxe, amenzi si stabilirea unor programe de depoluare a mediului) si a cetatenilor care trebuie sa fie bine informati si sa contribuie la pastrarea mediului natural.

Pentru a se asigura o eficienta cat mai ridicata a acestui sistem informational trebuie sa I se asigure o baza materiala cat mai buna, trebbuie sa se faca investitii cat mai mari in acest domeniu pentru a se asigura dotarea cu instrumente performante atat in activitatea de colectare a probelor cat si in cele de transmitere respectiv stocare a datelor.

In ceea ce priveste Sistemul pentru Monitoringul Apei Bucuresti reprezinta una din componentele de baza ale CN "Apele Romane" SA, asigurand alaturi de supraveghere si un instrument de control activ, indispensabil activitatii de management.

Optimizat conform principiilor practice pe plan mondial, in speta abordarea integrata a ariilor de monitorizare, la nivelul conditiilor de pieta libere, acesta are o structura modulara, extensibila din punct de vedere al logisticii aferente, astfel incat sa corespunda exigentelor aplicate in domeniu.

Informatia despre mediu este necesara pentru a stabili prioritatile; pentru monitoring si asigurarea conformarii la standarde; pentru integrarea politicii de protectie a mediului; si pentru a informa pe cei ce iau decizii, publicul, organizatiile neguvernamentale si grupurile de interse.

In Romania datorita nivelurilor ridicate ale nitratilor ce se gasesc in sursele locale de apa potabila in 39 din cele 41 de judete se manifesta o boala numita methemoglobinemie si care afecteaza in principal copii. Daca luam in considerare ca aceasta boala ca si altele care au ca mijloc de transmitere principal apa, putem spune ca prevenirea poluarii apei este eficienta indiferent de costurile sale.

Costurile atingerii unor standarde occidentale in ceea ce priveste calitatea mediului, este mare. De exemplu, pentru noile landuri din germania costurile totale au fost estimate la sume cuprinse intre 83 si 321 miliarde de euro, din care 53 si 150 de miliarde de euro vor fi necesare numai pentru construirea unor statii de tratare a apelor reziduale menajere la nivelul standardelor vest germane.

Deci, tinand cont ca Sistemul pentru Monitoringul Apei este un instrument care contribuiee la protectia mediului inseamna ca atata timp cat isi indeplineste atributiile este eficient.












SI PROTECTIA RESURSELOR DE APA, PE TIPURI DE POLUANTI, PE ACTIVITATI SI EFICIENTE PRIMARE PRELIMINAT ANUL 2002

Specificatia

Total costuri

Indicatori chimici generali/U.M.

Cap.1

Salarii, CAS, somaj (mii lei)

Din care:


Materii totale

In suspensie

(t0)

Cloruri

Sulfati

(t0)

Sodiu,potasiu,calciu, magneziu (t0)

Azotati

(to)

Amoniu, azot, azotiti

(t0)

CBO5


(t0)

CCOMn


(t0)

COCr


(t0)









a)exploatare










b)intretinere   










c)I.C.A.










d)rep.curente LH










e)serv.tehn.oper.










f)hidro-meteo










g)sist.inform.










Cap.2

Materiale pentru exploatare si intretinere din care:










a)exploatare










b)intretinere










c)I.C.A










d)rep.curente LH










e)serv,tehn.oper.










f)hidro-meteo










g)sist.inform.










Cap.3

Alte cheltuieli din care:










a)exploatare










b)intretinere










c)I.C.A.










d)rep.curente LH










e)serv.tehn.oper.










f)hidro-meteo










g)sist.inform.










A)TOTAL

Cap.1+2+3










a)exploatare










b)intretinere










c)I.C.A.










d)rep.curente










e)serv.tehn.oper.










f)hidro-meteo










g)sist.inform.










Cap.4

Reparatii curente si capitale cu tertii










Cap.5

Amortizare










B) TOTAL COSTURI

A+Cap.(4+5)










Cantitate










Cap6

Venituri










Tarif (lei/UM)










Cap.7

Profit/ Pierdere










Specificatia

Indicatori chimici generali/U.M.

Indicatori chimici specifici

Cap.1

Salarii, CAS, somaj (mii lei)

Din care:

Fosfati

to

Fosfor total

To

Mangan

to

Aluminiu

Fier total ionic

To

Substante extractibile cu eter de petrol, produse petroliere to

Detergentii sintetici anionactivi, biodegradabili to

Reziduu filtrabil uscat la 105 grd. to

Sulfiti, fluoruri, fenoli antrenabili cu vapori de apa

Nichel

Crom

To










a)exploatare










b)intretinere   










c)I.C.A.










d)rep.curente LH










e)serv.tehn.oper.










f)hidro-meteo










g)sist.inform.










Cap.2

Materiale pentru exploatare si intretinere din care:










a)exploatare










b)intretinere










c)I.C.A










d)rep.curente LH










e)serv,tehn.oper.










f)hidro-meteo










g)sist.inform.










Cap.3

Alte cheltuieli din care:










a)exploatare










b)intretinere










c)I.C.A.










d)rep.curente LH










e)serv.tehn.oper.










f)hidro-meteo










g)sist.inform.










A)TOTAL

Cap.1+2+3










a)exploatare










b)intretinere










c)I.C.A.










d)rep.curente










e)serv.tehn.oper.










f)hidro-meteo










g)sist.inform.










Cap.4

Reparatii curente si capitale cu tertii










Cap.5

Amortizare










B) TOTAL COSTURI

A+Cap.(4+5)










Cantitate










Cap6

Venituri










Tarif (lei/UM)










Cap.7

Profit/ Pierdere













Specificatia

Indicatori chimici specifici

Indicatori chimici toxici si foarte toxici

Cap.1

Salarii, CAS, somaj (mii lei)

Din care:

Amoniac to

Bariu, zinc, cobalt to

Sulfuri, hidrogen sulfurat to

Arsen

To

Cianuri

To

Mercur

Cadmiu

To

Plumb, argint, crom, cupru, molibden to








a)exploatare








b)intretinere   








c)I.C.A.








d)rep.curente LH








e)serv.tehn.oper.








f)hidro-meteo








g)sist.inform.








Cap.2

Materiale pentru exploatare si intretinere din care:








a)exploatare








b)intretinere








c)I.C.A








d)rep.curente LH








e)serv,tehn.oper.








f)hidro-meteo








g)sist.inform.








Cap.3

Alte cheltuieli din care:








a)exploatare








b)intretinere








c)I.C.A.








d)rep.curente LH








e)serv.tehn.oper.








f)hidro-meteo








g)sist.inform.








A)TOTAL

Cap.1+2+3








a)exploatare








b)intretinere








c)I.C.A.








d)rep.curente








e)serv.tehn.oper.








f)hidro-meteo








g)sist.inform.








Cap.4

Reparatii curente si capitale cu tertii








Cap.5

Amortizare








B) TOTAL COSTURI

A+Cap.(4+5)








Cantitate








Cap6

Venituri








Tarif (lei/UM)








Cap.7

Profit/ Pierdere












Specificatia

Indicatori bacteriologici

Indicatori fizici

Cap.1

Salarii, CAS, somaj (mii lei)

Din care:

Bacterii coliforme totale to

Bacterii coliforme fecale

To

Streptococi fecali

To

Temperatura





a)exploatare





b)intretinere   





c)I.C.A.





d)rep.curente LH





e)serv.tehn.oper.





f)hidro-meteo





g)sist.inform.





Cap.2

Materiale pentru exploatare si intretinere din care:





a)exploatare





b)intretinere





c)I.C.A





d)rep.curente LH





e)serv,tehn.oper.





f)hidro-meteo





g)sist.inform.





Cap.3

Alte cheltuieli din care:





a)exploatare





b)intretinere





c)I.C.A.





d)rep.curente LH





e)serv.tehn.oper.





f)hidro-meteo





g)sist.inform.





A)TOTAL

Cap.1+2+3





a)exploatare





b)intretinere





c)I.C.A.





d)rep.curente





e)serv.tehn.oper.





f)hidro-meteo





g)sist.inform.





Cap.4

Reparatii curente si capitale cu tertii





Cap.5

Amortizare





B) TOTAL COSTURI

A+Cap.(4+5)





Cantitate




4 grd / 3519000 mii mc

Cap6

Venituri





Tarif (lei/UM)





Cap.7

Profit/ Pierdere







CAPITOLUL VI

Concluzii si propuneri


In prezent exista un volum substantial de date asupra mediului inconjurator, dar informatia este in mare parte imprastiata, calitatea si acuratetea ei variaza, a fost colectata pentru scopuri diferite si adesea nu este cuprinzatoare din punct de vedere al teritoriului si al perioadelor la care se refera. In acelasi timp, tranzitia la o societate democratica, bazata pe economia de piata schimba in mod fundamental cerintele sectorului public si ale sectorului privat pentru acest gen de informatie.

Este necesara reproiectarea sistemelor existente, ridicarea calitatii organiarii existente acolo unde este necesar, renuntarea la activitati care nu corespund nevoilor utilizatorilor sau nu sunt eficiente si umplerea progresiva a celor mai importante goluri. O prioritate ar fi aceea de a asigura informatie de calitate in zonle cu cele mai mari riscuri pentru sanatate si in cele in care au loc schimbari de mediu ireversibile. O alta prioritate este aceea de a asigura demna de incredere pentru investitorii externi si interni in chestiuni cum sunt conditiile de mediu in sau in jurul locurilor in care au fost utilizate sau deversate substante periculoase.

Odata stabilit cadrul sistemului informational, atentia trebuie concentrata asupra metdelor utilizate pentru colectarea datelor. Retelele de monitoring trebuie extinse in asa fel incat sa asigure compatibilitatea si acuratetea datelor colectate. Trebuie rezistat tentatiei de a adopta echipamente bazate pe tehnica de varf - echipamentele trebuie alese strict pe baza tipului de informatie cerut, si acest lucru este determinat de prioritati clar definite.

Pe masura ce rolul statului s-a schimbat de la cel de arhitect, la cel de regulator al activitatii economice, principala responsabilitate pentru producerea informatiei despre mediu s-a mutat de la birourile centrale de statistica la ministerul mediului. Acest lucru are importante implicatii pentru sistemul informational in ce priveste obiectivele pe care acesta la indeplineste, modul in care informatia circula si catre cine si metodele utilizate. Ministerul mediului trebuie sa coordoneze acum fluxul de informatii prin si dincolo de guvern, pentru a se adresa noilor utilizatori ai informatiei.

Aceasta implica cooperarea cu alte departamente ale guvernului- in special ministerul sanatatii, care a colectat in trecut datele cu privire la starea mediului - si cu sectorul privat si organizatiile neguvernamentale; de asemenea ele trebuie sa imbunatateasca fluxul de informatii intre nivelul central si nivelurile locale si regionale ale guvernului.

Este important sa se imbunatateasca diseminarea informatiei legata de protectia mediului. In termeni practici, aceasta ar insemna: producerea cu regularitate a unor rapoarte asupra starii mediului; dezvoltarea unor indicatori pentru starea mediului; folosirea tehnicilor de comunicatie multi-media pentru a asigura o larga audienta; pregatirea unor brosuri pentru raspandirea informatiei despre anumite resurse si modul in care acestea sunt administrate; promovarea unor aranjamente pentru punerea in comun a informatiei cu grupuri cheie cum sunt organismele profesionale, lumea afacerilor, organizatiile neguvernamentale si sindicatele; si furnizarea unor brosuri de informare asupra conditiilor de mediu concentrate, de exemplu, asupra unei anumite regiuni sau asupra investitorilor sau managerilor din diverse sectoare industriale.

Asigurarea unui anumit echilibru intre diferitele consideratii nu este un lucru usor. Este o arta, nu stiinta, de vreme ce varietatea de factori ce trebuie luati in considerare este mare, iar datele disponibile sunt adesea de o calitate indoielnica. Cu toate acestea, principiile generale pentru stabilirea prioritatilor pot fi sintetizate in cele patru linii directoare care urmeaza:

Vor fi sprijinite, pe cat posibil, acele elemente ale politicii economice care au si efecte benefice asupra mediului;

Se vor adopta politici clar directionate de protectie a mediului care sa stabileasca un sistem de stimulente si institutii pentru protectia mediului;

Cheltuielile pentru protectia mediului s evor concentra asupra acelor proiecte care asigura cel mai inalt raport beneficiu - cost;

Se vor aloca resurse modeste programelor al caror raport beneficiu- cost se asteapta sa fie printre cele mai mari in viitor dar care sunt de lunga durata.


In ceea ce priveste calitatea apei, prioritatile constau in pre-tratarea apelor reziduale industriale acolo unde metalele grele si substante chimice toxice pericliteaza calitatea apelor de suprafata sau din panza freatica si masuri vizand reducerea continutului de nitrati si a contaminarii microbilogice in sursele de apa potabila din zonele rurale. Totodata este necesar sa se ia masuri in vederea tratarii apelor reziduale pentru protectia unor valoroase resurse costiere, ecologice sau turistice, construirea unor statii de tratare acolo unde se poate obtine un impact maxim asupra calitatii apei.

Maximizarea avantajului conjugat, national si trans-frontiera, al imbunatatirii calitatii apei faptul ca resursele trebuie directionate catre reducerea aportului de nutrienti si de alte substante nocive provenite din agricultura, gospodaririi si activitati industriale (incluzand aici si locurile de depozitare a deseurilor radioactive), pentru a realiza, in final o reducere a nivelului de substante contaminate in zonele si in cele de varsare a raurilor.

Compania Nationala "Apele Romane" S.A. impreuna cu Ministerul Mediului va trebui sa conlucreze cu autoritatile insarcinate cu privatizarea pentru a analiza aspetele legate de protectia mediului in cazul unor importante tranzactii individuale si pentru a oferi indrumari generale in cazul intreprinderilor mici si mijlocii. Considerente practice implica faptul ca, intr-o forma sau alta, statul va suporta costurile create de poluare in trecut.

Dupa privatizare intreprinderile ar trebui sa fie pe deplin raspunzatoare pentru consecintele emisiilor de poluanti. Daca mostenesc echipamente vechi si puternic poluante care trebuie modificate sau inlocuite pentru a se conforma standardelor de prtectie a mediului, acest lucru va fi reflectat in valoarea bunurilor achizitionate. Guvernul trebuie sa fie dispus sa defineasca standardele de protectie a mediului pe care intreprinderea privatizata trebuie sa le respecte si perioada acordata pentru conformare. Pentru a se asigura ca aceasta inseamna ceva, Ministerul mediului trebuie sa dispuna de sisteme de monitorizare, care sa urmareasca functionarea intreprinderilor nou privatizate si a celor ramase in proprietate publica.

Este important ca Ministerul Mediului sa conlucreze cu Ministerul Finantelor, Industriei, Privatizarii si Sanatatii pentru a se asigura ca protectia mediului este luata in considerare atunci cand se decide care din intreprinderile din sectorul public sunt inchise si care lasate sa functioneze. Prin influentarea criteriilor care trebuie indeplinite de intreprinderi pentru a primi sprijin ca sa poata continua sa functioneze, autoritatile insarcinate cu protectia mediului pot avea un impact semnificativ, la un cost scazut, asupra daunelor aduse mediului de catre intreprinderile uzate.













BIBLIOGRAFIE


BRAN Florina, Ecologie generala si protectia mediului, Ed. ASE, Bucuresti, 2001;

BRAN Florina, Mic lexicon de protectie impotriva mediului, Ed.Economica, Bucuresti, 1999;

DADAIANU - VASILESCU Iolanda, Mediul si economia, Ed. Didactica si Pedagogica, 1997;

NEGREI Costel, Instrumente si metode in managementul mediului, Ed.Economica, Bucuresti, 1992;

NEGREI Costel, Economia mediului, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996;

NEGREI Costel, Operatori, politici, comunicare in managementul mediului, Ed. Pro-Transilvania, Bucuresti, 1997;

ROJANSCHI Vladimir, BRAN Florina, DIACONU Gheorghita Protectia si ingineria mediului, Ed.Economica, Bucuresti, 1997;

SERBAN Petru, Monitoringul integrat al apelor, editat de Compania Nationala "Apele Romane" S.A.;

VARDUCA Aurel, Protectia calitatii apelor, Ed.H.G.A., 2000;

VARDUCA Aurel, Monitoringul integrat al calitatii apelor, Ed.H.G.A., 1999;

*** Regulamentul de Organizare si Functionare, a Companiei Nationale "Apele Romane" S.A.;

*** Legea nr.137/1995.




loading...











Document Info


Accesari: 149959
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )