Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































COORDONATE GENERALE PRIVIND PLANIFICAREA CRESTERII PRODUCTIVITATII MUNCII

management












ALTE DOCUMENTE

Varstele organizatiei
METODE sI TEHNICI ALE SOCIOLOGIEI MANAGERIALE
ATELIER PRELUCRAT MATERIAL LEMNOS
Planul de afaceri
Administrarea intreprinderilor mijlocii
Managerul este
MANAGEMENT DE PROIECT PLAN DE AFACERI
Analiza swot Asirom
Promovarea produselor
Management. Afaceri


COORDONATE GENERALE PRIVIND PLANIFICAREA CREsTERII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII






1.1 Productivitatea. Continutul productivitatii muncii.



1.2 Corelatia dintre productivitatea muncii, numarul si structura salariatilor si fondul de salarii.



1.1 Productivitatea. Continutul productivitatii muncii.


si asupra costurilor. Realizarea unei productivitati īnalte este legata de nivelul tehnic al productiei, de ritmul de reīnoire a tehnologiei, de pregatirea continua a cadrelor, de organizarea ergonomica a muncii etc.

produsului

Ore-norma acordate pe produs

Coeficient de transformare

Volumul productiei

īn unitati fizice

īn unitati conv.-naturale

Autobuz





Troleibuz





Total autobuze conventionale




C. Numarul salariatilor īncadrati īn īntreprindere


Colectivul de salariati īncadrati īn īntreprindere este denumit īn mod obis-nuit "personalul īntreprinderii". Fiecare membru al colectivului este salarizat din fondul de salarii prevazut, īn raport cu cantitatea si calitatea muncii pe care a depus-o.

Pentru a ne forma o idee justa asupra fortei de munca utilizata īntr-o īntre-prindere, situatia dintr-o singura zi nu este concludenta. De aceea, īn calculele pe termen lung se foloseste "numarul mediu al salariatilor" pe o perioada anumita (an, trimiestru, luna).

"Numarul mediu total al salariatilor" cuprinde salariatii īncadrati permanent sau temporar, prezenti la lucru, aflati īn concediu de odihna, de boala, maternita-te sau fara salariu, pentru īndeplinirea unor obligatii cetatenesti, absenti motivat sau nemotivat, cei care efectueaza ziua libera (de odihna), cei trimisi sa lucreze īn afara īntreprinderii, aflati īn concedii speciale pentru examene, precum si ele-vii si studentii pe timpul practicii īn productie, īn cazul īn care sunt salarizati.

Salariatii care se afla īn concediu de boala sau de maternitate pe o perioada mai mare de 30 de zile, nu se includ īn numarul mediu, daca au fost īnlocuiti cu salariati īncadrati temporar.

Īn tabelul nr. 1 de la īnceputul acestui capitol se prezinta modul de deta-liere a numarului mediu al personalului, pe categorii de personal, pe baza crite-riului functiei si partial pe baza criteriului nivelului de pregatire, īn cazul unor necesitati speciale, personalul poate fi prezentat si pe baza altor criterii, de ex.: dupa pregatirea profesionala, pe niveluri si domenii mai importante pentru īntre-prinderea respectiva.

Rolul detalierii numarului mediu total este foarte important īn realizarea si mentinerea unor proportii juste īntre categoriile respective de salariati.

Numarul mediu total al salariatilor si pe categorii, furnizat de statistica pe perioadele expirate ne ajuta sa analizam problemele privind productivitatea muncii, asigurarea cu forta de munca, influenta caracterului sezonier al produc-tiei asupra necesitatilor de forta de munca pe parcursul anului. La elaborarea planului trebuie sa tinem seama de aceste aspecte utilizānd numarul mediu īn continuare, īn calculele previzionale.

Pentru asigurarea fortei de munca necesara dezvoltarii unei īntreprinderi nu este suficenta numai calcularea numarului mediu total al salariatilor, ci si pe categorii. De aceea, statistica urmareste si pe categorii, iar uneori efectueaza īnregistrari speciale pe meserii si specialitati.


D. Structura salariatilor pe categorii


Structura salariatilor se analizeaza pe categorii de salariati.


1. Muncitorii formeaza categoria cea mai numeroasa de salariati din īntre-prindere. Dupa rolul pe care īl īndeplinesc īn activitatea complexa a īnteprinderii acestia sunt grupati īn muncitori direct productivi si muncitori indirect produc-tivi.

Sunt considerati muncitori direct productivi aceia care actioneaza direct asupra obiectelor muncii cu ajutorul uneltelor manuale sau al masinilor, apa-ratelor sau instalatiilor ce sunt la dispozitie. Dupa modul si scopul activitatii lor, se disting urmatoarele categorii de muncitori direct productivi:

a. muncitorii care, direct sau cu ajutorul mijloacelor de munca modifica forma, structura, dimensiunile sau compozitia chimica a obiectelor muncii, īn scopul obtinerii produselor planificate;

b. muncitorii de la locurile de munca unde se realizeaza operatiile de traducere a produselor finite sau semifabricatelor īn anumite anbalaje;

c. muncitorii reglori;

d. muncitorii de la controlul de calitate interfazic si final;

e. munciitori care executa reparatii capitale si curente ale utilajelor si instalatiilor;

f. muncitorii de la īntretinerea utilajelor si instalatiilor;

g. muncitorii care realizeaza piese de schimb;

h. muncitorii care confectioneaza, īntretin si asigura controlul sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor;

i. muncitorii care asigura īn mod direct miscarea obiectului muncii īn cadrul procesului de productie;

j. muncitorii din activitatea de autoutilitare;

k. muncitorii de la executarea si omologarea prototipurilor;

l. muncitorii care realizeaza produse auxiliare (energie, apa, abur etc);

m. muncitorii de la īntretinerea īn termen de garantie a produselor la beneficiar (service);

Muncitorii indirect productivi, asa cum arata chiar denumirea lor, actio-neaza indirect asupra obiectului muncii, deplasāndu-l īn diferite locuri īn vederea conservarii, prelucrarii sau livrarii de catre īnteprinderi. Se pot distinge urmatoarele categorii de muncitori indirect productivi:

a. muncitorii de la transportul intern al obiectelor muncii;

b. muncitorii care efectueaza receptia materiilor prime si a materialelor īn magazin si depozite;

c. muncitorii care efectueaza manipularea materiilor prime, a materialelor, semifabricatelor si produselor finite īn cadrul si īn afara depozitelor magaziilor;


Mentionam ca se mai foloseste o categorie de cadre denumita impropriu personal operativ sau corect cadre operative, īn care se includ atāt cadre simi-lare muncitorilor, cāt si cadre similare tehnicenilor. Aceasta categorie nu o īntālnim īn industrie, ci īn transporturi, telecomunicatii si comert (impiegati, operatori de circulatie, conducatori, controlori de bilete, casieri, ofiteri de bord, piloti de navigatie fluviala, maritima si aeriana, factori postali, telegrafisti, telefonisti etc).


2. Celelalte categorii de salariati

din functii de executie si de conducere


In afara muncitorilor, celelalte categorii de salariati sunt cele care exercita functii de executie si de conducere.

2.1. Cei care exercita functii de executie se grupeaza astfel:

2.1.1. Cadre de executie dupa nivelul de pregatire:

a. personal cu pregatirea liceala sau postliceala din care:

-pentru activitati administrative (dectilograf, functionar etc);

-pentru activitati de specialitate (tehnicean, contabil etc)

b. maistri;

c. personal cu pregatire superioara de subingineri si altele similare;

d. personal cu pregatire superioara;

Dupa locurile de munca īn care lucreaza, aceste categorii de personal se repartizeaza astfel:

2.1.2.1 Cadre care lucreaza īn sectii sau laboratoare legate de activita-tea sectilor :

a) cadrele care asigura asistenta tehnica si aplicarea tehnologiilor ur-marind: realizarea parametrilor de functionare a utilajelor si instalatilor, reglarea si adaptarea operativa a tehnologiilor de fabricatie la conditiile concrete de lucru stabilite, crearea conditiilor optime de desfasurare a procesului de productie prin asigurarea la fiecare loc de munca a documentatiilor tehnice si tehnologice necesare; verificarea respectarii calitatii produselor sau lucrarilor si elaborarea de propuneri pentru īmbunatatirea conditiilor de calitate; participarea directa la analiza respectarii proceselor tehnologice si de munca si la īntocmirea propune-rilor de perfectionare a acestora; programarea, urmarirea si organizarea stiintifi-ca a productiei si a muncii. Ca pregatire, aceste cadre pot fi ingineri, tehniceni etc., potrivit cu cerintele fiecarui post;

b) cadre tehnice la posturi fixe care executa direct, īn procesul de produc-tie, operatii de testare a aparaturii electronice, de montare si de reglare a unor aparate de mare complexitate, operatii la instalatii complexe din industria petrochimica, energetica, metalurgica etc., precum si cele din unitatile sau colectivele de service (la posturi fixe);

c) cadrele care executa controlul tehnic de calitate, inclusiv cele din laboratoarele uzinale - efectueaza verificarea, analizele si īncercarile de laborator, precum si masuratorilor prevazute īn documentatia tehnica, pentru determinarea precisa a calitatii produselor finite. Aceste cadre raspund de īntretinerea, utilizarea si gradul de precizie al aparatelor de masura si control. Profilul acestor cadre poate fi: inginer, chimist, fizicean, biolog, subinginer, tehnicean etc.


2.1.2.2. Cadre din activitatea de cercetare-proiectare

Aceasta categorie de cadre exista atāt la nivelul īntreprinderii industriale, unde sunt compartimente de cercetare-proiectare, cāt si la nivelul ramurii, īn institute de crecetare-proiectare.

Profilul cadrelor din aceste activitati este multidisciplinar. Inginerii si tehnicenii, care detin ponderea cea mai mare, colaboreaza cu chimisti, fiziceni, biologi, matematicieni, ciberneticieni, economisti, desenatoei, calculatori cu devize etc., dupa necesitatile ramurii respective. La institutele la care exista si statii pilot de microproductie, se adauga si cadre specifice productiei (muncitori si maistri).


2.1.2.3. Cadre din activitati de informatica (centre, oficii, statii de calcul) care sunt cu profil: matematicieni, economisti, ingineri de sisteme, cadre medii de pregatire (performatori) si īntretinere.


2.1.2.4. Cadre din activaitati de atministratie īn compartimentele functionale, de ex.: planificare-dezvoltare, financiar, preturi, analize economice, contabilitate, organizarea productiei si a muncii, protectia muncii, mecano-ener-getic, investitii, aprovizionare-desfacere, transport, personal-īnvatamānt, salarizare, juridic, secretariat etc. Profilul cadrelor din aceste compartimente cuprinde o gama larga de specialitati, īndeosebi tehnice si economice, de nivel superior si mediu.

La nivelul sectiilor, atelierelor si al altor subunitati de productie īn activita-tile de atministratie se cuprind cadrele care nu sunt īncadrate īn categoria cadrelor tehnice productive si care īndeplinesc atributii privind lansarea productiei, planificarea, statistica, aprovizionarea, transportul, desfacerea, contabilitatea, operatii financiare, preturi, evidenta salariatilor, protectia muncii, secretariat etc.


Salariati īn activitati de īntretinere, de paza si pompieri:

a) Muncitorii de servire pot grupa īn urmatoarele categorii:

-muncitori care īntretin cladirile si instalatiile aferente, gradinile, parcurile, masinile de multiplicat, echipamentul de birou;

-muncitorii care efectuaza si īntretin curatenia īn ateliere, sectii, vestiare, grupuri sanitare, birou si alte īncaperi sau alte spatii ale īnteprinderii;

- muncitorii care presteaza servicii pentru ansamblul unitatii cum sunt: atelierul de multiplicari, statia de radioficare, spalatoria hainelor de pro-tectie, explorarea mijloacelor de transport care servesc administratia etc.

b) Salariatii din activitati de paza (portari, controlori de poarta, paznici, sefi de formatie de paza).

c)Pompieri.

Gruparea salariatilor pe categoriile aratate mai sus este facuta pe criteriul locului de munca. Din aceasta cauza nu ajuta decāt īn prea mica masura la stabilirea necesitatilor de cadre īn perspectiva. S-a simtit nevoia sa se adauge criteriul "nivelul de pregatire" la toate categoriile de functii (cadre), ajungāndu-se la o structura a oamenilor muncii mai dezvoltata, care se foloseste īn calculele stabilirii necesitatilor de cadre.


tionarea de mānere pentru unelte si alte produse din lemn.

- Achizitionarea si īnsotirea animalelor destinate industrializarii sau exportului.

- Īnsotirea īn transportul pe calea ferata a paielor necesare productiei de celuloza. Alimentarea cu gheata a vagoanelor cu marfuri perisabile.

- Lucrari de īncarcari-descarcari, manipulari, sali de spectacole, expozitii, īmprejmuiri (garduri), drumuri, diguri, piloni de sustinere, conducte, canale si iazuri de decantare, lucrari de curatire a torentilor, īntretinere, reparatii si reconditionari de ambalaje, curatire, stivuit si taiat lemne, transport de combustibil casitorirea veselei si a cazanelor, vidanjari, colectari de probe, inventarieri, lucrari topografice, geologice si pedologice, curatirea rezervoarelor de titei, recuperarea conductelor uzate, muncitori calificati folositi la taiat, sortat si ambalat geamuri pentru export, sacrificarea animalelor pentru cantine, combaterea daunatorilor īn baracamente si cladiri, īndepartarea vegetatiei de pe traseele liniilor electrice si telefonice, lucrari de demolare a cladirilor īn cazul cānd nu sunt prevazute alte lucrari de investitii pe spatiile respective, precum si a instalatiilor pentru recuperarea fierului vechi, curatirea prafului de ciment depus pe acoperisurile halelor si fabricilor, manipularea si uscarea paielor pentru celuloza, curatirea canalelor uzinale si a rāurilor de reziduuri industriale.

- Drepturi pentru cadrele care efectueaza observatii si masuratori biologice, meteorologice si hidrogeologice, verificarea consumarilor de energie electrica, gaz metan si apa īn īncasarea contravalorii acestora,

- Lucrari pentru proiectare si organizarea de tārguri si expozitii īn taraa si strainatate si pentru controlul marfurilor si calitatii produselor, autoreceptia de catre societatile mixte prin reprezentantii acestora a materialelor lemnoase livrate īn tara.


Grupa a II-a: Remize si cote procentuale

-Lucrari si activitaati care se executa cu plata pe baza de remiza, tarife si mandate de comert, apicultura si alte sectoare.


Grupa a III-a: Drepturi pentru investitii, premii si unele drepturi   speciale


- Drepturi pentru inventii.

- Premii ce se acorda pentru salvari de nave, pentru concursuri de proiectare, pentru cāstigarea de concursuri, pentru organizarea de concursuri, pentru realizarea de contracte īncheiate cu institutii de īnvatamānt superior, pentru reusite la concursuri de stimulare a creatiei, premii din fondul directorului general sau al presedintelui.

- Premii din economiile la fondurile de investitii, alte premii de aceeasi natura acordate īn baza unor acte normative.

- Salarizarea pentru lucrari de mica mecanizare neincluse īn volumul de constructii-montaj sau care nu se raporteaza īn valuarea productiei (nete si globale) a īntreprinderilor industriale.


Grupa a IV-a: Drepturi de autor si colaborari

- Drepturi de autor.

- Colaborari: lucrari de traduceri, recenzii, translatii, publicatii, lucrari tehno-redactionale, expertize tehnice, contabile, juridice, documentari, colaborari īn activitati de consultare, drepturile prezentatorilor de moda si pentru obiecte pentru reclama, executarea de dispozitive pe teme de protectia muncii si pe teme de specialitate.

- Lucrari de grafica (publicitara, comerciala, īn domeniul protectiei muncii si al pazei contra incendiilor).

- Lucrari de arta decorative sau aplicata si altele similare.

- Lucrari pentru executarea de machete pentri produse destinate exportului, pentru machete de produse cosmetice noi.




Acest nomenclator este un instrument folositor care ajuta la planificarea fondului de salarii pe activitati, respectiv si pe grupe ale acestora. El nu este exhaustiv. Prin asimilare pot fi īncadrate īn cele patru grupe si alte activitati.



Salariul mediu lunar se poate calculacu ajutorul formulelor:


sau



īn care:

Rl; Rt - salariul mediu lunar, respectiv trimestrial;

Fa; Ft - fondul de salarii pentru numarul mediu total al salariatilor īncadrati permanent (pe an, respectiv trimestru);

Na ; Nt - numarul mediu total al salariatilor īncadrati permanent (pe an, respectiv trimestru);

12; 3 - numarul de luni din an, respectiv trimestre.


Aceste formule se aplica si pentru determinarea salariului mediu al celorlalte categorii de salariati pentru care exista īn plan ceilalti doi indicatori (fondul de salarii si numarul mediu).

Acest mod de calcul al salariului mediu este identic cu cel aplicat īn statistica. Din aceasta cauza, s-a creat aparenta ca si īn planificare salariul mediu se determina la fel, cea ce nu este exact. Īn planificare se stabileste mai intāi nivelul salariului mediu care, inmultit cu numarul mediu de salariati si cu numarul de luni, ne conduce la fondul de salarii anual sau trimestrial.

Salariul mediu lunar are aceeasi structura ca si fondul de salarii pentru numarul total de salariati.

Īn final, penru unele necesitati neprevazute, se include o rezerva din fondul total de salarizare, estimata pe baza experientei di anii anteriori.

Pentru necesitatile analizei salariului mediu lunar pe perioadele expirate, cāt si la elaborarea planului, se lucreaza cu salariile medii lunare pe toate categoriile de salariati. Cu aceasta ocazie, este necesar sa se acorde atentie comparabilitatii salariului mediu realizat fata de cel planificat, deoarece īn fondul de salarii realizat sunt cuprinse plati facute pentru perioadele anterioare sau nu sunt cuprinse unele sume prevazute īn plan.



F. Planificarea cresterii productivitatii muncii

si elaborarea programului de masuri corespunzator


1. Caracterul specific al calculului cresterii

productivitatii muncii īn planificare


Spre deosebire de sttistica unde dispunem de date pe perioade xepirate, cu ajutorul carora putem calcula indicele cresterii productivitatii muncii, īn planificare nu dispunem de toate datele necesare si anume ne lipsesc datele pentru perioada viitoare. Tocmai īn calculul acestor date, īn speta cresterea productivitatii muncii īn periada viitoare, consta sarcina planificarii. Īn acest scop, recurgem la o metoda indirecta, cu ajutorul economiei de salariati.

Prin economie relativa de salariati (E) se īntelege diferenta dintre numarul de salariati necesar pentru volumul productiei prevazut īn conditiile productivitatii muncii īn anul de baza si numarul de salariati necesar stabilit pentru acelasi volum de productie, īnsa īn conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

Exprimata īn formula se prezinta astfel:


īn care:

E - economia relativa de salariati;

P1 - productia prevazuta pe masina, instalatia, atelierul sau sectia noua;

w0 - productivitatea muncii īn anul de baza la masini, instalatii, ateliere sau sectii similare existente;

w1 - productivitatea muncii īn anul viitor la masina, instalatia, atelierul sau sectia noua;

n1 - numarul de salariati care ar fi necesar pentru realizarea productiei prevazuta pentru anul viitor, īn conditiile productivitatii muncii din anul de baza;

n1 - idem, īn conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

Pentru determinarea productivitatii muncii si a cresterii productivitatii muncii la nivelul īntreprinderii, se procedeaza īn felul urmator:

Se calculeaza economiile relative determinate de toti factorii cresterii productivitatii muncii, iar totalul lor se introduce īn calcul astfel:


E= E1+ E2+.+ En

īn care:

E1. En - economiile relative de salariati pe factorii care le-au determinat;

P1 - productia prevazuta pentru anul viitor pe īntreprindere;

W0 - productivitatea muncii īn anul de baza pe īntreprindere;

W1 - productivitatea muncii īn anul viitor, pe īntreprindere;

N1 - numarul de salariati care ar fi necesar pentru realizarea productiei prevazuta pentru anul viitor, īn conditiile productivitatii muncii din anul de baza;

N1 - idem, īn conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

I - indicele de crestere a productivitatii muncii īn anul viitor fata de anul de baza;

DW% - cresterea procentuala a productivitatii muncii pe īntreprindere


Pentru a stabili contributia fiecarui factor sau a grupelor de factori la cresterea productivitatii muncii obtinuta, putem folosi relatia urmatoare prin care cresterea procentuala totala se repartizeaza direct proportional cu contributia fiecarui factor exprimata īn economia relativa:



īn care:

Efx - economia relativa data de actiunea factorului x;

Dwfx% - contributia procentuala a factorului fx la cresterea productivitaii muncii pe īntreprindere.


2. Programul de masuri privind cresterea

productivitatii muncii


Experienta acumulata īn timpul aplicarii metodologiei privind planificarea cresterii productivitatii muncii a scos la iveala anumite neajunsuri si anume:

unele cazuri si a rolului calificarii cadrelor, īn cresterea productivitatii muncii, asteptāndu-se realizarea acestei cresteri aproape numai prin introducerea progresului tehnic, care necesita investigatii importante.

Consecinta acestor neajunsuri la nivelul unor īntreprinderi este decalajul care a aparut īntre īnzestrarea īntreprinderilor cu tehnica noua si ritmul relativ lent de crestere al productivitatii muncii.

La nivelul īntreprinderii, este necesar ca pregatirea programului privind cresterea productivitatii muncii sa se faca din timp, fiind foarte minutioasa si necesitānd multe consultatii cu specialistii si cu muncitorii. Aceasta pregatire ar trebui sa parcurga urmatoarele etape

constatarea situatiei existente;

analiza critica a situatiei existente;

formularea solutiilor de rezolvare, eventual īn mai multe variante;

elaborarea metodei īmbunatatite cu precizarea eficientei scontate sub forma cresterii productivitatii muncii;

elaborarea proiectului programului de masuri necesare īn fiecare caz, cu precizarea responsabilului si a termenului de īndeplinire;

stabilirea nivelului de crestere a productivitatii muncii pe īntreprindere, propus sa fie prevazut īn plan si discutarea lui la nivelul conducerii īntreprinderii īn vederea aprobarii.


La nivelul īntreprinderii proiectul programului de masuri privind cresterea productivitatii muncii contine pentru fiecare masura preconizata, urmatoarele prevederi:

- grupa de factori din care face parte masura;

- enuntul masurii;

- productia aferenta masurii;

- productivitatea aferenta masurii;

- eficienta exprimata sub forma economiei relative de personal si de crestere a productivitatii muncii;

- compartimentul responsabil si termenul de realizare a masurii.



3. Planificarea cresterii productivitatii muncii

pe baza metodei valorice


Indiferent daca se foloseste productia neta, globala sau marfa, formulele de calcul sunt aceleasi. De aceea, īn mod conventional, vom nota valoarea productiei īntreprinderii cu V ˝, iar valoarea productiei data de o sectie, atelier, masina sau instalatie, cu 'v'.

Cifrele din exemple sunt arbitrare si necomparabile cu cele curente, din cauza schimbarilor determinate de inflatie.


Valoarea productiei īn anul de baza (V0)   260.000 mii lei

Valoarea productiei īn anul viitor (V1)   320.000 mii lei

Productivitatea muncii pe salariat īn anul de

baza (W0)   130.000 mii lei

Numarul de salariati īn anul de baza (N0)   2.000

Numarul de salariati īn anul viitor calculat īn

conditiile productivitatii din anul de baza (N1') 2.462


Initial s-a prevazut intrarea īn functiune a unei societai noi pāna la 31 decembrie anul viitor. Ulterior, s-a stabilit sa se devanseze acest termen, intrānd īn functiune la 1 iulie, adica cu 6 luni mai devreme si sa se dea pāna la sfārsitul anului o productie de 2.025 lei, cu o productivitate a muncii de 150.000 lei pe an.

Valoarea productiei pe īntregul an se calculeaza cu ajutorul formulei:


īn care

tiei prevazuta pentru anul viitor (12 luni)

tiei īn anul viitor la numarul de luni (l ) din momentul intrarii īn functiune pāna la sfārsitul anului;

12-numarul de luni din an


īn care

E - economia relativa de salariati īn ipoteza ca intrarea īn functiune ar avea loc la īnceputul anului viitor;

W -productivitatatea muncii medie īn anul de baza, pe īntreprindere

w1 -productivitatea muncii medie īn anul viitor, la sectia noua.


si īmbunatatirea tehnicii existente


rarea īn functiune a obiectivelor noi (īntreprinderi si sectii sau dezvoltari de capacitati

La īnceputul anului viitor va intra īn functiune o sectie cu o sarcina de productie de 20.000 mii lei si o productivitate pe salariat de 140.000 lei. Pentru anul de baza folosim productivitatea medie pe īntreprindere de 130.000 lei.



īn care:

Eı - economia relativa de salariati pe īntregul an, ca urmare a actiunii pri-mului factor de crestere.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.


b) Intrarea īn functiune a obiectivelor noi īnainte de termenul planificat


Este prevazuta intrarea īn functiune a unei sectii noi īn cursul anului viitor, la 1 iulie īn loc de 31 decembrie. Cunoastem urmatoarele date: υ1 = 4.050.000 lei; W0 = 150.000 lei.



īn care :

E2 - economia relativa de salariati pe īntrgul an produsa de al doilea factor de crestere;

E2' - economia relativa de salariati īn ipoteza intrarii īn functiune īn cursul anului viitor, pe perioada cāt va functiona;

n - numarul de luni de functionare īn anul viitor

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.

Aplicānd aceasta formula, obtinem:



In ipoteza intrarii īn functiune mai devreme cu 3 luni, economia relativa se va calcula astfel:


c) Devansarea atingerii parametrilor proiectati pentru unitatile noi sau dezvoltate

Sectia noua cu capacitate de 20.000.000 lei, presupunem ca realizeaza cu 3 luni mai devreme productivitatea proiectata pentru anul viitor de 180.000 lei. Se cere sa calculam economia relativa de salriati īn aceasta situatie, respectiv cu o productivitate de 140.000 lei pe 9 luni si de 180.000 lei pe 3 luni.

īn care:

E - economia relativa de salariati īn ipoteza devansarii atingerii parametrilor proiectati;

- productivitatea muncii pe un anumit numar de luni (n ') inainte de atingerea parametrilor proiectati;

- productivitatea munciii pe un anumit numar de luni (n '') dupa atingera parametrilor proiectati.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.

Aplicānd aceeasi formula obtinem:

E = 154-135=19 salariati


Pentru evitarea dublei inregistrari, ca urmare a devansarii atingerii parame-trilor proiectati, retinem numai diferenta:


E - E = 19 - 11= 8 salariati


d) Ridicarea gradului de mecanizare al proceselor de productie

Sa se determine economia relativa de salariati care se prelimina prin intro-ducerea urmatoarelor utilaje servite de catre un muncitor:


Denumirea utilajului (masina, linie de fabricatie etc.)


Numar mediu anual de utilaje noi


Productivitatea muncii la utilaje:

Productia ce se va realize la utilaje noi (mii lei)

(col.1 x col.2)

V1un

noi (miilei/utilaj)

w1un

similare existente

(mii lei/utilaj)

W0us






a





b







īn care:

E4 - economia relativa de salariati ce se realizeaza prin ridicarea gradului de mecanizare;

v1 un - valoarea productiei ce se va realiza pe utilaje noi de un anumit tip, īn anul viitor;

w0 us - productivitatea muncii realizata īn anul de baza pe utilaje similare;

w1 un - productivitatea muncii ce se va realiza īn anul viitor pe utilaje noi




In cazul īn care ridicarea gradului de mecanizare se realizeaza prin introducerea de utilaje care au un alt numar de muncitor pentru servire decāt cele existente, se poate utilize formula E4 de mai sus, sau īntr-o forma adaptata, astfel:



īn care:

n un - numar de salariati pentru servirea unui utilaj nou.


Vom folosi aceasta formula īn cazul urmator:


Denumirea utilajului (masina, linie de fabricatie etc.)

Utilaje noi

Productivitatea muncii la utilaje

Productia ce se va realiza la utilaje noi     (mii lei)

(col. 3 x col.4) v1un

Numar

mediu anual

Nr. de muncitori

noi (mii lei/utilaj) v'1un

similare existente

(mii lei/utilaj) v'0us

pentru un utilaj

To-tal








a







B








sau:


e) Ridicarea gradului de automatizare a procesului de productie

Se folosesc aceleasi formule de calcul ca si īn cazul ridicarii gradului de mecanizare.


3.1.2. Perfectionarea tehnologiilor de faricatie

si introducerea de produse noi


a)          Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie

Vom lua doua exemple, īn care vom lucra cu elemente deosebite.

Exemplu 1 . Se prevede introducerea unei tehnologii noi pentru fabricarea unui anumit produs. In noua tehnologie, consumul de munca pe unitatea de produs se prevede sa se reduca de la 16 ore-om, la 12 ore-om. Tehnologia existenta este aplicata de 40 de salariati.

Pentru stabilirea economiei relative vom folosi urmatoara formula:


īn care:

E5 - economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unei tehnologii noi;

n0t numaru de salariati care aplica tehnologia existenta īn perioada de baza;

m0t - numarul de ore-om pe bucata īn conditiile tehnologiei existente;

m1t - idem, īn conditiile tehnologiei noi.




Exemplul 2. Intr-o alta sectie, īn care lucreaza 20 de salariati se perfectioneaza tehnologia existenta, ceea ce permite cresterea productivitatii muncii de la 100.000 lei la 122.000 lei pe salariat.

Pentru stabilirea economiei relative vom folosi urmatoarea formula:



īn care:

E5` - economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unei tehnologii noi (varianta a II-a );

wt0, wt1 - productivitatea muncii īn conditiile tehnologiei existente, respectiv īn conditiile tehnologiei noi;

Iwt - indice de crestere a productivitatii muncii ca urmare a perfectionarii tehnologiei.



b) Introducerea de produse noi ca urmare a reproiectarii constructive a produselor existente.

In cazul cānd prin introducerea de produse noi rezulta cresteri de producti-vitate a muncii, economia relativa se poate calcula cu formulele folosite īn cazul introducerii de tehnologii noi, respectiv al perfectionarii tehnologiilor existente (E5 si E5

In plus, atunci c nd se modifica pretul unitar de calcul al produselor noi, se poate folosi urmatoarea formula:



īn care:

E6 - economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unor produse noi cu consum specific de munca mai mic;

Nm - numarul total de muncitori īn anul de baza;

pn - ponderea produselor noi īn valoarea totala a productiei prevazute pe anul viitor;

pv - ponderea produselor vechi īn valoarea totala a productiei prevazute pe anul viitor;

mpn - scaderea consumului specific de munca la produsele noi fata de produsele similare vechi;

ppn - cresterea pretului unitar de calcul al productiei la produsele noi, fata de produse similare vechi;

k = Imv:I puw - coeficientul modificarii consumului specific de munca si a pretului unitar la produsele vechi;

Im - indicele de modificae a consumului specific de munca pentru produsele vechi;

Ipu - indicele de modificare a pretului unitar pentru produsele vechi;



Presupunem ca avem urmatoarea situatie: Īn cadrul īntreprinderii sunt īncadratti īn perioda de baza 2000 de salariati, din care 200 din categoriile TESA si respectiv 1800 de muncitori: In anul viitor se prevede introducerea īn fabricatie a unor produse noi a caror valoare reprezinta 15% din valoarea totala a productiei. Restul de 85% din valoarea priductiei, vor fi produse vechi care s-au realizar si īn anul de baza.

La produsele noi, reproiectate, consumul specific de munca a scazut cu 20%, iar pretul unitar la produsele reproiectate a crescut cu 5%. La produsele vechi situatia a ramas aceeasi ca si īn anul de baza, respectiv acelasi consum specific de munca si acelasi pret unitar. Se cere sa se calculeze economia relativa de salariati determinata de introducerea produselor mentionate mai sus, considerānd ca valoarea produsului si consumul de munca sunt proportionale:




3.2. Organizarea conducerii

3.2.1. Rationalizarea numarului de cadre tehnice, economice, de alta sepcialitate si administrative


In general, aceasta rationalizare se realizeaza ca urmare a mecanizarii lucrarilor de birou care necesita un volum mare de munca.

Presupunem ca la īnceputul anului viitor se vor introduce 10 masini de contabilizare care vor spori productivitatea de 3 ori fata de situatia actuala īn care operatiile se contabilizeaza manual. Aceste masini vor fi folosite īn doua schimburi.

Econimia relativa se va clcula cu ajutorul formulei:



īn care:

E7 - economia relativa de salariati ca urmare a mecanizarii contabilizarii;

kw1 - coeficientul productivitatii muncii manuale din anul de baza;

nm - numarul de masini introduse pentru mecanizarea muncii de birou;

cs - coeficientul de schimburi cu care sunt utilizate noile masini de birou introduse.

Introducānd datele problemei īn formula, obtinem:



3.2.2. Perfectionarea sistemului informational


Presupunem ca īn urma perfectionarii sistemului de evidenta tehnic-opera-tiva se poate majora numarul de ore-om de lucru pe an al unei persoane antrenate īn aceasta activitate cu 30 de ore, respective de la 2.040 ore la 2.010 ore. Avānd īn vedere ca īn īntreprinderea respectiva lucreaza īn cadrul sistemului informational 80 de persoane, se cere sa stabilim econimia relativa probabila prin rationalizarea preconizata. Folosim īn acest scop urmatoarea formula:



īn care:

t - timpul economisit din timpul mediu anual pe persona prin perfectionarea sistemului informational (īn ore-om);

T- timpul mediu annual pe persoana utilizata īn sistemul informational (ex. 21,25 zile pe luna x 7 ore x 12 luni = 1785 ore-om);

n - numarul de salariati utilizati īn anul de baza īn cadrul sistemului informational supus perfectionarii.




3.3. Organizarea productiei


3.3.1. Tipizarea, unificarea si standardizarea pieselor, subansamblelor, produselor si tehnologiilor de fabricatie


Presupunem ca īn cadrul īntreprinderii productia de tip "X" care reprezinta 15% din totalul productiei īntreprinderii se va tipiza īn anul viitor, iar productia de tip "Y" care reprezinta 12% din totalul productiei īntreprinderii, se unifica. Ca urmare, consumul de munca scade la productia de tip "X" cu 8%, iar productia de tip "Y" cu 6%. Ponderea muncitorilor care lucreaza la productia de tip "X" si de tip "Y" fata de numarul total al muncitorilor de 1800 este de 18%.

Economia relativa se calculeaza cu ajutorul formulei de mai jos:



īn care:

E9 - economia relativa de salariati ca efect al tipizarii, unificarii si standardizarii pieselor, subansamblelor, produselor si tehnologiilor de fabricatie;

Nmo - numarul total de muncitori din īntreprindere īn anul de baza;

pm - ponderea muncitorilor care lucreaza la produsele X si Y, in totalul muncitorilor;

px - ponderea productiei de tip X tipizata, unificata sau standardizata, fata de voumul total al productiei īn perioada de plan;

py - idem, la productia de tip Y;

dx, dy - reducerea proncentuala a consumului de munca specific la productia de tip X, respective de tip Y, ca urmare a tipizarii, unificarii si standardizarii īn perioada de plan fata de perioada de baza.


3.3.2. Cresterea gradului de concentrare

si de specializare a productiei


Economia relativa, īn cazul cresterii gradului de oncentrare si de specializa-re a productiei, se calculeaza cu ajutorul formulei E9, adaptata astfel:



īn care:

E10 - economia relativa, īn cazul cresterii gradului de concentrare si de specializare a productiei;

Nmo - numarul total de muncitori din īntreprindere īn anul de baza;

pm - ponderea muncitorilor care lucreaza īn productia concentrata si specializata;

pc, ps - ponderea productiei concentrate, respective specializate, fata de volumul total al productiei īn anul viitor;

dc, ds - reducerea consumului de munca specific la productia concentrata, respectiv specializata, īn anul viitor, fata de perioada de baza.


Intrucāt nu reprezinta particulritati deosebite īn aplicare, nu este necesar un exemplu numeric.


3.3.3. Cresterea indicelui de utilizare a parcului de masini si utilaje, inclusive reducarea stagnarilor īn productie


Presupunem ca īntreprinderea īsi propune ca īn anul viitor sa īmbunatateas-ca indicele de utilizare de la 78% la 83% la un numar de masini la care au lucrat 850 muncitori, din cei 2000 existenti īn anul de baza. Economia relativa se calculeata cu ajutorul formulei:


īn care:

E11 - economia relativa de salariati ca urmare a cresterii indicelui de utilizare a percului de masini si utilaje, inclusiv reducerea stagnarilor īn productie ;

V1 - valoarea productiei prevazuta pentru anul viitor;

nmo - numarul de muncitori care au lucrat īn anul de baza la masinile la care se vor īmbunatati indicii de utilizare;

pm - ponderea muncitorilor care lucreaza īn productia concentrata si specializata;

Io, I1 - indicele de utilizare amatinilor si utilajelor īn anul de baza, respective cel prevazut pentru anul viitor;

Celelalte simboluri īsi pastreaza semnificatia.



3.3.4. Perfectionarea pregatirii tehnice a programarii,

lotizarii, lansarii, urmaririi si executiei productiei


Presupunem ca se preconizeaza cresterea cu 5% a numarului de cadre TESA an anul viitor fasa de anul de baza, ajungand la 210 salariati. Se cere sa calculam economia relativa care ar rezulta din perfectionarea pregatirii tehnice a programarii, lotizrii, lansarii, urmaririi si executiei productiei īn ipoteza ca ponderea numarului de salariati ocupati īn aceste activitati s-ar diminua de la 12% la 8% din totalul cadrelor TESA īn anul de plan.

Economia relativa se calculeaza cu ajutorul formulei de mai jos:



īn care :

E12 economia relativa de salariati ca effect al perfectionarii pregatirii tehnice a programarii, lotizrii, lansarii, urmaririi si executiei productiei;

nppo, npp1 - ponderea cadrelor TESA ocupate īn activitatile de perfectionare a pregatirii tehnice a programarii, lotizarii, lansarii, urmaririi si executiei productiei īn anul de baza respective īn anul viitor;

NTESA 1 - numarul de cadre TESA īn anul viitor, (respective 210).



3.3.5. Īmbunatatirea organizarii activitatii

indirect productive si de servire

(reparatii, īntretinere, transporturi si manipulari interne etc.)


Economia relativa, se poate calcula, īn acest caz, cu ajutorul formulei precedente, adaptata astfel :



īn care :

E13 economia relativa de salariati ce s-ar realize prin īmbunatatirea organizarii activitatii indirect productive si de servire;

nipo, nip1 - ponderea muncitorilor din activitatile indirect productive si de servire īn numarul total al muncitorilor din anul de baza respectiv din anul viitor;

Ndp 1 - numarul total de muncitori direct productivi īn anul viitor.

Presupunem ca muncitorii direct productvi au reprezentat 85% din totalul muncitorilor īn anul de baza. Pentru anul viitor se prevede cresterea acestei ponderi la 86%.

Īntrucāt īn acest stadium nu este stabilit numarul total al salariatilor pe īntrepridere pentru anul viitor, se calculeaza provizoriu cu o crestere preliminara a productivitatii muncii. Īn acest scop se efectueaza calcululu cu ajutorul cresterii medii a productivitatii muncii din ultimii 2-3 ani. De exemplu, īn cazul nostrum, presupunem ca acest ritm este de 8%.


130.000·1,08=140.400 lei (W1)


V1: W1= N1


320.000.000:140.400=2.279 salariati (N1)


Din totalul salariatilor, 90% sunt muncitori.

2.279·0,9=2.051 muncitori (Ndp1)


Pe baza cresterii productivitatii muncii prevazuta pentru anul viitor, se poate prelua calculul īn vederea retusarii lui cu ajutorul ritmului de crestere stabilit.



3.4. Organizarea muncii


Vom lua un exempludin domeniul folosirii īn mai mare masura a timpului de munca. Presupunem ca prin reducerea numarului de ore de absente nemotivate, anumarului de ore de concedii de boala, anumarului de ore de stagnare īn productie si a numarului de ore privind īndplinirea altor obligatii īn timpul programului de lucru (programul complet de lucru de 2040 ore pe an = 170 · 12 luni), durata medie efectiva de lucru pe an si muncitor se va putea majora cu 18 ore, de la 2010 la 2028 ore. Numarul de muncitori realizat īn anul de baza fiind de 1.800, se cere sa se determine economia relativa ce s-ar obtine prin aplicarea acestor masuri,

Vom folosi īn acest scop o formula asemanatoare cu E8.



īn care:

E14 - economia relativa de salariati care s-ar putea realiza prin masurile care vzeaza folosirea mai completa a timpului de munca;

t -timpul cu care poate fi majorata durata medie efectiva de lucru (pe an si muncitor), prin masurile propuse;

T- durata medie efectiva de lucru īn om-ore-an;

Nmo - numarul total de muncitori realizat īn anul de baza.


3.5. Calificarea, perfectionarea si cresterea īndemānarii executantilor


Ca urmare a cresterii ponderii numarului muncitorilor calificati īn numarul total al muncitorilor salarizati dupa productia realizata (1400), se prevede ca indicele mediu de īndeplinire a normelor vaajunge īn anul viitor la 107% fata de 103% cāt a fost īn anul de baza. Se cere sa se calculeze economia relativa ce va rezulta.

In acest scop vom folosi formula urmatoare :



īn care:


E15 - economia relativa de salariati care s-ar putea realiza prin cresterea ponderii muncitorilor calificati;

Ino, In1 -indicele mediu de īndeplinire a normelor de munca īnainte (īn perioada de baza), respectv dupa ridicarea calificarii (policalificarii sau īndemānarii) īn anul viitor ;

Nmo - numarul de muncitori salarizati dupa productia realizata īn perioada de baza.



3.6. Factorii naturali


Presupunem ca fata deproductia de 180 milioane lei cāt a fost valoarea productiei extractive īn anul de baza, se va extrage īn anul viitor o productie suplimentara de 15 milioane lei datorita deschiderii unei galerii īn care continutul minereului este mai bogat. Productivitatea muncii īn anul de baza a fost de 80.000 lei. Se cere sa se calculeze economia relativa de salariati. Īn acest scop, folosim formula urmatoare:



īn care:

E16 - economia relativa de salariati care s-ar realiza prin cresterea continutului minereului extras;

Veo, Ve1 - valoarea productiei extractive, din anul de baza, respectiv din anul viitor;

we0 - productivitatea muncii īn activitatea extractiva īn anul de baza.




3.7. Schimbarea structurii productiei

si a cooperarii dintre īntreprinderi


3.7.1. Schimbarea structurii productiei


Economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii structurii productiei, se poate calcula astfel:



īn care:

E17 - economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii structurii productiei;

v1 - valoarea productiei pe produs (grupa de produs, sortiment etc.), īn anul viitor;

W0-productivitatea muncii de produs (grupa de produse, sortiment) realizata īn anul de baza.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi senificatie.

Numar de salariati (col. 3: col 4)

īn anul de baza

īn anul viitor






A







B





C





Total







E17=2.462-(500+1.423+519)=2.462-2.442=20 salariati


Tot īn cazul schimbarii structurii productiei se mai poate folosi o formula care are īn vedere consumul specific de munca pe produs:

E17 - economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii consumului specific de munca pe produs; 

t0, t1 - consumul specific de munca īn perioada de baza, respectiv īn anul viitor;

Nmao - numarul de muncitori salarizati īn acord īn peroada de baza.



3.7.2. Schimbarea volumului de productie

provenit din cooperarea dintre īntreprinderi.


Economia relativa de salariati īn cazul schimbarii volumului productiei provenit din cooperarea dintre īntreprinderi se poate calcula cu ajutorul formulei urmatoare:



E18=economia relativa de salariati ce se poate realiza prin schimbarea volumului productiei provenit din cooperarea dintre īntreprinderi;

vso, vs1 - valoarea semifabricatelor produse īn anul de baza, respectiv īn anul viitor;

ws1 - productivitatea muncii prevazuta a se reliza īn anul viitor la volumul de semifabricate ce se va produce.

Īn acelasi scop, se poate folosi formula:



īn care :

pvso, pvs1 - ponderea volumului de semifabricate primite prin cooperare, īn anul de baza, respectiv īn anul viitor:

N0 - numarul total al salariatiilor īn anul de baza.


Presupunem ca valoarea semifabricatelor primite prin cooperare īn anul de baza, reprezinta 15% din volumul total al productiei. Pentru anul viitor se prevede cresterea acestuia la 22%.



Dupa ce s-au calculat economiile relative de salariati pe factori si masuri luate īn considerare, se procedeaza la centralizarea lor (tabelul nr. 268). Calculam īn continuare cresterea productivitatii muncii la nivelul īnterprinderii, astfel :

a) numarul de salariati care ar fi necesar īn anul viitor, calculat īn ipoteza ca s-ar mentine nivelul productivitatii muncii īn anul de baza():




d) cresterea productivitatii muncii fata de anul de baza:



Īn continuare, daca dorim sa cunoastem contributia fiecarui factor sau a fiecarei masuri, o putem calcula cu ajutorul formulei:



De exemplu, contibutia factorului "progress tehnic" exprimata īn 122 de salariati, se poate exprima si proncentual cu ajutorul acestei formule:



Se procedeaza la fel cu toti ceilalti factori, iar rezultatele se īnscriu īn ultima coloana a tabelului nr. 3:




Tabelul nr. 3

CENTRALIZATOR

al economiiilor relative calculate si al influentei lor

asupra cresterii productivitatii muncii


Partea I-a

Factorii de crestere a productivitatii muncii

Economia relativa     (nr. salariati)

Influenta asupra cresterii productivitatii muncii (%)




Total general



I. PROGRES TEHNIC



1. Introducerea tehnicii noi si īmbunatatirea tehnicii existente



c) Devansarea atingerii parametrilor proiectati pentru unitatile noi sau dezvoltate



d) Ridicarea gradului de mecanizare al proceselor de productie



2. Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie si introducerea de produse noi


a) Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie



b) Introducerea de produse noi



II.ORGANIZAREA CONDUCERII



1. Rationalizarea numarului de cadre tehnice, economice, de alta specialitate si administratie



2. Perfectionarea sistemului informational



III. ORGANIZAREA PRODUCŢIEI



1. Tipizarea, unificarea si standardiza-rea pieselor, subansamblelor, produse-lor si tehnologiilor de fabricatie



2. Cresterea indicelui de utilizare a parcului de masini si utilaje, inclusiv reducerea stagnarilor īn productie.



3. Perfectionarea pregatirii tehnice a programarii, lotizarii, urmaririi si executiei productiei



4. Imbunatatirea organizarii activitatii indirect productive si de servire



IV. ORGANIZAREA MUNCII



V. CALIFICAREA, PERFECŢIONA-REA sI CREsTEREA ĪNDEMĀNĂRII EXECUTANŢILOR



VI. FACTORI NATURALI



VII. SCHIMBAREA STRUCTURII PRODUCŢIEI sI A COOPERĂRII DINTRE ĪNTREPRINDERI



1.Schimbarea structurii productiei



2. Schimbarea volunului de productie provenit din cooperarea dintre īntreprinderi




Partea II-a




1. Valoarea productiei īn anul viitor (Vı)

Mii lei


2. Productivitatea muncii īn anul de baza (Wо )

lei


3. Numarul de salariati care ar fi necesar īn anul viitor, calculat īn ipoteza ca s-ar mentine nivelul productivitatii muncii din anul de baza (Nı )

salariati


4. Economia relativa totala (ΣE)

salariati


5. Numarul de salariati care ar fi necesar īn anul viitor, calculat īn ipoteza cresterilor de productivitate a muncii īn baza carora s-au calculat economiile relative(Nı")

salariati


6. Productivitatea muncii īn anul viitor (Wı )

salariati


7. Cresterea procentuala a productivitatii muncii fata de anul de baza (Λ W% )



Constributia procentuala pe factori este aratata īn ultima coloana din partea I-a








4. Planificarea cresterii productivitatii muncii

prin metoda unitatilor naturale


Calculul productivitatii muncii īn unitati naturale consta īn raportarea volumului productiei, exprimat īn unitati naturale (tone, metri, litri etc.)la numarul mediu de salariati dintr-o perioada data(W=Q:N). Īn cazul prevederii cresterii productivitatii muncii pe factori, putem folosi formulele cunoscute la metoda prevederii cu ajutorul productiei valorice, de exemplu:



īn care:

Wı - productivitatea muncii īn anul viitor exprimata īn numarul normat de om-ore la o ora efectiva;

qı - cantitatea productiei īn unitati naturale īn anul viitor;

tn - numarul normat de om-ore pe unitatea de produs;

tı - numarul efectiv de om-ore pe unitatea de produs īn anul viitor (tı= tn:In);

In - indicele de īndeplinire probabila a normelor īn anul viitor.


In cazul cānd dorim sa exprimam productivitatea muncii īn om-ore normate pe salariat, trebuie mai intāi sa transformam numarul efectiv de om-ore ce se prevede pentru anul viitor la numarul mediu efectiv de om-ore pe care īl va presta un salariat.

īn care:

ΣTı - numarul mediu de salariati ce se va īncadra īn anul viitor;

T - numarul mediu efectiv de om-ore pe care īl va presta un salariat īn anul viitor.

Formula productivitatii muncii exprimata īn om-ore normate pe salariat va fi urmatoarea:

Cele doua formule au aceeasi valoare, dupa cum rezulta din exemplul de mai jos:


Produsul

tn

qı

tı

qıtn

qıtı

A






B







Total







2.520 : 2.040 = 1,235294 ore-norma/ora efectiva



(cresterea productivitatii muncii 10,93%)


(II) Tı - s-a calculat īn exemplul precedent.


(cresterea productivitatii muncii 14%)


Īn calculul cresterii productivitatii muncii pe anul viitor, pe factori, prin metoda unitatilor de munca, se stabileste mai intai volumul de munca pentru productia pe anul viitor, cu timpul efectiv īn om-ore pe unitatea de produs realizat īn anul de baza, iar apoi cu timpul efectuat īn om-ore pe unitatea de produs ce se prelimina īn anul viitor. Diferenta dintre cele doua volume de munca astfel calculate, reprezinta economia relativa de om-ore efective, de exemplu:

īn care:

E - economia relativa de om-ore efective;

Σqıtı - numarul efectiv de om-ore pentru productia prevazuta pe anul viitor, calculat cu numarul efectiv de om-ore prevazut īn anul viitor pe unitatea de produs;

Σqıtо - idem; calculat cu numarul de om-ore efectiv realizat īn anul de baza pe unitatea de produs;

Aceasta formula generala se adapteaza la particularitatile fiecarui factor studiat. Rezultatele obtinute se īnscriu apoi īn partea I-a a centralizatorului.

Partea a II-a a centralizatorului se adapteaza ca īn tabelul nr.4:


Tabelul nr.4

CENTRALIZATOR

Rāndul


Unitatea de masura



Volumul total de munca pentru productia prevazuta pe anul viitor

ore - norma




Productivitatea muncii īn anul de baza

ore-norma/om-ore

efective īn anul de baza



Volumul total de munca pentru productia prevazuta pentru anul viitor īn conditiile productivitatii din anul de baza (rāndul 1: rāndul 2)


om-ore efective īn anul de baza



Economia relativa īn om-ore efective (totalul general din partea I-a)

om - ore efective



Volumul total de munca pentru productia prevazuta pentru anul viitor īn conditiile productivitatii anului viitor (rāndul 3 - rāndul 4)



om - ore efective



Productivitatea muncii īn anul viitor

G. Planificarea numarului si a structurii personalului


Planificarea numarului si a structurii personalului se bazeaza īn primul rānd, pe situatia existenta. In numarul de personal existent īn evidente la o anumita data, se cuprinde īntreg personalul īnscris īn evidentele unitatii, īncadrat cu contract de munca pe durata nedetarminata, inclusiv personalul din conducerea unitatii, personalul aflat īn incapacitate temporara de munca sau īn concediu platit pentru īngrijirea copiilor īn vārsta de pāna la un an, precum ti alte categori de personal care lipsesc temporar din unitate si pentru care unitatile sunt obligate prin lege sa le pastreze locul de munca, de ex.: personalul aflat īn concentrare militara, īn delegatie, īn tara sau īn strainatate, care urmeaza diferite forme de pregatire profesionala, īn tara sau īn strainatate, precum si cel aflat īn somaj tehnic.

Nu se cuprinde īn acest numar personalul care isi satisface stagiul militar si cel detasat care este cuprins īn numarul de personal al societatilor comerciale unde isi desfasoara activitatea.

Personalul īncadrat cu fractiuni de norme se include īn calcul prin transformarea acestor fractiuni īn nnumar intreg de posturi.

Salariatii īncadrati cu contract de munca pe durata determinata, altii decāt cei angajati pentru īnlocuirea celor īncadrati cu contract de munca pe durata nedeterminata, care lipsesc din unitate din diferite motive, se includ īn calcul, luandu -se īn considerare numarul de posturi sau de norme care le revin.

Numarul personalului existent īn evidente se exprima īn numar fizic la o anumita data si numar mediu, pe o anumita perioada de timp.

Serviciile de personal din īntreprinderi tin evidenta zilnica a personalului. Pornind de la aceasta evidenta primara zilnica, se calculeaza numarul mediu de peronal existent pe o anumita perioada (luna, trimestru, semstru, an). Acest mod de exprimare se foloseste atāt īn statistica, cāt si īn planificare.

La planificarea numarului personalului trebuie sa se tina seama de particularitatile fiecarei categorii componente.


Planificarea numarului de muncitori


Numarul total de muncitori necesar īn anul viitor (de plan) se calculeaza pe baza volumului de productie prevazut si a nivelului productivitatii muncii (N=P1 :W1).

Dupa stabilirea numarului total de muncitori necesari īn anul de plan, se trce la repartizarea acestui numar pe meserii. Aceasta operatie poate avea un caracter exact atunci cānd se efectueaza pe baza timpului normal prevazut pe meserii īn fisele tehnologice ale produselor planificate. Daca nu exista aceste date, se poate efectua o repartizare aproximativa pe baza proportiilor din anii anteriori. Aceasta repartizare este necesara mai ales īn cazul meseriilor care necesita un numar de ani de scolarizare. In fixarea ponderilor viitoare ale meseriilor prin apreciere, trebuie sa se acorde o deosebita atentie fenomenului privind aparitia meseriilor noi generate de tehnica moderna si restrangerea sau disparitia unor meserii depasite.


2. Planificarea cadrelor de executie si de conducere, a salariatilor pentru activitati de īntretinere, de paza si pompieri

Fiecare dintre aceste categorii de salariati are particularitati proprii care influenteaza stabilirea necesarului de cadre īn anul de plan. Trasatura comuna a acestor categorii de salariati este aceea ca munca celor care īndeplinesc aceste functii este greu de normat, la stabilirea necesitatilor intrevenind īn mod frecvent aprecieri mai mult sau mai putin subiective. Cu toate acestea, s-au facut si īnca se fac incercari pentru determinarea cāt mai exacta a necesitatilor de astfel de cadre.

Pe baza experientei si pe estimarile efectuate de comisii de specialisti īn analiza volumului de munca pe diferite posturi, s-au stabilit unele norme de structura aplicabile unor compartimente identice sau similare, fiind adoptate ca norme unitare de structura. In prezent, aplicarea acestor norme nu mai este obligatorie. Intreprinderile le folosesc ca baza de inspiratie, aducandu-le corecturile pe care le considera necesare. Stabilind norme proprii, intreprinderile ajung sa īntocmeasca state de functiuni proprii. Cu aceasta ocazie se urmareste problema justei proportionari dintre diferitele categorii de cadre. Pe baza experientei pozitive acumulata īn tara noastra s-a elaborat o metodologie de normare a cadrelor de executie si de conducere, precum si a numarului salariatilor pentru activitati de īntretinere, paza si pompieri. Aceasta metodologie se bazeaza pe urmatoarele elemente:

-īmpartirea atributiilor fiecarui post pe niveluri de pregatire si specialitati necesare īndeplinirii lor;

-stabilirea volumului de timp necesar pentru īndeplinirea fiecarei atributii de catre un cadru cu pregatire de specialitate si de nivel corespunzator;

- stabilirea volumului total de timp de munca pe specialitati si niveluri de pregatire si transformarea acestui volum īn numar de posturi.

In felul acesta se ajunge la constituirea unei structuri firesti a colectivului de munca, fundamentata stiintific , fiecare post fiind constituit pe baza « fisei specifice a postului «. Se respecta astfel cerintele organizarii ergonomice a muncii.

Dupa ce se verifica proportiile interioare īn statul de functiuni pe fiecare compartiment, se trece la īntocmirea formularului de proportii īntre posturi, asa cum se prezinta īn tabelul nr. 5, pentru anul de baza si pe anul viitor.

Proportionarea de baza ete aceea a fiecarui compartiment. Acolo trebuie stabilit numarul de cdre medii fata de cel de cadre superioare, precum si proportiile de specialitati. Aceste proportii nu pot fi tipizate. Ele depind de volumul concret de muncade un anumit nivel si de un anumit profil. Ca urmare, formularul din tabelul nr. 5 prezinta o centralizare a numnarului de posturi din toate compartimentele īntreprinderii si a proportiilor rezultate.


Tabelulu nr. 5

Numarul de salariati pe categorii


Categorii

de salariati

Anul de baza: 1997

Anul de plan: 1998

Numar

Proportii

Numar

Proportii

Total posturi

din care







I. Muncitori







II. Posturi care necesita pregatire medie sau superioara

Total







1. Posturi de ingineri







2. Posturi care necesita pregatire economica superioara









3. Alte posturi de specialitate care necesita pregatire superioara







4. Posturi de tehnicieni







5. Posturi de cadre tehnico-productive(maistrii)







6. posturi care necesita pre-gatire economica medie







7. Alte posturi de specialitate care necesita pregatire medie







III. Posturi de functionari care nu necesita pregatire de specialitate







IV. Posturi pentru activitati de īntretinere, paza si pompieri








Īn continuare se trece la centralizarea posturilor pe niveluri si specialitati. Intrucāt cadrele respective cu studii mediisi superioare primesc pregatirea de baza īn institutii de īnvatamānt cu durata reletiv lunga de 1-6 ani, īntrprinderile transmit necesitatile lor de cadre directiilor judetene de munca si protectie sociala, care le ajuta, orientānd cadre cu pregatire corespunzatoare aflate pe piata muncii. In multe cazuri, īnterprinderiile cer sprijin direct institutiilor de īnvatamānt sā orienteze catre ele un numar oarecare de absolventi.

Centralizatoarele pe specialitati, precum si cele pe meserii, pentru muncitori servesc īnterprinderii pentru formele de īnvaatamānt intern, pentru perfectionarea, specializarea, iar īn ce priveste muncitorii, pentru calificare, ridicarea calificari, policalificare.


H. Stabilerea salariului mediu īn vederea planificarii fondului de salarii si a coleratiei dintre cresterea productivitatii muncii si cresterea salariului mediu.

Stabilirea salariului mediu preceda planificarea fondului de salarii. El nu rezulta prin raportarea fondului de salarii la numarul planificat de salariati, asa cum se procedeaza īn statistica.

Fondul de salarii care se planifica reprezinta fondul de salarii nominale.

Intre ritmul de crestere al salariului mediu si cel a productivitatii muncii, la toate nivelurile, este necesara realizarea unei corelatii juste, respectiv ritmul de crestere a productivitati mincii sa fie mai ridicat decāt cel al salariului mediu. Aceasta corelatie constituie o cerinta imperioasa a asigurarii acumularilor necesare dezvoltarii economiei, precum si ridicarii nivelului de trai.

La elaborarea planului, un moment important īl constituie analiza realizarii salarului mediu avuta īn vedere īn lunile expirate ale anului curent. Dupa aceea, urmeaza sa se analizeze si sa se stabileasca factorii productivitatii muncii care au contribuit la cresterea salariului mediu.

Din punct de vedere al influentei lor asupra sporirii salariului, factorii de crestere a productivitatii muncii se impart in doua grupe :

Īntr-o prima grupa de factori s-ar putea cita aceia care cer o sporire a salariului odata cu obtinerea unei productivitati a munci mai inalta. Asupra acestor factori muncitorii pot actiona in mod direct prin ridicarea nivelului tehnic, cultural si de calificare profesionala, prin insusirea unor deprinderi de munca īn realizarea unor lucrari, utilizarea mai completa a timpului de lucru etc.; schimbarea structurii fortei de munca pe niveluri de calificare, ca urmare a schimbarii productiei.

Īn grupa a doua s-ar putea reuni factorii care depind īn mai mica masura de raportul salariatiilor si īn mai mare masura de eforturile proprietarului mijloacelor de productie. Din aceasta cauza, nici rezultatul influentei lor asupra cresterii productivitatii muncii nu le poate reveni direct acestora pe calea maririi salariului nominal, ci indirect, īnterprinderii īn ansamblu, care va prospera si va putea sa plateasca salarii mai mari.

Factorul principal din grupa a doua il constituie introducerea progresului tehnic īn productie. Actiunea acestui factor este strāns legata de perfectionarea fortei de munca īn ceea ce priveste ridicarea la nivel corespunzator a pregatirii profesionale. Asadar concomitent cu ridicarea nivelului tehnic al productiei, ridicandu-se si nivelul pregatirii cadrelor, acesta din urma determina si o anumita crestere a salariului mediu.

De asemenea, ca urmare a actiunii unor factori naturali, productivitatea muncii poate crste. Rezultatele ce se obtin īn asemenea cazuri nu revin direct salariatilor, ci tot indirect, prin intermediul īntreprinderii care va realiza profituri superioare si va putea plati salarii mai mari.

Cresterea productivitatii muncii duce la micsorarea ponderii salariilor īn costurile de productie, pe de o parte, iar cresterea salariilor duce la urcarea ponderii lor īn aceste costuri.

In cele aratate mai sus nu s-au luat īn considerare schimbarile ce intervin īn greutatea specifica a costurilor materiale datorita introducerii progresului tehnic si alte costuri materiale (energie, abur, materii auxiliare) care influenteaza costul de productie īn sensul cresterii lui. Daca nu ar fi contracarata aceasta tendinta prin cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de cresterea salariului mediu, costul de productie s-ar urca efectiv.

Nu poate exista o corelatie unica, valabila īn toate īntreprinderile unei ramuri. La planificarea corelatiei īntre ritmul cresterii salariului mediu trebuie sa se tina seama de conditiile specifice din diferite īntreprinderi, respectiv de masura īn care diferiti factori ai cresterii productivitatii muncii influenteaza cresterea salariului mediu.

Respectarea la īntocmirea planului si pe parcursul realizarii lui a unor corelatii juste īntre ritmul cresterii productivitatii muncii pe fiecare īntreprindere īn parte īn mod diferentiat, īn functie de influenta factorilor aratati, asigura pe ramuri, si īn consecinta pe intreaga ec natonala, respectrarea corelatiilor necesare dintre acesti indicatori si creeaza conditii pentru respectarea corelatiei dintre ritmul cresteri salariului real si cel a productivitatii muncii sociale.


I.          Planificarea fondului total de salariati


Toate cele trei parti componente ale fondului total de salarizare (fondul de salarizare a personalului permanent, fondul de salarizare pentru activitati si actiuni ocazionale si fondul de salarizare pentru activitatea de pregatire a cadrelor) se planifica anual. Planificarea fiecareia dintre aceste trei parti prezinta anumite particularitati.


Planificarea fondului de salarii

pentru personalul īncadrat permanent


Fondul de salarii (F) se determina ca produs īntre numarul mediu al salariatiilor (N), salariul mediu lunar (s) si numarul de luni (l) ;

F=N×s×l

Īn etapa elaborarii proiectului de plan se folosesc realizarile pe lunile expirate din anul curent (de baza) completate cu preliminarile pāna la sfārsitul anului. In aceasta etapa, calculele se īntocmesc pentru totalul salariatilor, pe categorii. Fondul de salarii calculat pe categorii de cadre serveste pentru corelarea cu diferiti alti indicatori ai proiectului planului.

Fondul de salarizare a personalului se calculeaza de īntreprinderi, fie cu ajutorul salariului mediu realizat pe īntreaga īntreprindere īn perioada de baza, eventual cu un anumit corectiv determinat de modificarea categoriei medii de calificare a muncitorilor, de indicele de depīsire a normelor etc., fie pe categorii de salariati, atunci cānd trebuie luate īn considerare influente mai numeroase si mai diverse.

In al doilea caz, cānd este necesar sa se calculeze pe categirii de salariati, trebuie sa se analizeze si sa se stabileasca modificarile care intervin īn elementele care compun fondul de salarizare a personalului. Nu toate aceste elemente se pot prevedea la fel īn calculele de planificare :

-īn marea lor majoritae pot fi calculate precis, de ex. -salariile de īncadrare a muncitorilor salarizati propropitional cu productia realizata, depasirile de norme ; salarile muncitorilor dupa timpul lucrat; premiile ; fondurile pentru acordarea de trepte si gradatii sporurile pentru conducerea formatiilor de lucru; sporurile pentru lucru de noapte etc.;

-o parte nu poate prevedea cu precizie, ci se include īn plan pe baza unui calcul estimativ la care se iau īn considerare realizarile anului curent (de baza) si ale anului precedent; īn aceasta categorie intra: participarea salariatilor la beneficii, salarizarea pe timpul īntreruperilor de lucru pentru īndeplinirea unor sarcini sociale, pentru alaptarea copiilor etc.

Gruparea de mnai sus a elementelor componente ale planului fondului de salarizare are un caracter orientativ. Ea nu limiteaza analiza si nici nu sugereaza sa se faca calcule globale. Analiza elementelor componentelor de plan trebuie sa se faca pe toate aceste elemente.

In datele statistice privind realizarea fondului de salarizare a personalului pot sa mai apara salarii individuale pentru ore suplimentare, lucru īn zile de repaus legal, īntreruperi īn munca si rebuturi din cauza unor defectiuni tehnico-organizatorice. Aceste salarii fiind rezultatul unor lipsuri īn organizarea productiei si a muncii, nu se planifica, urmānd a se reflecta, eventual, numai īn realizari, daca nu se vor repeta si īn perioada de plan.

Intreprinderile urmaresc īn mod deosebit fondul de salarizare de īncadrare, care este componenta principala a fondului de salarizare a personalului. Desi nu se exprima īn plan acest fond se urmareste īn statistica īn vederea calcularii proportiei dintre partea constanta si partea variabila a salariului.

Pentru necesitatile interne, intreprinderile īsi calculeaza si fondul de salarii orar, zilnic si lunar.

Fondul de salarii orar cuprinde toate elementele care sunt legate de salarizare pentru lucrarile ezxcutate sau pentru timpul efectiv lucrat, de plata elementelor de cointeresare materiala pentru o ,ai buna activitate si de acordarea sporurilor pentru conditii deosebite de munca.

Fondul de salarii zilnic cuprinde fondul de salarii orar plus partile legale pentru timpul nefolosit īn limitele schimbului normal de lucru, de ezemplu: plata īntreruperilor īn munca ale femeilor care alapteaza, plata pentru timpul īn care se īndeplinesc anumite sarcini sociale.

Fondul de salarii lunar cuprinde, īn afara de fondul zilnic de salarii, toate platile care se fac pentru zile īntregi; īn vederea īndeplinirii unor obligatii sociale, pentru vechime īn munca etc.

Aceasta stratificare īn cadrul fondului de salarizare a personalului īncadrat permanent īn īntreprindere prezinta o importanta interna pentru esalonarea platilor si pentru urmarirea unor fenomene negative care greveaza fondul de salarii, īn vederea eliminarii lor. La elaborarea planuluiajuta numai īn masura īn care se pot lua masuri pentru eliminarea de la īnceput a reaparitiei fenomenelor negative respective.

Practic, pentru planificare, prezinta importanta sa se conoasca fondul de salarii de īncadrare atāt pentru muncitorii salarizati īn acord,cāt si pentru cei salarizasi īn regie, fondul de salarii pentru depasire de norme, fondul de salarii de īncadrare pentru cadrele tehnice si administrative, precum si fondul pentru participarea la beneficii si acordarea de premii.

Fondul de salarizare pentru īntregul personal īncadrat permanent īn īntreprindere se formeaza prin īnsumarea fondurilor de salarii calculate pe categorii de salariati.




Planificarea fondului de salarii pentru

muncitorii salarizati īn acord (individual sau colectiv)


Īn cazurile īn care īn anul de plan nu se īntrevede o modificare a sortimentelor de productie, factorul care actioneaza asupra cresterii productivitatii muncii este cresterea nivelului profesional al muncitorilor prin acumularea experientei īn executarea produselor respective. Īn asemenea cazuri, pentru planificarea fondului de salarizare se ia ca punct de plecare salariul mediu preliminat īn anul de baza, corectāndu-l cu influenta pe care o va exercita depasirea normelor de munca si se aplica formula de calcul mentionata mai sus.

Īn cazirile īn care intervin modificari īn structura productiei pe sortimente care ar face improprie aplicarea metodei generale, aratata mai sus, īntreprinderile īntocmesc calcule mai analitice. Īn acest caz, trebuie sa se examineze īn prealabil care dintre sectii sunt influentate de modificarile respective si care nu. Daca se constata ca unele sectii nu sunt afectate,se calculeaza pentru acestea fondul de salarii necesar, tināndu-se seama de numarul muncitorilor salarizati īn acord si salariul mediu specific fiecareia dintre ei. Fondul rezultat se īnsumeaza apoi cu cel care va rezulta din calculele analiticepentru sectiile influentate de modificarea sortimentelor. Acest calcul analitic se efectueaza ca īn tabelul nr. 6:


Tabelul nr. 6


Calculul fondului de salarii

(Cifre arbitrare)

Denumirea produsului

U.M.

Cantitatea planificata

Salariul pe bucata (lei)

Fondul de salarii necesar (lei)

Productie comparabila


Produsul A

buc.




Produsul B

buc.




Produsul C

buc.




Productie necomparabila


Produsul D

buc.




Produsul E

buc.




Produsul F

buc.




Total fond de salarii pentru produtia-marfa (lei)





Fondul de salarii pentru modificarea stocurilor de productie neterminata (lei)





Total fond de salarii (lei)






Presupunem ca productia marfa din exemplul de mai sus reprezinta 10 milioane lei, iar cresterea stocului de productie neterminata se aprecieaza la 400 mii lei

Fondul de salarii necesar cresterii stocului de productie neterminata se determina pe baza fondului de salarii care revine la 1000 de lei produtie-marfa, de exemplu:

lei


La fondul de salarii astfel determinat (1.580.400 lei)se adauga sporurile necuprinse īn salariul pe bucata (cota aproximativa de participare la beneficiu, premii, sporuri pentru conditii deosebite de munca, sporul pentru vechime, cotele pentru acordarea de trepte si gradatii) precum si indemnizatia pentru concediile de odihna ale muncitorilor salarizati īn accord, determinate de cotele realizate īn perioadele precedente, rezultate din datele statistice privind sturctura fondului de salarii al muncitorilor.

Īn cazul aplicarii acestei metode, salariul mediu rezulta (s) din raportul dintre fondul total de salarii (F) si produsul dintre numarul mediu de muncitori (N) si numarul lunilor (l):


Aceasta metoda se aplica mai ales īn acele īntreprinderi din industria constructiilor de masini īn care sunt frecvente modificarile de sortimente de la an la an.

Tot īn cazurile cānd se prevad modificari de sortimente īn anul de plan, se mai poate īntrebuinta o metoda mai simpla de calcul prin inmultirea volumului de ore -norme calculat ptru īntrreaga productie (t)cu salariul de īncadrare corespunzator categoriei medii ponderate de calificare a forei de munca (c), cu coeficientul de īndeplinire a normelor prevazute (i) si cu coeficientul diferitelor sporuri si premii (participarii la beneficii, premii, sporuri pentru conditiile deosebite de munca, sporul de vechime, indemnizatia pentru concediile de odihna), calculat procentual asupra salariului de incadrare ( cp:100 )



Acest mod de calcul se poate folosi relativ usor si la repartizarea fondului de salarii pe sectii. Pentru stabilirea salariului mediu al muncitorilor salarizati īn acord, fie la nivelul īntreprinderii fie la nivelul unei sectii, se foloseste formula aratata la metoda precedenta.



3. Planificarea fondului de salarii pentru

muncitorii salarizati dupa timpul lucrat ( īn regie )


Īn general, nu se produc schimbari importante īn ceea ce priveste structura calificarii profesionale a muncitorilor salarizati dupa timpul lucarat. Factorii care influenteaza mai mult aceasta categorie de munca sunt volumul productiei si cresterea productivitatii muncii. Pe baza acestora s-a planificat numarul lor. Pentru calcularea fondului de salarii (F) se īnmulteste salariu mediu lunar preliminat īn anul de baza (s) īmbunatatit īntr-o oarecare masura, tinānd seama de cresterea productivitatii muncii īn anul de plan, cu numarul mediu planificat (N) si cu numarul de luni (l), respectiv :


F= s x N x l


Salariu mediu luat īn considerare cuprinde sporurile, indemnizatiile de concedii de odihna, majorarile de salarii prin acordarea de trepte si gradatii precum si cota de participare la beneficii si premiile care se vor acorda acestei categorii de muncitori.

In cazurile mai rare, īn care se produc modificari calitative mai importante, de exemplu: prin trecerea unor municitori de la salarizarea īn acord la salarizarea dupa timpul lucrat prin cretterea numerica a celor cu meserii legate de introducerea tehnicii noi etc. se procedeaza analitic, pe meserii sau grupe de meserii, ca īn tabelul numarul 7.



Tabelul numarul 7.


Calculul fondului de salarii

(date arbitrare)


Meseriile sau grupele de meserii

Numarul

Categoria medie de calficare

Salariul mediu de īncadarare

orar (lei)

Numarul total de

om-ore

(2.100 ore-om)

Fondul de salarii de īncadrare

(lei)

In anul de baza

In anul de plan

Electricieni








Reglori







Alte meserii







Total










Pentru determinarea fondului de salarii pentru muncitorii salarizati dupa timpul lucrat se calculeaza celalalte adaosuri (a): cota de participare la benificii, premii, sporurile legale de toate felurile si indemniziatiile de concediu - īn raport procentual cu salariul de incadrare (Fī) :

Procentul adaosurilor se foloseste cel realizat īn anii precedenti, rezultat din statistica. Dupa aceea se calculeaza salariul mediu cu ajutorul formulei folosite mai sus.



4. Planificarea fondului de salarii pentru cadrele de executie si de conducere, cadrele administrative, personalul din activitati de īntretinere, de paza si pompieri


Numarul si structura cadrelor de executie si de conducere, al personalului de activitati de intretinere, de paza si de pompieri este stabilit prin organigrama īntreprinderii. Pe baza organigramei aprobate se īntocmeste statul de functiuni īn care figureaza toate compartimentele din īntreprindere si posturile fiecarui compartiment, indicāndu-se nivelul si specialitatea fiecarui post, precum si salariul īntre limite.

Statul de functiuni este un cadru maxim īn care īnteprinderea īsi poate asigura cadrele necesare desfaaurarii activitatii sale. Daca experinta arata ca unul sau mai multe posturi nu sunt necesare, activitatea putāndu-se desfasura normal si fara ele, īntreprinderea nu este obligata sa le foloseasca. Mai mult chiar, conducerile īntreprinderilor au interesul permanent sa analizeze volumul de lucrari si numarul necesar de cadre si sa micsoreze treptat ponderea acestor categorii de personal in totalul personalului īncadrat. Pot aparea si situatii īn care statul de functiuni sa fie prea mic pentru volumul de munca prevazut īn anul de plan. In astefel de situatii se procedeaza la majorarea numarului de posturi ocupate, pāna la limita maxima admisa de statul de functiuni. Daca se pune problema depasirii acestei limite, este necesar aprobarea forului īn drept (consiliul de administratie, adunarea generala).

Fondul de salarii (F) pentru numarul de cadre TESA se poate calcula, fie prin īnmultirea numarului mediu propus (N) cu salariul mediu preliminat pe anul de baza (s) (īn care sunt incluse: participarea la beneficii, premiile, sporurile pentru conditii deosebite de munca indemnizatile de concedii de odihna etc.) si cu numarul de luni (l):

F=N × s × l


fie sa se calculeze mai īntāi fondul de salarii de īncadrare (Fī ) :


Fi =12f1 -(fi1· l1 ) +(fil · l2)

īn care :

12 f1 - fondul de salarii de īncadrare pe cele 12 luni din anul de plan corespunzator posturilor ocupate īn momentul elaborarii proectului de plan;

f il.l1 - fondul de salarii de īncadrare corespunzator numarului de posturi ocupate care se propun spre desfintare treptata īn anul de plan, eliminindu-se din calcul pe numarul respectiv de luni (l1 .ln).

fi2 . l2 fondul de salarii de īncadrare corespunzator numarului de posturi ce se propun īn plus fata de cele ocupate, incluzindu-se īn calcul pe numarul respectiv de luni (l2.ln).

Dupa ce se stabileste fondul de salarii de īncadrare, se mai aduc urmatoarele precizari:

īn care

p- procentul participarii la beneficii si al premiilor care se calculeaza asupra fondului de salarii de īncadrare ;

s- procentul sporurilor si al indemnizatiilor de concediu.


Pentru stabilirea fondului de salarii pentru numarul total mediu al salariatilor se īnsumeaza fondurile de salarii partiale stabilite pe categorii de cadre.

Esalonarea trimestriala a fondului de salarii urmeaza esalonarea numarului mediu al salariatilor, calculādu-se cu salariul mediu folosit pentru fondul anual. In īntreprinderile cu pronuntatī activitate sezoniera se reflecta influenta salariilor muncitorilor sezonieri īn nivelul salariului mediu trimestrial si lunar.


5. Planificarea fondului de salarii

pentru activitatea de pregatire a cadrelor īn ītreprindere


Īntreprinderile calculeaza fondul de salarii corespunzator activitatii propii privind pregatirea cadrelor, de exemplu:

pentru cursuri de scurta durata

1.200 ore de predare x 25 lei   30.000 lei

indemnizatia responsabilului de cursuri

500 lei x 10 luni 5.000 lei

indemnizatia lunara pentru 5 muncitori

trimisi la cursuri īn afara īntreprinderii

5 x 6 luni x 1.800 lei 54.000 lei

J.     Aspecte deosebite ale elaborarii planului fortei de munca si al fondului de salarii īn etapa de tranzitie la economia de piata


Īn paragrafele anterioare a fost prezentata problema planificarii fortei de munca si a fondului de salarii īn conditii normale, de stabilitate si chiar de dezvoltare. Etapa de tranzitie la economia de piata se caracterizeaza īnsa prin transformari profunde, atāt īn ceea ce priveste restructurarea regimului de proprietate, cāt si īn ceea ce priveste retehnologizarea si reorientarea comertului nostru exterior. Toate aceste caracteristici īn mod conjugat, si simultan au generat fenomene negative de mare amploare īn economie, printre care scaderea foarte importanta a productiei industriale si agricole, a volumului de investitii, īntreruperea relatiilor de import-export cu numeroase tari, deprecierea monedei nationale, toate acestea reflectāndu-se īntr-o inflaīie galopanta. In aceste conditii de stabilitate foarte fragila, singurul instrument de care dispune Guvernul īn conducerea economiei, este bugetul de stat. Acest buget īnsa se elaboreaza numai anual, neoferind o perspectiva larga īn timp cu privire la dezvoltarea economiei pe termen lung ceea ce a impus planificarii metoda pasilor marunti prin planuri anuale, asemanatoare bugetului. Acesta metoda este foarte importanta īn executarea planurilor de lunga durata, dar este total neconvenabila intrucāt nu favorizeaza elaborarea unor stategii de ansamblu atāt de utila īn orientarea lor. Dupa s1apte ani de la Revolutia din decembrie 1989, cu exceptia unui numar foarte mic de dezvoltari, īntreprinderile se afla intr-o grava stare de lāncezeala si dezorganizare. Se simte nevoia acuta a unor masuri energice de revitalizare a economiei romānesti. Una dintre acestea ar fi infiintarea unui organ-consilier al Guvernului care sa se ocupe cu studii privind dezvoltarea īn perspectiva a economiei si sa ofere Guvernului analize si propuneri, īn diferite variante pentru fundamentarea deciziilor. Ar putea servi ca model de organizare si functionare Comisariatului Planului de la Paris. Acest organism atragea īn efectuarea analizelor, nu numai specialisti din ministere, ci si din īnvaatamānt, cercetare, īntreprinderi private, mari si mijlocii, pe care īi constituia īn comisii profilate pe probleme.

In conditiile actuale ale economiei noastre, mentionate mai sus, planificarea fortei de munca si a fondului de salarii si-a restrāns sfera īn cea mai mare parte la fondul de salarii, cu accent pe controlul bancar privind justificarea si eliberarea lui de catre īntreprinderi. Acest accent apare si mai puternic īn cazul impozitului suplimentar asupra depasirii nivelurilor maxime ale salariilor stabilite de Guvern.

Din legislatia aparuta dupa Revolutie, precum si din declaratiile publice ale factorilor de raspundere, rezulta aproape o totala lipsa de preocupare cu privire la cresterea productivitatii muncii prin organizare stiintifica. A aparut chiar si un Decret-lege la 19 ianuarie 1990 (nr.35) prin care 'se abroga prevederile art.3 alin.1 din Legea nr.1/1986 referitoare la obligativitatea sigurarii unei stricte corelari īntre retributii si cresterea productivitatii muncii'. Aceasta masura, nu numai ca constituie o greseala teoretica economica, dar a avut consecinte foarte negative, īncurajānd nepasarea si dezinteresul īntreprinderilor, contribuind la impulsionarea inflatiei.

Vom prezenta, īn continuare, aspectele caracteristice din aceasta etapa:

Sistemul de stabilire a fondului de salarii prevazut īn H.G.nr. 21 din 18 ianuarie 1992 se aplica tuturor societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, precum si regiile autonome la care salarizarea este organizata ca si la societatile comerciale. Acest sistem nu se aplica regiilor autonome cu specific deosebit, societatilor comerciale cu capital strain, reprezentantelor straine care īsi desfasoara activitatea pe teritoriul Romāniei, societatilor comerciale cu capital privat, precum si unitatilor cu capital mixt la care ponderea capitalului strain sau privat este de minimum 50%.

Acest sistem a pus īn circulatie urmatoarele notiuni noi:

Fond de salarii de referinta 

impozit suplimentar asupra depasirii plafoanelor maxime de salarii

fond total destinat platii salariilor


Fondul de salarii de referinta reprezinta fondul de salarii al īntreprinderii de obicei lunar, care cuprinde toate componentele de natura salariilor (baza, sporuri, adaosuri) īn plafoanele maxime admise prin lege, pentru care īntreprinderea nu are obligatia sa plateasca impozit suplimentar.

Documentele de evidenta primara care stau la baza determinarii fondului de salarii de referinta sunt cartile de munca si statele de plata salariilor.

Fondul de salarii de referinta se stabileste īn felul urmator:

Partea preponderenta o constituie salariile de baza din luna respectiva. In aceste salarii sunt incluse compensarile si indexarile pentru cresterea preturilor acordate pāna la sfārsitul lunii respective (de la 1 septembrie 1991 acestea s-au inclus īn salariul de baza prin H.G. nr 579/1991). Se īnsumeaza īn primul rānd salariile de baza lunare negociate prin contractele individuale de munca pentru personalul existent īn evidentele īntreprinderii. Se adauga suma sporurilor prevazuta īn contractele individuale de munca pentru aceeasi luna. Procentul sporurilor fata de salariile de baza serveste la calculul lor pentru perioada de plan.

Adaosurile si premiile se includ ca o medie lunara pe ultimile trei luni īn care este cuprinsa si luna de calcul. Acest mod de calcul este determinat de faptul ca aceste plati nu au caracter permanent ca salariile de baza si sporurile, ci se acorda la anumite intervale, uneori neregulate. Pentru perioada de plan, aceasta medie lunara, se exprima procentual si se aplica asupra salariilor de baza prevazute, ca si īn cazul sporurilor.

Platile de salarii de baza, sporuri, adaosuri si premii efectuate īn luna de calcul pentru perioada anterioara, nu se iau īn consideratie.

Din totalul celor trei componente de mai sus se scad urmatoarele :

valoarea fondului de salarii de baza din luna de calcul, pentru carre se datora impozit suplimentar (rezultat din depasirea plafoanelor maxime de salarii stabilite prin lege)

valoarea medie lunara a fondului de salarii din ultimile trei luni, formata din adaosuri si sporuri la salariile de baza, pentru care se datora impozit suplimentar. Aceste adaosuri si sporuri sunt urmatoarele (anexa nr.4 la H.G. nr.127/1991)

a) premii care se platesc din fondurile constituite din veniturile realizate (cu exceptia celor acordate din fondul de participare a angajatilor la profitul societatii, precum si cele acordate inventatorilor)

b) adaosul de acord (diferenta dintre suma īncasata potrivit formei de salarizare aplicata si salariul corespunzator timpului lucrat pe baza formei de salarizare respective)

c) sporul pentru ore lucrate suplimentar

d) adaosuri īn bani si sporuri, altele decāt cele prevazute īn anexa nr.3 la H.G. nr.127/1991, stabilite prin contractul colectiv, precum si sumele corespunzatoare sporurilor cuprinse īn aceasta anexa, acordate pentru cuantumul maxim stabilit.

Recapitulam cele aratate mai sus īn urmatoarea formula:


Sr SBP +sp+ap+pp ]-[SBD +Spd+apd]


īn care :

In cazul īn care salariul de baza minim brut pe tara ar creste īntr-o proportie mai mare decāt cresterea stabilita pentru intregul fond destinat platii salariilor, fondul de salarii de referinta se majoreaza cu diferenta de fond de salarii pe care agentul economic este obligat sa o plateasca pentru respectarea salariului de baza minim stabilit.

Fondul de salarii de referinta pentru societtaile noi se stabileste īn raport cu numarul si structura personalului, profilul unitatii si salariile medii realizate de alte unitati cu activitate asemanatoare. In asemenea cazuri, agentii economici respectivi prezinta o propunere documentata pe care, dupa ce o examineaza Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Finantelor, le dau aprobarea.

Fondul de salarii de referinta si numarul personalului existent īn evidente se īnregistreazī de catre fiecare societate comerciala la directia teritoriala de munca si protectie sociala de care apartine.

Impozitul suplimentar asupra depasirii plafoanelor maxime de salarii. Ca urmare a faptului ca "salariile individuale se stabilesc fara a fi limitate prin contracte individuale de munca" (art.1(2) din H.G.nr.127/1991), s-a manifestat tendinta la firmele particulare de a angaja salariati cu salarii disproportionale de mari pentru a atrage cadre bine pregatite din īntreprinderile de stat. Aceasta tendinta a pus īn evidenta probabilitatea accentuarii procesului inflationist. In vederea temperarii acestui process īn Legea salarizarii (nr. 14 publicata īn M.Of. nr.32 din 9 februarie 1991) s-a prevazut ca Guvernul cu consultarea sindicatelor poate lua pentru o perioada de cel mult un an, masuri de moderare a cresterii salariilor prin introducerea unor impozite suplimentare suportate de cel care angajeaza . Aceeasi lege, īn art.9 prevede ca la propunerea Guvernului, prin lege, se poate aproba prelungirea duratei de timp (prevazuta initial de un an-n.n.), precum si īnghetarea salariilor pe perioade limitate.

Prima masura, privind prelungirea termenului de aplicare a impozitului suplimentar, s-a produs, dispozitia ramānānd īn viguare pāna la 31 decembrie 1993 (Legea nr.25 din 17 mai 1993).

Guvernul, prin hotararea sa nr. 127/1991 a stabilit plafoane maxime ale salariilor de baza, pe categorii de salariati (anexa nr.1), asupra cresterii inflatiei, aceste plafoane au fost majorate prin hotarāri ulterioare ale Guvernului (ex. H.G. nr.219 si 579/1991). Aceste plafoane maxime au fost stabilite īn ipoteza ca īntreprinderile vor acorda separat, īn continuare, sporul de vechime neīntrerupta īn aceeasi unitate. In anexa nr.1 mentionata mai sus, se precizeaza ca īn cazurile īn care unele īntreprinderi includ acest spor īn salariul de baza, plafoanele maxime se majoreaza cu 10%.

De la regula impozitului suplimentar exista si cateva exceptii care privesc locuri de munca cu conditii grele si foarte grele de lucru, la care se asigura forta de munca cu dificultati deosebite. Acestea sunt prevazute expres si limitativ: activitatea de salvare, inclusiv exercitiile din: minerit, foraj marin, metalurgie, transporturi navale si altele asemenea; pentru activitatea de foraj si extragere a titeiului de pe platformele marine, pentru activitatea īn imersiune, precum si activitatea de pe platforma Centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda, legate de realizarea si exploatarea acesteia (H.G. nr.127 si 458/1991).

Pentru descurajarea depasirii plafoanelor maxime, prin H.G. nr.21 din 18 ianuarie 1992 s-a stabilit scara de impozitare progresiva din tabelul nr. 8:


Tabelul nr. 8

Scara impozitului suplimentar

pentru depasirea salariilor de baza brute lunare


Gradul de depasire

a salariilor de baza

lunare

Impozitul asupra sumei

stabilite īn plus fata de

plafonul maxim

pāna la 5%




peste 20%







Impozitul suplimentar datorat pentru fiecare luna se stabileste ca diferenta īntre impoazitul suplimentar calculat īn raport cu depasirea fondului de salarii cumulat de la īnceputul anului, pāna la sfarsitul lunii si cel platit pāna la data respectiva.

Pentru societatile comerciale la care, datorita sezonalitatii activitatii, īn anumite perioade, durata zilei de lucru este mai mare, iar īncadrarea īn durata normala a zilei de lucru se realizeaza īn medie, trimestrial, semestrial sau anual, impozitul suplimentar se calculeaza si se evidentiaza lunar, iar plata acestuia se face la sfārsitul semestrului dupa regularizare. Impozitul suplimentar pentru depasirea plafoanelor maxime admise, desi are un caracter descurajator si īn oarecare masura penalizator, fiind legat de o parte din salariul asupra caruia se calculeaza, īsi pastreaza caracterul de salariu pe care īl are impozitul suportat de salariat pentru salariul īncadrat īn plafonul maxim.

Mentionam ca, pe acelasi considerent, stimulentele care se asigura īn timpul anului din profitul net realizat, se adauga la fondul de salarii ce se plateste īn luna respectiva, īn vederea stabilirii impozitului suplimentar datorat īn raport cu gradul de depasire a fondului de salarii de referinta.

Fondul total destinat platii salariilor - Negocierea salariilor si indexarea lor se fac īn limita unui fond total destinat platii salariilor. Acest fond este stabilit īn functie de posibilitatile financiare ale fiecarei societati comerciale, astfel īncāt plata drepturilor de salarii sa poata fi asigurata din veniturile proprii.

In cazul īn care componentele fondului de salarii de referinta se īncadreza īn plafoanele maxime admise de lege, societatea comerciala nu are obligatia sa plateasca impozit suplimentar. Daca īnsa survin modificari de preturi, prin corectarea nivelului fondului de salarii de referinta cu o parte din cresterea preturilor bunurilor de consum, se obtine noul nivel, majorat, al fondului total destinat salariilor. Societatea comerciala nu are obligatia sa plateasca impozit suplimentar. Aceasta obligatie apare numai din momentul depasirii plafoanelor maxime de salarii, mentionate mai sus.

Fondul total destinat platii salariilor se recalculeaza īn cursul anului, īn functie de evolutia indicelui preturilor de consum efectiv si de partea de crestere care se preia īn majorarea salariilor cu ajutorul coeficientului de majorare stabilit.

Indicele prognozat al preturilor de consum se comunica de Ministerul Finantelor, iar cel efectiv, de Comisia Nationala de Statistica.

Fondul total destinat platii salariilor poate fi majorat īn cursul anului daca:

unitatile īsi dezvolta activitatea, iar pentru acrasta este necesar un numar mai mare de persoanedecāt cel avut īn vedere la stabilirea fondului de salarii de referinta;

unitatile au realizato sporire a eficientei activitatii prin cresterea productivitatii muncii;

salariul minim brut pe tara īnregistreaza o crestere mai mare decāt coeficientul cu care se majoreaza fondul de salarii de referinta (se egalizeaza coeficientii de crestere).





loading...











Document Info


Accesari: 7465
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )