Economia si managementul organizatiei de constructii

Economia si managementul organizatiei de constructii

1. Evolutia pietei constructiilor pe plan national si european

Activitatile economico-sociale sunt grupate, conform Clasificarii activitatilor din economia nationala (CAEN), elaborata de Comisia Nationala pentru Statistica, pe cinci trepte (sectiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe si clase). Clasificarea satisface necesitatea armonizarii cu Nomenclatorul activitatilor din Comunitatea Europeana (NACE).

In CAEN, activitatile din constructii sunt incluse in sectiunea „G”, diviziunea „45”, grupele „451-455”, clasele „4511-4550” astfel:

G Constructii

Organizarea de santiere si pregatirea terenului.

4511 Demolarea constructiilor, terasamente si organizare de santiere.

Lucrari de foraj si sondaj pentru constructii. Lucrari de analiza a terenului de fundare. 545e44f

Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta. In aceasta clasa se includ lucrari de constructii pentru executarea cladirilor de locuit, industriale, comerciale, publice cu destinatie cultural-administrativa, institutii de invatamant, medico-sanitare,de cult etc. Si lucrari de constructii de inginerie civila ca: poduri si viaducte, tuneluri si pasaje subterane, montarea si executarea cladirilor din prefabricate, constructii industriale si alte lucrari de inginerie neincluse in alte categorii.

4522 Lucrari de invelitori, lucrari de sarpante si terase la constructii.

4523 Constructii de cai de comunicatii terestre si constructii destinate sportului. Se includ constructiile de autostrazi (exceptie cele suspendate), sosele, strazi, cai ferate, piste pentru aeroporturi. Clasa mai cuprinde construirea de stadioane, terenuri si alte constructii destinate sportului, exclusiv cladirile.

4524 Constructii hidrotehnice. Clasa cuprinde lucrarile de constructii pentru caile de comunicatii pe apa, porturi, diguri; constructii de gospodarire a apelor; lucrari de constructii pentru hidrocentrale; lucrari de irigatii, desecari, corectarea torentilor, regularizari si aparari de maluri.

4525 Alte lucrari de constructii ingineresti. Se includ lucrari de constructii pentru transport prin conducte, pentru linii de comunicatii si linii energetice magistrale; pentru conducte de transport; lucrari anexe amenajarilor urbane.

4526 Alte lucrari specifice pentru constructii. In cadrul acestei clase se includ lucrari de constructii pentru imbunatatirea terenului de fundatii, fundatii, baterea pilotilor, saparea puturilor de apa, lucrari de betonare, fasonarea si montarea armaturilor, zidarie, schele, esafodaje etc.

4531 Lucrari de instalatii electrice. Clasa cuprinde lucrari de instalatii electrice inclusiv montarea armaturii electrice; lucrari de instalatii electrice la montarea lifturilor si scarilor rulante; la montarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor, a instalatiilor de alarma; a sistemelor de incalzire electrica si climatizare etc.

4532 Lucrari de izolatii si protectie anticoroziva. In aceasta clasa se includ lucrari de izolatie termica, fonica, hidro si antivibratii precum si lucrari de protectie anticoroziva.

4533 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire centrala, montaj de echipamente si utilaje tehnologice la cladiri si constructii ingineresti.

4534 Alte lucrari de instalatii si de constructii auxiliare.

Lucrari de finisare.

4541 Lucrari de ipsoserie

4542 Lucrari de tamplarie si dulgherie (din lemn, metal, materiale plastice si sticla).

4543 Lucrari de pardosire si placare a peretilor

4544 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri

4545 Alte lucrari de finisare (inclusiv lucrari decorative).

Sectorul constructiilor a evolut foarte mult in ultimii ani transformandu-se dintr-o activitate cu tehnologii traditionale, bazate in principal pe munca fizica, intr-o activitate cu un pronuntat caracter industrial si un inalt grad de mecanizare. Dupa 1950, au avut loc schimbari importante in tehnologia constructiilor, schimbari ce includ:

materiale noi: oteluri inalt performante la costuri scazute; utilizarea materialelor plastice, PVC-ului, aluminiului, noilor adezivi;

intensificarea utilizarii masinilor pe santiere cat si automatizarea producerii materialelor si componentelor destinate industriei constructiilor;

dezvoltarea sistemelor de materiale prefabricate, sticlei, materialelor compozite;

noi solutii structurale precum: sisteme de iluminat suspendate, cladiri foarte inalte (peste 300 metri), poduri suspendate de lungimi foarte mari.

Majoritatea acestor schimbari au fost rezultatul activitatii unor puternice centre de cercetare de profil in toate tarile dezvoltate (SUA, Japonia, Franta etc.).

In cadrul Uniunii Europene, Comisia Europeana (ca organism guvernamental) a elaborat strategii alternative sectoriale in ceea ce priveste sectorul constructiilor.

Intre acestea se remarca cea intitulata “Strategii pentru sectorul european al constructiilor – Strategies for the European Construction Sector – A programme for Change” realizata in anul 1999, ce vizeaza eventualele mutatii ce s-au produs sau se vor produce in sectorul constructiilor in Uniunea Europeana, precum si viitorul acestui sector in perspectiva anilor 2010 – 2015.

Printre factorii cheie ai schimbarii sunt mentionati:

aparitia de noi nevoi in ce priveste infrastructura si constructiile de locuinte si schimbarea comportamentului investitional in plan regional;

cresterea nivelului competitiei dar si al transferului international de forta de munca, produselor si serviciilor din domeniul constructiilor;

schimbari in ce priveste agrementarea produselor oferite si asigurarea calitatii in constructii;

necesitatea cresterii nivelului de cunostinte tehnico-stiintifice generata de aplicarea noilor tehnologii (automatizarea unor parti din procesele necesare realizarii unor constructii de anvergura);

schimbari demografice si pe piata fortei de munca, inclusiv imigratia, ceea ce va afecta atat procesul de recrutare a resurselor umane cat si structura pietei fortei de munca in domeniul constructiilor;

presiunile legate de mediul ambiant.

In strategia Comisiei Europene ponderea sectorului constructiilor in total PIB este apreciata la 10% si este considerata prea mica. In acest sens se prevede ca pe termen lung aceasta pondere sa ajunga la 14 – 15% din PIB. De altfel este apreciat rolul statului ca element reglator al pietei si ca beneficiar major al industriei constructiilor. Ambele roluri, de reglator si de client major, permit statelor Uniunii sa contribuie la cresterea calitatii lucrarilor executate si implicit la calitatea exceptionala a fondului construit. De asemenea, e subliniat rolul statului in ceea ce priveste finantarea programelor de cercetare-dezvoltare din domeniul materialelor de constructii, instalatii, inginerie seismica.

Ca rezultat al privatizarii, in Europa Occidentala rolul statului de client (beneficiar) a scazut in volum dar niciodata in importanta.

In ceea ce priveste guvernul (statul) in calitate de consumator, acesta are datoria speciala de a activa in functia de “client ideal”, vizand urmatoarele obiective fundamentale:

calitatea lucrarilor executate trebuie sa fie la fel de importanta ca si pretul;

crearea unui sistem de selectie a inginerilor, consultantilor si arhitectilor (profesionistilor din domeniul constructiilor);

incurajarea inovarii in domeniul constructiilor;

incurajarea firmelor si salariatilor inregistrati legal (eliminarea muncii la negru);

asigurarea de preturi si contracte ferme pentru perioade lungi de timp;

asigurarea echilibrului public-privat in domeniul constructiilor de locuinte;

Termenii de comparatie pentru Uniunea Europeana in ce priveste industria constructiilor sunt Japonia si Statele Unite, asa cum reiese din urmatorul tabel:

Regiunea

(tara)

Marimea pietei

(miliarde EURO)

Pondere PIB

Tendinta

Uniunea Europeana

SUA

Japonia