GESTIUNEA STOCURILOR DE MATERII PRIME, MATERIALE SI MARFURI

management

 

Stocurile pot fi definite ca totalitatea bunurilor detinute in patrimoniu, destinate fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie, fie a fi consumate la prima lor utilizare.

Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sfera larga de cuprindere, aceasta incluzand atat probleme de conducere, de dimensionare, de optimizare a amplasarii stocurilor in teritoriu, de repartizare a lor pe detinatori, de formare si evidenta a acestora, cat si probleme de receptie, de depozitare si pastrare, de urmarire si control, de redistribuire si mod de utilizare.

Obiectivitatea formarii de stocuri este justificata de actiunea mai multor factori care le conditioneaza existenta si nivelul de formare, le stabilizeaza functia si scopul constituirii. Intre acestia amintim:

contradictia dintre specializarea productiei si caracterul nespecializat al cererii;

diferenta spatiala dintre productie si consum;

caracterul sezonier al productiei sau al consumului; pentru majoritatea produselor productia este continua, in timp ce consumul este sezonier; la produsele agricole situatia este inversa;

periodicitatea productiei si consumului, a transportului;

necesitatea conditionarii materialelor inaintea intrarii lor in consum;

Elementul primordial in stabilirea stocului il constituie nivelul previzionat si caracteristicile vanzarilor, ca expresie a evaluarii unor nevoi sociale, justificand orice activitate si, implicit, formarea stocurilor pentru sustinerea acesteia. Volumul vanzarii determina atat in mod direct marimea stocurilor, ritmicitatea si locurile de desfacere (pentru stocurile de produse finite, marfuri), cat si indirect, prin nivelul productiei (stocurilor de materii prime si produse finite).

Volumul si structura productiei, stabilite in functie de nivelul si structura previzionata a vanzarilor, consumurile specifice, durata operatiilor, determina volumul si structura fluxurilor de materii prime, stocurile de productie neterminata si produse finite asupra carora vor influenta, la randul lor, logistica iesirilor si caracteristicile distributiei (numar de canale, lungimi, adancime etc.).

Ø      stocuri initiale;

Ø      stocuri finale;

Ø      stocuri medii.

c.       in functie de destinatie:

Ø      stocuri de lucru;

Ø      stocuri de siguranta.

Eficienta gestiunii stocurilor se concretizeaza in profituri, generate, in principal, de:

castigurile din vanzari suplimentare ca urmare a satisfacerii exigentelor calitative si de termen a clientilor;

economii de cost ca urmare a evitarii rupturilor de stoc;

economii de cost ca urmare a unei dimensionari optime a stocurilor si a marimii unei comenzi.  

numar de rotatii (N):

unde: CA = cifra de afaceri

S = stocul.

durata in zile (Dz): ,

unde: T = intervalul de timp.

Aprofundarea analizei vitezei de rotatie a stocurilor impune detalierea rationamentului la nivelul fiecarui element, prin raportarea soldului mediu al fiecarui element analizat la fluxul asociat acestuia, pe un anumit interval analizat (T):

Ø      pentru stocurile de materii prime si materiale:

Ø  pentru produse finite si semifabricate:

Ø  pentru marfuri:

Firma S.C. GRCONF S.R.L. isi procura materiile prime necesare, atat prin aprovizionare directa de la producatori la furnizori, cat si prin aprovizionarea prin unitatile specializate in comercializarea de materiale si produse in sistem en-gros.

Stocul de costume pentru colectia P/V 2005 cuprinde mai multe modele, dupa cum urmeaza:

Situatia stocului de costume pentru colectia P/V 2005

Tabelul nr. 8.1.

procent din valoare

curba reala

procent din numar

Figura nr. 22. Reprezentarea grafica a situatiei intreprinderii analizate

Se constata o pozitionare a curbei reale sub curba teoretica, situatie ce releva risc redus. Se observa faptul ca grupa A, care reprezinta 24,15% din valoarea stocului mediu, detine 10% din numarul de articole. Grupa B care reprezinta 20% din numarul de articole, reprezinta 32,01% din valoarea stocurilor, iar grupa C detine restul de 43,83% din numarul de articole, detinand 70% din valoarea stocului. Daca in mod normal atentia era axata sper primele doua grupe A si B, acestea fiind cele care detin o importanta mai mare in cadrul stocului, se pare ca pentru aceasta colectie firma Graftex acorda o importanta deosebita tuturor modelelor de costume.

Analiza stocului de siguranta - S pentru Costumele 100'S

Tabelul nr. 8.2.

Calculul abaterilor standard:

In cazul acestui tip de costume, reprezentarea grafica a pozitionarii in jurul mediei a vanzarilor lunare efective, in functie de abaterile standard calculate, arata ca toti acesti termeni se gasesc in limita lui 354 +/- (2* 32).

Media aritmetica

3s 2s 1s 1s 2s 3s

6 termeni

Rezulta astfel, coeficientul de corectie: t = 2

Termenul de reaprovizionare este de 7 zile.

Calculul stocurilor de siguranta:

Constituirea unui stoc de siguranta de 13 costume, superior celui efectiv necesar cu numai 1 produs, a implicat o serie de costuri suplimentare pentru acest model de costum. Vom vedea in cele ce urmeaza situatia celorlalte doua modele de costume.

Stocul mediu optim efectiv al acestui model de costum este:

S = D / 2 + Sα = 7 / 2 + 12 / ( 2122/180 ) = 5 zile

S = 5 x 2122/180 = 59 costume  

Analiza stocului de siguranta - S pentru Costumele 100%W

Tabelul nr. 8.3.

Calculul abaterilor standard:

In cazul acestui tip de costume, reprezentarea grafica a pozitionarii in jurul mediei a vanzarilor lunare efective, in functie de abaterile standard calculate, arata ca toti acesti termeni se gasesc in limita lui 178 +/- (2* 44).

Media aritmetica

3s 2s 1s 1s 2s 3s

4 termeni

6 termeni

Rezulta astfel, coeficientul de corectie: t = 2

Termenul de reaprovizionare este de 7 zile.

Calculul stocurilor de siguranta:

Constituirea unui stoc de siguranta de 18 de costume, superior celui efectiv necesar cu numai 1 costum, a implicat o serie de costuri suplimentare si pentru acest model de costum.

Stocul mediu optim efectiv al acestui model de costum este:

S = D / 2 + Sα = 7 / 2 + 17 / ( 1070/180 ) = 6 zile

S = 6 x 1070/180 = 36 costume

Analiza stocului de siguranta - S pentru Costumele amestec

Tabelul nr. 8.4.

Calculul abaterilor standard:

Media aritmetica

3s 2s 1s 1s 2s 3s

4 termeni

6 termen i

Rezulta astfel, coeficientul de corectie: t = 2

Termenul de reaprovizionare este de 7 zile.

Calculul stocurilor de siguranta:

Constituirea unui stoc de siguranta de 3 de costume, inferior celui efectiv necesar cu 2 costume, a implicat pierderi din partea firmei pentru acest model de costum, cererea fiind mai mare decat a preconizat firma.

Stocul mediu optim efectiv al acestui model de costum este:

S = D / 2 + Sα = 7 / 2 + 5 / (747/180 ) = 5 zile

S = 5 x 747/180 = 21 costume  

Analiza stocului de siguranta - S pentru costume, colectia P/V 2005

Stabilirea stocului de siguranta pentru intreaga colectie, avand urmatoarele informatii:

Situatia stocului de costume pentru colectia P/V 2005

Tabelul nr. 8.5.

Vanzarea zilnica este de 1360 euro, coeficientul de corectie este 2, numarul de aprovizionari este 6 iar termenul de aprovizionare este de 30 zile, rezulta:

zile

Stocul mediu optim va fi de:

S = D / 2 + S_β = 30 / 2 + 10 = 25 zile

S = 25 x 1360 = 34 000 euro  

Societatea comerciala S.C. CROS S.A., a inregistrat in anii 2005 si 2006, urmatoarele valori ale stocurilor:

Evolutia stocurilor societatii S.C. CROS S.A. (RON)

Tabelul nr. 8.6.

Sa se calculeze stocul mediu pe sectoare si pe total, pe cei doi ani.

Formula de calcul:

Evolutia stocului mediu al societatii X RON)

Tabelul nr. 8.7.

Pentru anii 2005 si 2006 s-au inregistrat urmatoarele date privind stocurile de marfuri ale S.C. STILCON S.R.L.

Evolutia stocurilor societatii S.C. STILCON S.R.L. RON)

Tabelul nr. 8.8.

Formula de calcul:

Dinamica stocului mediu este:

lei

Pentru anii 2005 si 2006 s-au inregistrat urmatoarele date privind stocurile de marfuri ale S.C. PRINT S.R.L.

Evolutia stocurilor societatii S.C. PRINT S.R.L. RON)

Tabelul nr. 8.9.

Formula de calcul:

unde: t_i sunt intervalele de timp dintre momente.

In urma calculelor, rezulta:

Dinamica acestuia este:

lei

4. Pe baza urmatoarelor date sa se calculeze stocul mediu si viteza medie de rotatie a stocurilor.

Structura vanzarilor pe sectoare

Tabelul nr. 8.10.

Au fost folosite urmatoarele formule de calcul:

, , ,

Evolutia stocurilor societatii S.C. AFIS S.A. (RON)

Tabelul nr. 8.11.

Sa se calculeze stocul mediu pe sectoare si pe total, pe cei doi ani.

Pentru anii 2006 si 2007 s-au inregistrat urmatoarele date privind stocurile de marfuri ale S.C. DONAS S.R.L.

Evolutia stocurilor societatii S.C. DONAS S.R.L. RON)

Tabelul nr. 8.12.

S.C. DONAS S.R.L.

Evolutia stocurilor societatii S.C. DONAS S.R.L. RON)

Tabelul nr. 8.13.

4. Pe baza urmatoarelor date sa se calculeze stocul mediu si viteza medie de rotatie a stocurilor.

Vanzarile si viteza de circulatie a stocurilor pe sectoare RON)

Tabelul nr. 8.14.

5. Pe baza urmatoarelor date sa se calculeze stocul mediu si viteza medie de rotatie a stocurilor.

Vanzarile si stocurile medii pe sectoare RON)

Tabelul nr. 8.15.

Comentati importanta gestiunii stocurilor in cadrul intreprinderilor.

Identificati si analizati factorii de influenta asupra formarii stocurilor in cazul firmelor de comert/turism.

Stabiliti tipurile de stocuri utilizate in cazul unor intreprinderi din diferite domenii de activitate (industrie, constructii, servicii de transport, comert, turism etc.).

Comentati rolul stocului de siguranta in cadrul unei intreprinderi de comert.

Analizati relatia dintre stocul de siguranta si celelalte tipuri de stocuri in cazul unei intreprinderi de comert/turism.