Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Intreprinderea X prezinta urmatoarea structura a contului de profit si pierdere:

management












ALTE DOCUMENTE

FACTORII DE PRODUCTIE
Reproiectarea sistemului managerial
4 minute si o eticheta
SERVICIUL DE MANAGEMENT SI IMPLEMENTARE PROIECTE
ACTIVITATEA ORGANIZATIEI
Lucrare de diploma management - Studiul privind productivitatea fortei de vanzare la S.C. Lotus S.A Targu-Jiu
ANALIZA SISTEMULUI MANAGERIAL AL POLITIEI COMUNITARE ORASTIE
Alegerea solutiei optime
Fisa tehnologica a produsului: ECLER VANILIE

1) Întreprinderea X prezinta urmatoarea structura a contului de profit si pierdere:

 

        CHELTUIELI



        VENITURI

 

- Cheltuieli din exploatare

7.700

Venituri din exploatare

9.000

- Cheltuieli cu materii prime si materiale

3.200

Cifra de afaceri neta

8.000

- Cheltuieli cu personalul

2.800

Productia stocata

200

- Amortizarea / Provizioane de exploatare

1.100

Productia imobilizata

500

- Alte cheltuieli din exploatare:

600

Alte venituri din exploatare

300

. cheltuieli cu impozite si taxe

400

. venituri din cedarea activelor

300

. cheltuieli cu active cedate

200

Venituri financiare

800

Cheltuieli financiare

1200

Venituri din interese de participare

300

Cheltuieli privind provizioanele financiare

100

Venituri din dobânzi

400

Cheltuieli privind dobânzile

700

Alte venituri financiare

100

Alte cheltuieli financiare

400

Venituri extraordinare

0

Cheltuieli extraordinare

-

 

 

Impozitul pe profit

300

 

 

Profit net

600

 

 

Sa se determine marjele de acumulare (soldurile intermediare de gestiune).

Rezolvare

CA neta

8.000

+ Productia stocata

200

+ Productia imobilizata

500

Productia exercitiului

8.700

- Consumuri externe (cheltuieli materiale)

3.200

Valoarea adaugata

5.500

- Cheltuieli cu personalul

2.800

- Impozite si taxe

400

Excedentul brut din exploatare

2.300

+ Alte venituri din exploatare

300

- Alte cheltuieli din exploatare

200

- Amortizari si provizioane de exploatare

1.100

Rezultatul exploatarii

1.300

+ Venituri financiare

800

- Cheltuieli financiare

1200

Rezultatul curent

900

+ Venituri extraordinare

-

- Cheltuieli extraordinare

-

- Impozitul pe profit

300

Rezultatul net

600

2) Pentru întreprinderea X (al carei cont de profit si pierdere este precizat în aplicatia 1) se fac urmatoarele ipoteze:

CA (sunt asimilate aici si celelalte venituri)

9.800

Cheltuieli variabile (CV)

7.400

Cheltuieli fixe (F)

1.800

Rezultatul net (RN)

600

Rezolvare

Rezolvare

 a)

EBE

2.300

+ Venituri din interese de participare

300

+ Venituri din dobânzi

400

+ Alte venituri financiare

100

- Cheltuieli privind dobânzile

700

- Alte cheltuieli financiare

400

- Impozit pe profit

300

CAF

1.700

b)

Rezultatul net

600

+ Amortizari si provizioane de exploatare

1.100

+ cheltuieli cu activele cedate

200

+ cheltuieli privind provizioanele financiare

100

- Venituri din cedarea activelor

300

CAF

1.700

1) Pentru întreprinderea X se dau bilanturile sintetice aferente începutului si sfârsitului anului:

 

n - 1

n

 

n - 1

n

Imobilizari

500

600

Capitaluri proprii

500

700

Stocuri

300

340

Datorii financiare

150

100

Clienti

200



150

Furnizori

50

70

Active de trezorerie

50

70

Pasive de trezorerie

350

290

TOTAL

1.050

1.160

TOTAL

1.050

1.160

Rezolvare

CF = Δ TN

TN = Active trezorerie - Pasive de trezorerie.

TNn = 70 - 290 = -220

TNn-1 = 50 - 350 = -300

CF = Δ TN = 80

sau: CF = Δ FR - Δ NFR

Δ FR = FRn - FRn-1 = (700 + 100 - 600) - (500 + 150 - 500) = 50

Δ NFR = NFRn - NFRn-1 = (340 + 150 - 70) - (300 + 200 - 50) = -30

CF = Δ FR - Δ NFR = 50 - (-30) = 80

 

2) Pentru întreprinderea X se dau bilanturile încheiate la sfârsitul a trei ani succesivi:

 

n - 2

n - 1

n

 

n - 2

n - 1

n

Imob. corporale

50

56

60

Capitaluri proprii

110

120

120

Imob. financiare

35

36

39

Datorii TL

10

24

26

Total imob.

85

92

99

Capital permanent

120

144

146

Stocuri de produse finite

32

35

30

Furnizori

16

12

9

Clienti

28

25

29

Alti cred. expl.

17

14

26

Alte creante expl.

12

15

11

Credite de trezorerie

14

12

8

Active de trezorerie

10

15

20

 

 

 

 

TOTAL ACTIV

167

182

189

TOTAL PASIV

167

182

189

 

 

 

 

Întreprinderea a distribuit dividende în valoare de 5 în anul "n - 1" si 7 în anul "n".

Întocmiti Tabloul fluxurilor de trezorerie calculând cash-flow-ul de gestiune obtinut prin metoda indirecta, cât si prin metoda directa.

 

02

03

CA

150

190

+ cresterea stocurilor

3

-5

- aport terti

50

64

- alte cheltuieli externe

8

12

= valoare adaugata

95

109

- salarii

40

45

= EBE

55

64

- amortizare

10

10

- provizioane

3

3

= RE

42

51

- dobânzi

7

7

= Rezultat curent

35

44

+ rezultat extraordinar

-

-

= rezultat brut

35

44

- impozit pe profit

14

18

= Rezultat net

21

26

Rezolvare

CF gestiune (metoda indirecta):

anul n - 1

CFgestiune = CAF(PN + Amo + Prov.) - Δ NFR (Δ stocuri + Δ clienti + Δ alte

creante de exploatare - Δ furnizori - Δ alti cred. expl.) = (21 + 10 + 3) -

- (3 - 3 + 3 + 4 + 3) = 34 - 10 = 24.

anul n

CFgestiune = (26 + 10 + 3) - (-5 + 4 - 4 + 3 - 12) = 39 - 14 = 53.

CFgestiune (metoda directa)

anul n - 1

CFgestiune = încasari din vânzari (CA - Δ creante clienti)

- plati furnizori (aprovizionari terti - Δ furnizori)

- plata altor cheltuieli externe (alte cheltuieli externe + Δ alte creante de expl. - Δ alti cred. expl.)

- plata salariilor

- plata dobânzilor

- plata impozitului pe profit.

CFgestiunen-1 = 150 - (25 - 28) - (50 + 4) - (8 + 3 + 3) - 40 - 7 - 14 = 24

CFgestiunen = 190 - (29 - 25) - (64 + 3) - (12 - 4 - 12) - 45 - 7 - 18 = 53

CFfinantaren-1 = Δ DAT (noi credite) - plata dividendelor = (24 - 10) - 5 = 9

CFfinantaren = (26 - 24) - 7 = -5

CFinvestitiin-1 = plata aferenta  cump. imob. corporale + plata aferenta  cump. imob. financiare = -16 - 1 = -17

CFinvestitiin = -14 - 3 = -17

CFtotaln-1 = 24 + 9 - 17 = 16

        CFtotaln = 53 - 5 - 17 = 31

1) Întreprinderea X prezinta urmatorul bilant si cont de profit si pierdere:

Bilant

ACTIV

N - 1

N

PASIV

N - 1

N

Imobilizari

3.000

3.700

Capitaluri proprii

2.500

3.000

Stocuri

2.500

2.800

Datorii pe termen lung

3.000

4.400

Creante

1.000

800

Datorii de exploatare

1.800

600

Disponibilitati




500

700

 

 

 

Cont de profit si pierdere

Cheltuieli

N

Venituri

N

Cheltuieli de exploatare

4.850

Cifra de afaceri

6.375

Amortizare

250

Venituri financiare

225

Dobânzi

300

Venituri din amenzi

40

Amenzi

50

 

 

Impozit pe profit

400

 

 

Rezolvare

a) EBE ) 6.375 - 4.850 = 1.525

EBIT = 1.525 + 225 + 40 - 250 - 50 = 1.490

EBIT - Impozit = 1.490 - 400 = 1.090

PN = EBIT - Dobânzi - Impozit = 1.490 - 300 - 400 = 790

EBE% = 23,92%

EBIT% = 23,37%

(EBIT - Impozit)% = 17,09%

PN% = 12,39%

b) Coeficient de rotatie = 1,159 u.m. cifra de afaceri ce revine la o u.m. de activ economic investit;

Durata de rotatie: 360 ´ Activ/CA = 360 ´ 5.500/6.375 = 310,58 zile

c) Ratele de structura arata echilibru în care se gaseste întreprinderea:

Datorii financiare / Activ economic = 4.400 / 7.400 = 59,46%

Capitaluri proprii / Activ economic = 3.000 / 7.400 = 40,54%

d) = 19,81%, ce trebuie sa fie mai mare decât rata inflatiei.

Rf = PNN / CPRN -1 = 790/2.500 = 31,6% ce trebuie sa fie mai mare decât rata dobânzii.

2) Plecând de la aplicatia 1, sa se calculeze:

a) rata rentabilitatii financiare, tinând cont de modelul Miller&Modigliani;

b) rata rentabilitatii economice pe baza mediei ponderate;

c) daca rata inflatiei este de 17%, cât sunt ratele reale de rentabilitate.

Rezolvare:

a)

Deoarece Rec > Rd, efectul de levier este pozitiv (11,772)

b) , adica:

O întreprindere ce foloseste capitaluri cu o rentabilitate de 31,6%, în proportie de 46,45%, iar restul capitalurilor are o rentabilitate de 10%, are o rentabilitate pe ansamblu de 19,81%.

c) Deoarece Rec > Rata inflatiei, întreprinderea îsi pastreaza substanta economica. Pentru a afla ratele reale se aplica relatia Fisher:

(1 + Rn) = (1 + Rf)(1 + Rinflatie)

(1 + 0,1981) = (1 + Rec reala)(1 + 0,17) Ţ

Rec reala = 2,4%

(1 + 0,316) + (1 + Rf reala)(1 + 0,17) Ţ

Rf reala = 12,47%

1) Se considera întreprinderea X care are o cifra de afaceri de 2.300 u.m. si o variabilitate a cifrei de afaceri s(CA) = 500. Cheltuielile variabile ale întreprinderii sunt V = 1.610 u.m., cheltuielile fixe sunt: F = 100. Se cere:

a) abaterea medie patratica a profitului si interpretarea rezultatului;

b) efectul de levier de exploatare si pragul de rentabilitate;

c) daca se previzioneaza o crestere cu 20% a cifrei de afaceri sa se determine marja cheltuielilor variabile si profitul de exploatare;

d) în conditiile punctului c) determinati profitul estimat si elasticitatea lui.

Coeficientul cheltuielilor variabile în totalul cheltuielilor cifrei de afaceri:

Ţ    v = 0,7    1 - v = 0,3

s(P)= s(CA)(1 - v) = 500×0,3 = 150

b)

c) Daca CA creste cu 20% atunci noua sa valoare este:

CA =2.300×1,2 = 2.760

V = 2.760×0,7 = 1.932

MCV = 2.760 - 1.932 = 828

P = MCV - F = 828 - 100 = 728

d) cresterea profitului va fi: 20%×1,17 = 23,4% sau P = 2.300 - 1.610 - 100 = 590

Variatia profitului:

1) Pe structura bilantului si a contului de profit si pierdere prezentat de firma X se cere:

a) pragul de rentabilitate financiara;

b) coeficientul de elasticitate al profitului net (e˘);

c) cresterea cifrei de afaceri pentru o crestere a profitului net cu 12,5% si cifra de afaceri prognozata;

d) estimarea necesarului total mediu de capitaluri si a surselor de procurare a lor pentru o crestere a cifrei de afaceri estimata la c).

Bilant

N - 1

N

N - 1

N

Active fixe

680

800

Capitaluri proprii

620

760

Active curente

1.140

1.200

Datorii financiare

400

440

- Stocuri

480

500

Datorii curente

800

800

- Creante

430

450

Furnizori

530

550

- Disponibilitati

230

250

Credite de trezorerie

270

250

TOTAL

1.820

2.000

TOTAL

1.820

2.000

Cont de profit si pierdere

N

Vânzari

1.800

Cheltuieli variabile 0,75

1.350

Cheltuieli fixe

138

Amortizare

80

Dobânzi (1 / DAT) 0,08

80

Impozit pe profit (1 / Pr) 0,4

32

Profit net

120

Dividende d = 0,6667

80

Profit reinvestit b = 0,3333

40

a)

unde: F = cheltuieli fixe + Amortizare

Dob = Dbânzi

v = cheltuieli variabile / vânzari

b)

c)

d) CApl = CA0(1 + D%CA) = 1.900.

Vom utiliza urmatoarele formule:

(Element activ / pasiv * 360) / CA

Element activ / pasiv estimat = (Dr * CApl) / 360

În calcule am considerat valoarea medie a elementului de activ / pasiv.

Element activ / pasiv

Durata de rotatie (zile cifra de afaceri)

Estimari ale elementelor pt. CApl

Activ total

382

2.016,1111

Furnizori

108

570,0000

Credite de trezorerie

52

274,4444

Datorii financiare

84

443,3333

Capitaluri proprii

138

728,3333

Activ total estimat = (382×1.900)/360 = 2.016,1111

NCS = 2016,1111 - 1.910 = 106,1

Sursele sunt:

D Furnizori = 570 -

D Credit de trezorerie = 14,4

D Datorii financiare = 23,3

D Capitaluri proprii = 38,3



2) Pe baza datelor din contul de profit si pierdere si din bilantul de la sfârsitul anului ale întreprinderii X (aplicatia 1) se cer:

a) rata "g" de crestere sustenabila pe seama rentabilitatii capitalurilor proprii de la sfârsitul anului curent si a coeficientului "b" de reinvestire a profitului net;

b) necesarul suplimentar de capitaluri (NCS) determinat de rata "g" de crestere sustenabila în raport cu capitalurile de la sfârsitul anului curent;

c) acoperirea din autofinantare si din credite noi a NCS de la b);

d) levierul rezultat dupa operatia c) si compararea lui cu cel de la sfârsitul anului curent;

e) rata g˘ de crestere autofinantata, NCS˘ la aceasta rata g˘ si sursele de acoperire.

Rezolvare

a) g = b ´ ROE =

b) NCS = g(1 + g)(IMO + ACRnete) = 5,263%(1 + 5,263%)[800 + (1.200 - 800)] = 66,48

c) Autofinantare = b(1 + g)PN =

Datorii noi = NCS - Autofinantare = 24,375

d)

e)

NCS˘ = g˘(1 + g˘)(IMO + ACRnete) = 0,03%(1 + 0,03%)[800 + (1.200 - 800)] = 41,3

Autofinantare = b×PN×(1 + g˘) = 41,3

1) Comisioanele de brokeraj pentru procurarea sau plasarea de disponibilitati sunt de 7% din volumul tranzactiilor; rata dobânzii la bonurile de tezaur este de 15%. Soldul trezoreriei înregistrat în primele 6 luni ale anului este de: 13; 15; 20; -15; -18; -4. Determinati:

a) dispersia soldurilor de trezorerie;

b) soldul optim permanent de trezorerie conform modelului Miller-Orr, presupunând ca limita inferioara a soldului de trezorerie este zero.

c) limita superioara a fluctuatiilor soldului de trezorerie care declanseaza cumpararea de valori mobiliare de plasament.

Rezolvare:

a)      dispersia soldurilor de trezorerie:

- media soldului de trezorerie    =

- dispersia soldului de trezorerie =   

    =

b) soldul optim permanent de trezorerie:

Nivel

optim

=

Limita inferioara

+

=

0 +

c) limita superioara a fluctuatiilor soldului de trezorerie:

Limita superioara

=

Limita inferioara

+

Ecart =

Limita inferioara

+=33,82

Rezolvare:

a) soldul optim de trezorerie:

b) soldul mediu de trezorerie:

1) Se cunosc urmatoarele date:

. costul unitar de depozitare pentru o zi este de 0,05 u.m. (cd);

. necesarul anual este de 1.780 bucati (N);

. costul unitar de aprovizionare este de 72 u.m. (ca)

. analiza se face pentru un an = 360 zile.

În aceste conditii, sa se determine:

- cantitatea optima de comandat (S);

- intervalul mediu dintre doua aprovizionari (i);

- numarul de aprovizionari (Nr).

Rezolvare:

    bucati

    aprovizionari/an

    zile

2) Daca necesarul anual din materialul de aprovizionat al unei întreprinderi este de 100.000 Kg, iar în perioada anterioara s-au înregistrat întârzieri în aprovizionari de 1 - 7 zile, sa se determine stocul de siguranta al acestei întreprinderi.

Rezolvare:

În adoptarea unei politici prudente, stocul de siguranta va fi:

    kg

În adoptarea unei politici agresive, stocul de siguranta va fi:

    kg

   

3) O întreprindere înregistrata în anul de baza o rotatie a stocurilor de 40 zile, iar pentru anual de plan se estimeaza o accelerare a rotatiei fata de anul de baza cu 10 rotatii/an. Sa se determine cu câte zile se reduce, în aceste conditii, durata de rotatie a stocurilor:

Rezolvare:

viteza de rotatie (rotatii/an) =     rotatii/an

În anul de plan, viteza de rotatie (rotatii/an) va fi de 9 + 10 = 19 rotatii/an

. Ţ CA / Stocuri = 19

. Ţ CA = Stocuri × 19

. Ţ Dr(plan) = = 18,94 zile

În aceste conditii, durata de rotatie a stocurilor s-a redus cu 21 zile.

4) Determinati necesarul de finantare a ciclului de exploatare (utilizând metodele sintetice si analitice), cunoscând urmatoarele informatii:

. soldul mediu al activelor circulante în anul precedent a fost de 8.000 mil. lei;

. productia din anul precedent exprimata în cost complet a fost de    40.000 mil. lei;

. coeficientul de accelerare al rotatiei activelor circulante este de 0,15;

. cifra de afaceri în anul precedent a fost de 50.000 mil. lei, iar cea din anul de previziune este de 75.000 mil. lei, repartizata pe trimestre astfel: tr. I = tr. II = 20%;    tr. III = tr. IV = 30%;

. coeficientul de accelerare al rotatiei activelor circulante prin cifra de afaceri este de 0,25.

Rezolvare:

a) Previzionare pe baza vitezei de rotatie din anul precedent:

    zile

    mil lei

Cum repartizarea productiei se face în mod egal pe trimestre, NFtr.I =    NFtr.II = NFtr.III = NFtr. IV = 13.600 mil. lei;

b) Previzionare pe baza cifrei de afaceri:

    zile

    mil lei

Cum CA previzionata din trim. I este aceeasi cu cea din trim. II (75.000×0,2 = 15.000) Ţ NFCEtr.II = 7.200 mil. lei.

NFCEtr.III =     = 108.000 mil. lei = NFCEtr.IV.

1) Pentru acoperirea nevoilor de finantare a ciclului de exploatare, întreprinderea X apeleaza în completarea surselor proprii si atrase la credite pe termen scurt. Necesarul de finantare este de 15 mil. lei. Se decide scontarea unei cambii si contractarea unui credit de trezorerie.

a) Banca accepta la scontare cambia înaintata de întreprinderea X în valoare de 7,5 mil. lei, în urmatoarele conditii:

- rata scontului (Rs) = 10%;

- perioada pâna la scadenta (Nrs) este de 93 de zile;

- perioada de decontare a scontului (Zd) este de 3 zile;

- comisionul de andosare este 0,6% din valoarea cambiei;

- comisionul de manipulare este în suma de 40.000 lei.

2. Creditul de trezorerie oferit de banca în completare se caracterizeaza prin:

- rata dobânzii (Rd) = 11%;

- perioada de acordare a creditului (Nr) este de 90 de zile;

- cota de comision (Rcom) este de 0,1% pe an, aplicata la valoarea creditului de trezorerie;

- alte speze si cheltuieli (Sp) percepute de banca pentru întocmirea documentelor bancare sunt de 70.000 lei.

În aceste conditii sa se determine:

a) marimea scontului predecontat la banca (S);

b) rata globala a creditului de scont (Rgs);

c) valoarea creditului de trezorerie solicitat de întreprinderea X pentru acoperirea restului de finantare (Crtz);

d) marimea dobânzii de platit aferenta creditului (D);

e) rata de dobânda proportionala (Rtrp) si echivalenta (Rtre) si rata de dobânda anuala (Ran) compusa aferenta ratei proportionale;

f) rata globala (Rg) a creditului de trezorerie;

g) care din cele doua surse împrumutate de finantare este mai avantajoasa.

a)    

b) Comision de andosare = 7.500.000 · 0,6% = 45.000

cheltuieli = comision de andosare + comision de manipulare =

= 45.000 + 40.000 = 85.000

Valoarea actuala efectiva a creditului = Crs - (S + cheltuieli) =

= 7.500.000 - (193.750 + 85.000) = 7.221.250

c) Necesar de finantat prin credit de trezorerie (NFcvtz) =

    = 15.000.000 - 7.221.250 = 7.778.750

Valoarea creditului de trezorerie (Crtz) este mai mare decât necesarul de finantat pentru ca din aceasta se retin: dobânda, comisioanele, spezele si alte cheltuieli legate de acordarea creditului.

NFcrtz = Crtz - D - cheltuieli crtz

cheltuieli crtz = comision de credit    + speze si alte cheltuieli (Sp)

d)

e) Rtr. proprt =

Rtr. echiv. = 0,0264 sau 2,64%

Se observa ca rata echivalenta este mai mica decât rata proportionala datorita posibilitatii capitalizarii de catre banca a dobânzii.

Ran = (1 + 0,0275)4 - 1 = 11,462%

O rata trimestriala de 2,75% va duce în realitate la o rata anuala de 11,462% mai mare decât 11% rata anuala perceputa de banca.

g) Pentru a spune care din cele doua surse de finantare este mai avantajoasa trebuie sa comparam costurile reale (ratele globale) ale celor doua credite. Desi rata nominala a creditului de trezorerie este mai mare (11%) decât a creditului de scont (10%), costul real (implicit) al creditului de scont (15,26%) este mai mare decât al celui de trezorerie (14,57%). În acest caz este mai avantajos creditul de trezorerie.

1) O societate comerciala are capitalul social în valoare de 30 mil. lei format din 15.000 actiuni. Valoarea de piata a actiunilor este de 3.000 lei/actiune. Se decide cresterea capitalului social prin emisiunea a 5.000 de actiuni noi vândute la o valoare de emisiune de 2800 lei. Se cere:

a) valoarea nominala a unei actiuni;

b) valoarea de piata si valoarea teoretica a dreptului de subscriere dupa cresterea de capital;

c) valoarea primei de emisiune;

d) pretul platit de un actionar nou si unul vechi pentru achizitionarea unei actiuni.

Rezolvare

a) valoarea nominala se determina cu relatia:

b) cursul actiunilor sau valoarea de piata dupa majorarea capitalului social este:

c) Dreptul de subscriere se determina fie prin intermediul formulei:

fie prin diferenta între valoarea de piata înainte si dupa cresterea capitalului social:

ds = V - VP

ds = 3.000 - 2.950 = 50

d) Un actionar nou va achizitiona actiuni la nivelul valorii de piata, adica la valoarea de 2.950, în timp ce un actionar vechi poate cumpara actiuni noi la valoarea de emisiune de 2.800, utilizând drepturile de subscriere de care beneficiaza.

2) Se lanseaza o emisiune de obligatiuni în valoare totala de 500.000 la o rata a dobânzii de 12% pe o perioada de 4 ani. Rambursarea împrumutului se realizeaza în transe egale. Se cere:

a) Valoarea anuitatilor si tabelul de rambursare a împrumutului;

b) Sa se calculeze VAN pentru o dobânda de 12%;

c) Sa se calculeze VAN utilizând o rata a dobânzii de piata de 10%.

Rezolvare

a) V = 500.000; i = 12% ; n = 4 ani

An

Împrumut rambursat

Dobânzi

Amortizari anuale

Anuitati

1

500.000

60.000

125.000

185.000

2

375.000

45.000

125.000

170.000

3

250.000

30.000

125.000

155.000

4

125.000

15.000

125.000

140.000

Amortisment =

b) Pentru K = 0,12

VAN = 0

c) Pentru o dobânda de piata K = 10%

VAN = -20.753,3

Valoarea VAN este negativa deoarece dobânda de piata K = 10% este mai mica decât RIR = 12%













Document Info


Accesari: 3119
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )