Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






LUCRARE DE LICENTA Management si Marketing in Afaceri Economice SERVICIILE DE TRANSPORT AERIAN LUCRARE DE LICENTA

management











ALTE DOCUMENTE

DISCIPLINA MUNCII - Continutul disciplinei muncii
echilibrul consumatorului
Vizualizarea configuratiei echipamentului de calcul
MANAMAGENUNTUL STRATEGIC AL HOTELULUI ,,FULTON"
Lucrare MANAGEMENTUL STRATEGIC IN CADRUL HOTELULUI MAJESTIC
ORGANIZAREA PROCESUALA
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PRIN METODA ABORDARII LOGICE DE ANSAMBLU (ALA)
Anca Borza -" Managemenrul Resurselor Umane in Context European"
Proiec MANAGEMENTU SISTEMELOR INFORMATICE
APLICAREA STRATEGIEI MANAGEMENT STRATEGIC


UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU

-PITEsTI-

Facultatea de Management si Marketing în Afaceri Economice

Râmnicu Vâlcea

SPECIALIZAREA

ECONOMIA COMERŢULUI,TURISMULUI sI SERVICIILOR

SERVICIILE DE TRANSPORT AERIAN

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator

          Lect.univ.dr.
                                                           Absolvent:
                                                                         
                                                  

-2008-

CUPRINS

CAPITOLUL I   ASPECTE GENERALE PRIVIND NOŢIUNEA DE ,,SERVICIU''

 

1.1.Notiunea si caracterizarea serviciilor.........................................3

1.2.Importanta serviciilor publice...................................................16

CAPITOLUL II  ACTIVITATEA DE TRANSPORT AERIAN PRIN PRISMA SERVICIILOR   

2.1.Dezvoltarea transportului aerian prin prisma serviciilor.20

2.2.Clasificarea serviciilor de transport aerian.........................25  

2.3.Contractul de transport aerian...........33

CAPITOLUL III  IMPORTANŢA SERVICIILOR IN CADRUL COMPANIEI.

3.1. Tarom.scurt istoric................39

3.2. Raporturile asociatiei cu publicul larg..........41

3.3. Serviciile oferite in timpul calatoriei....................................47

BIBLIOGRAFIE...............50

CAPITOLUL I  ASPECTE GENERALE PRIVIND NOŢIUNEA DE SERVICIU

                

1.1           Notiunea si caracterizarea serviciilor

,,Serviciile'' reprezinta una din cele mai dinamice zone ale economiei moderne, fiind totodata si un domeniu de larg interes teoretic.    Redefinirea marfii, în conformitate cu specificul economiei de piata, ca un bun care se vinde si se cumpara-definitie simpla de maxima concentrare, retinând ceea ce e esential pentru un bun ce face obiectul unui act de comert- permite si totodata obliga la extinderea problematicii merceologice în zona serviciilor.O scurta studiere a acestei problematici orientata spre servicii evidentiaza acest lucru:
             - ,,Serviciile reprezinta corespondentele unor nevoi cel putin la fel de numeroase ca nevoile de bunuri materiale, dar cu un caracter mai complex si mai eterogen; cunoasterea esentei si structurii acestor nevoi intereseaza major stiinta marfurilor, care considera acest aspect ca fiind foarte important pentru cercetarea calitologica.1       Gama serviciilor se alcatuieste si evolueaza destul de asemanator cu sortimentul bunurilor materiale, încât se poate vorbi de sortimentul serviciilor; oferta de servicii are, particularitatile sale conferite în buna masura de caracterul nematerial al multora dintre ele, dar abordarile specifice bunurilor materiale în zona serviciilor evidentiaza compatibilitati generalizate.
- Cercetarea calitatii serviciilor detine-ca si în cazul marfurilor o pozitie centrala în problematica serviciilor, atât din punct de vedere al politicii economico-sociale, unde se evidentiaza o mare nevoie de lamuriri cât si din punct         de  vedere teoretic
 - Afirmarea problematicii protectiei mediului evidentiaza elementele de incidenta cu zona serviciilor care sunt specifice si studiului marfurilor.
- Interesul major si crescând pentru protectia consumatorilor e pus în lumina de faptul ca serviciile prezinta, pe lânga abordari comune marfurilor tangibile si nevoia unor abordari comune foarte variate.                           
- Cercetarea functiilor serviciilor reclama demersuri cel putin la fel de complexe ca cele impuse în cazul marfurilor

          Înca din zona definitiilor se desprind observatii demne de remarcat.
Astfel, daca produsele sunt considerate bunuri pentru nevoi distincte, altele decât cele proprii (personale) si destinate schimbului (vânzarii-cumpararii), serviciile sunt considerate activitati oferite pietei ori prestate în asociere cu vânzarea de bunuri sau "activitati ce confera beneficii" sau, mai explicit, "bun economic de natura activitatilor umane (human worth) concretizat într-o activitate fizica (labour), consiliere (advice), activitate manageriala etc, altele decât marfurile cu atribute fizice.".

          Problematica serviciilor se particularizeaza prin aceea ca si-a consacrat o terminologie de baza cu privire la termenii implicati: producatorul de servicii este numit prestator, iar consumatorul serviciului este client sau beneficiar.

          Trebuie remarcat ca tot mai frecvent se manifesta o tendinta de adjudecare reciproca a semnificatiilor specifice domeniului marfurilor comune (tangibile) si specifice domeniului serviciilor: în rândul producatorilor de marfuri se vorbeste de "serviciile noastre", facându-se referire la activitatile de productie-livrare-instalare-asistenta specifice produselor complexe; în rândul prestatorilor, mai frecvent, se vorbeste "de produsele oferite de noi" sintagma fiind justificata de similitudinea demersurilor presupuse, de prestarea celor mai frecvente servicii cu acelea specifice marfurilor tangibile.

          Cu privire la obtinerea produselor si serviciilor trebuie observat ca asemanarile se grupeaza doar într-o zona tipologica a serviciilor, respectiv în cazul serviciilor materiale, ipostaza în care se pot evidentia elemente de tehnologie mai mult sau mai putin specifice.1

Serviciile în general, însa, prezinta numeroase elemente de particularitate "tehnologica", fiind, din acest punct de vedere originale si chiar unice. Independenta celor mai multe servicii de materii prime si tehnologii asigura serviciilor posibilitatea maximei folosiri la o nevoie definita
Tipologia serviciilor constituie segmentul tematic cel mai des tratat în sursele bibliografice din domeniu.    
Fiecare autor face trimitere la tipologia consacrata ori aduce contributii la sistematica serviciilor, evidentiind criterii si structuri neamintite anterior, care pun în evidenta elemente reale
          Între criteriile operationale tipologic, cea mai mare frecventa o au:
a)Materialitatea ( servicii materiale /imateriale)
b)Adresabilitatea (personale/sociale)   
c)Scopul economic (profitabilitate/neprofitabilitate)                                 d)Durata prestatiei (permanente/ciclice /sezoniere/sporadice )    
e) Mobilitatea partilor (prestate la sediul prestatorilor/prestate la client)
f) Gradul de personalizare (personalizate/standard)

          Evident, tipologia serviciilor este determinata de nevoi-factor esential al genezei serviciilor. Cum caracterul mereu mobil al nevoilor umane este dominant, la fel ca ierarhia acestor nevoi, rezulta ca si tipologia serviciilor cunoaste o permanenta miscare  
          Daca se iau în considerare si dimensiunile promotionale specifice activitatilor de diversificare-înnoire-modernizare a serviciilor în care se evidentiaza sporirea accentului pus pe actiunile de dirijare a cererii catre serviciile destinate unei nevoi insatiabile, se realizeaza tabloul amplei problematici a tipologiei serviciilor.

          În consecinta, din punct de vedere tipologic, serviciile prezinta mai degraba particularitati decât asemanari cu produsele, cum se observa din simpla enumerare a criteriilor mai importante de grupare.

În plus, a devenit foarte evidenta tendinta de substituire a produselor prin servicii, acestea preluând rolul produselor în tot mai multe situatii, ca urmare a unor cauze obiective.1

          Gradul de satisfacere al numeroaselor nevoi este indiscutabil superior în cazul prestarii unui serviciu profesional, prompt, comod, de unde si tendinta restrângerii pietei unor produse generatoare de servicii si extinderea corespunzatoare a pietei serviciilor respective.

          O trasatura notabila a serviciilor este data de caracterul lor prin excelenta marfar, orice serviciu pretându-se numai pentru vânzare, fara exceptii. Prestatiile care nu ar îndeplini aceste conditii nu întrunesc statutul de serviciu.

          În cazul produselor, desi se consacrase o definitie care stabilea 111i85b ca marfa e un produs creat pentru schimb si apoi supus procesului de vânzare-cumparare, realitatea evidentiaza alte ipostaze în care bunuri materiale create pentru alte destinatii decât schimbul, ajung în ipostaza de marfa întâmplator, ceea ce denota ca trebuie considerat principiul dupa care caracterul de marfa este deseori pasager si întâmplator.             

Concomitent, se întâlnesc situatii în care produse destinate vânzarii ajung nevandabile si se consuma în sistemul propriu.

          În legatura cu caracterul exclusiv marfar al serviciilor trebuie precizat ca, în cele mai multe cazuri, momentul prestarii coincide cu momentul schimbului, situatie din care rezulta o alta particularitate a serviciului, respectiv caracterul nestocabil, specific serviciilor imateriale. Implicatiile acestei trasaturi vizeaza în primul rând domeniul prestarii serviciilor, care trebuie sa creeze o capacitate de prestare, apta sa raspunda unei cereri deseori fluctuanta si imprevizibila dimensional.

          Totodata, reteaua de prestare trebuie alcatuita astfel încât sa poata sustine activitatea în perioada de manifestare a cererii cu maxima intensitate, fara diminuare calitativa.

          În privinta factorilor care determina si influenteaza calitatea serviciilor, trebuie observat ca daca în cazul produselor factorii materiali sunt majoritari, la servicii sunt prioritari factorii nemateriali, situatie determinata de caracterul preponderent nematerial al serviciilor.
În cazul serviciilor se delimiteaza cel putin trei categorii de factori specifici calitatii.
          Fondul conceptual-perceptiv al prestatorilor si clientilor este definit de urmatoarele caracteristici: competenta profesionala, nivelul educatiei, disponibilitatea prestatorului pentru activitate în regim "stand-by", flexibilitatea si spiritul de "public-relations".

          Competenta profesionala are o implicatie considerabila asupra calitatii si priveste nu numai pe prestator (factorul decisiv în realizarea serviciului de calitate superioara) ci si pe client (care are rolul sau în colaborarea cu prestatorul, formulând comanda serviciului si beneficiind de serviciu în postura de cunoscator). Numeroase servicii comune implica elemente traditionale si elemente culturale specifice, care pot avea o pondere importanta în aprecierea calitatii prestatiei.

          Disponibilitatea pentru prestarea de servicii în orice moment al manifestarii cererii si în conditii care sa asigure maxima satisfactie clientului constituie una din cerintele exprese impuse prestatorilor de servicii de manifestarea careia depinde în buna masura calitatea unui serviciu.

          În strânsa legatura cu acest factor, intereseaza capacitatea de comunicare umana, bunele maniere, flexibilitatea, capacitatea de a releva nevoia reala a clientului si, complementar, asigura acel "plus", serviciului pe care nici un utilaj, oricât de perfectionat, nu-l poate oferi, realizând personalizarea serviciului.

          Foarte important este ca aproape toate conditiile mentionate se refera deopotriva si la client, constituind ceea ce deja s-a obisnuit sa se spuna "educatia clientului", factor notoriu pentru calitatea serviciilor, care oricât de bine ar fi pregatite si prestate ramân la un nivel calitativ incert în lipsa unei educatii adecvate a clientului.

          Conditiile de oportunitate constituie, de asemenea o particularitate a serviciilor si se refera la gradul de adecvare a prestatiei, oportunitatea interesând cel putin din trei puncte de vedere: temporal, spatial si ca mod de prestare.

          Într-o masura mult mai mare decât la produse, la servicii intereseaza ca prestatia sa fie realizata la timp, la locul potrivit si cât mai adecvat cerintelor clientului.

          Viata contemporana are multe exemple care evidentiaza mari ramâneri în urma în privinta respectului furnizorilor de servicii fata de cerintele de oportunitate: în cazul serviciilor publice continua sa se manifeste grave neajunsuri pe linia asigurarii oportunitatilor (serviciile de transport), majoritatea acestora realizându-se în baza unor contracte "unilaterale".

          Factorii tehnici antrenati în domeniul prestarii serviciilor se refera la totalitatea elementelor de natura tehnico-materiala care servesc nemijlocit sau mijlocesc prestarea de servicii.

          Este remarcabil procesul de accentuare a "migratiei" tehnice din domeniul productiei bunurilor de consum catre domeniul tot mai variat si dinamic al prestatorilor de servicii.
          Se observa ca spre acest sector se orienteaza tehnica cea mai elevata, respectiv elementele cele mai progresiste, capabile sa asigure nu numai cerinte de productivitate si calitate foarte înalte, dar si aptitudini variationale care prefigureaza adevarate posibilitati de personalizare a serviciilor.

          Implicatiile factorilor tehnici asupra calitatii serviciilor sunt în buna masura comune cu cele specifice productiei de bunuri.

          Caracterul particular domeniului serviciilor este legat de posibilitatea etalarii tehnicii respective, consumatorul având posibilitatea vizualizarii prestatiei, ipostaza care aduce un plus de satisfactie clientului, prin trasaturile de modernitate si dezanonimizare ce se adauga prestatiei, aceasta practica fiind în ascensiune.

          Tot în rândul factorilor tehnici intra si materialele, care constituie o parte din serviciu. Unele tehnici moderne bazate pe deja raspânditele tehnici "instant" permit realizarea unor produse relativ laborioase în fata clientului.

          În privinta stabilirii unui vocabular unic privind caracteristicile serviciilor, premisa vizând ordonarea acestui larg si dinamic domeniu, sunt consemnabile demersuri staruitoare si practice.

          Prefacerile si mutatiile din domeniul consumului, concomitent cu dezvoltarea prioritara a serviciilor, reclama solutii adecvate si implicarea specialistilor interesati.

Caracteristicile serviciilor presupun1

1.Intangibilitatea care presupune imposibilitatea ca serviciile turistice sa fie vazute, gustate inainte de cumparare, aspectele concrete ale acestora referindu-se numai la pret, denumire si informatii legate de structura. 2.Inseparabilitatea serviciilor turistice de persoana prestatorului.                3.Eterogenitatea si variabilitatea serviciilor.      
4.Caracterul nematerial al prestatiei care ne conduce spre o alta caracteristica, si anume nestocabilitatea.    
5.Coincidenta în timp si spatiu a productiei si consumului de servicii.
6.Serviciile turistice reclama prezenta în proportie covârsitoare a fortei de munca vie.    
7.Caracteristica de individualizare la nivelul individului determinata de faptul ca la baza cererii turistice stau o multitudine de motivatii care conduc la o particularizare la nivelul individului sau al grupului organizat.
8.Complexitatea si dinamismul serviciilor turistice. Acestea sunt date de faptul ca serviciile turistice pot fi combinate in forme multiple in functie de componentele naturale si antropice ale ofertei, iar pe de alta parte exista posibilitatea substituirii unor elemente din cuprinsul prestatiei turistice, aceasta substituire concretizându-se în stimularea consumului turistic.

                             PRINCIPALELE TIPURI DE SERVICII
1.
Serviciile de transport turistic :

Serviciile de transport turistic se incadreaza în categoria serviciilor turistice de baza si ele asigura deplasarea turistului din bazinul cererii în bazinul ofertei, în cazul turismului de sejur sau pe toata durata calatoriei în cazul turismului itinerant  
         Transportul turistic reprezinta prima forma de manifestare a consumului turistic fiind singura componenta din structura produsului la care nu se poate renunta.
         Exista o legatura strânsa între turism si transporturi, este de fapt vorba de o interconditionare. În desfasurarea transportului turistic se apeleaza la o varietate de mijloace de transport, alegerea acestora fiind determinata de o serie de factori. Este vorba de distanta de parcurs, specificul itinerariilor, motivul deplasarii, starea cailor de comunicatii, nivelul tarifelor practicate.             a)Transporturile turistice rutiere   
          -acestea detin primul loc în desfasurarea traficului turistic, deplasarea realizîndu-se fie cu autovehicule proprii, fie cu autovehicule apartinând societatilor comerciale specializate.     
          Avantajele turismului rutier :      
          -libertatea de miscare ;    
          -atractivitatea voiajului ;   
          -costul calatoriei ; 
          Gradul de utilizare a spatiului de transport rutier depaseste 75% si este superior celui înregistrat de transporturile feroviare si maritime.              b.Transportul turistic feroviar - reprezinta una din formele de transport cele mai vechi. Transportul feroviar prezinta ca avantaje :
          -costul relativ mai scazut 
          -un grad de confort mai ridicat  
          În circulatia turistica internationala transportul feroviar detine 44%, iar în Romania calatoriile cu trenul detin 25% din traficul international
          Aranjamentele turistice in transportul feroviar :        
          R.I.T
*: presupune comercializarea de catre agentia de voiaj a unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate la un pret global. Acest aranjament presupune obligativitatea unui numar minim de înnoptari si se poate organiza fie în circuit, fie dus-întors. Acest aranjament ofera reduceri de pret de pâna la 20% în cazul turismului individual si de pâna la 50% în cazul aranjamentelor oferite tinerilor      
          Aranjamentele R.I.T. se comercializeaza numai prin agentiile de voiaj care au incheiat contracte cu administratia cailor ferate din tarile de destinatie.
          Atât agentul de voiaj cât si transportatorul au obligatia de a efectua publicitate turistica, iar pretul transportului nu se aplica separat ci este inclus în pretul forfetar.

          c.Transportul turistic aerian- este utilizat in principal pentru calatoriile pe distante lungi si foarte lungi.

          Dintre avantajele transportului aerian : 
          -durata scazuta a calatoriei ;      
          -un grad de confort ridicat ;      
          -o perioada scurta de timp între momentul achizitionarii aranjamentului turistic.        
          Dezavantaje:
          -dependenta de conditiile atmosferice ;         
          -costul ridicat al calatoriei
          -imbarcarea si debarcarea se realizeaza în afara marilor orase ceea ce reclama utilizarea transportului la sol.         
          Pentru transportul turistic pe calea aerului se utilizeaza cursele regulate si cursele la cerere (Charter). Cursele regulate se deafasoara dupa un orar bine stabilit cunoscut din vreme de turistii potentiali.
De regula, acestea sunt utilizate de turistii care calatoresc pe cont propriu, care achita costul integral.
         
În cazul curselor charter se utilizeaza numai la cerere, rutele se stabilesc in functie de cerintele turistice, iar tarifele sunt mai reduse.
În transportul aerian de curse regulate se disting urmatoarele tipuri de aranjamente turistice. Este vorba de "inclusiv tour"(I.T.) si "Part Charter".
          Aranjamentul I.T. reprezinta o calatorie turistica organizata de o agentie de voiaj impreuna cu o companie de transport aeriana.
          Agentia organizatoare trebuie sa fie agreata de I.A.T.A
*. si ea este aceea care inchiriaza o parte a capacitatii de transport pentru a asigura un grad ridicat de ocupare a spatiilor. Pretul unui asemenea aranjament include costul de transport,cazare,masa si divertisment       
          Aranjamentele I.T.se comercializeaza sub 2 forme  
          -aranjamente de grup ;    
          -aranjament individual ;   
          Biletele pentru o asemenea calatorie trebuie procurate dintr-o agentie de turism, pretul se achita integral înainte de începerea calatoriei si sunt de regula cu 50% mai mici decât tarifele neturistice. Aceste tarife sunt publicate si se calculeaza cu ajutorul cartilor de calcul în functie de distanta si în functie de zona I.A.T.A. respectiva.
Part-Charter presupune folosirea din spatiul aeronavei si vânzarea acestuia în sistem charter.    
          Aranjamente turistice pe curse charter :         
-chartere de grup cu sau fara afinitate:
-chartere I.T.;       
-chartere pentru uzul propriu;    
-chartere speciale .
         
Cursele charter de grup presupun închirierea de catre organizatorul de voiaj a unui numar minim de locuri, locuri ce trebuie cumparate cu cel putin 60 de zile înaintea calatoriei. Fiecare pasager plateste o parte egala din costul transportului si exista obligativitatea achitarii a minimum 25% din tarif înainte de calatorie.        
          Cursele charter I.T.C.(total inchis) presupun un aranjament organizat de un bun operator care consta într-o calatorie dus-intors sau in circuit efectuata total sau partial pe calea aerului contra unui tarif corespunzator achitat integral înainte de calatorie. Sejurul are o durata de minim 4 zile.
          Tariful de închiriere în cazul curselor charter poate imbraca una din urmatoarele forme :    
          a)tarif cu sistem charter propriu-zis sau rotatii avion, caz în care transportatorul primeste o suma constanta pentru fiecare cursa, iar riscul privind coeficientul de utilizare a capacitatii de transport revine firmei de turism.
          Tariful se calculeaza ca produs între tarif / ora de zbor si numarul mediu        de ore necesar efectuarii cursei în ambele sensuri.      
          a)tariful pe baza sistemului rotatii-grup care se aplica în cazul lanturilor charter (o succesiune de curse efectuate într-o perioada de timp egala, de regula 7, 14, 21 zile, aceste curse fiind destinate transporturilor unor grupuri de turisti care si-au achizitionat prestatiile prin intermediul unei agentii;
          -sistemul rotatii-pasager conform caruia firma organizatoare de turism plateste un tarif stabilit pe pasager neasumându-si nici un risc legat de utilizarea întregii capacitati a avionului ;      
          -sistem de plata la ora de zbor. Acesta ia în calcul tariful pe ora de zbor,facturându-se numai timpul efectiv realizat      
          2.Serviciile de cazare      
          Vizeaza crearea conditiilor si a confortului pentru adapostirea si odihna calatorului. Serviciile de cazare reprezinta un produs al industriei hoteliere care cuprinde totalitatea proceselor desfasurate în unitatile de cazare în legatura cu primirea,sejurul si plecarea turistilor.         
          Serviciile de cazare se constituie într-un factor de atractivitate a produsului turistic care nu se mai limiteaza la cazarea propriu-zisa si cuprinde si o serie de prestatii suplimentare care sa asigure un confort mai ridicat.
          Principalele activitati ale serviciilor de cazare sunt : 
          -cazarea propriu-zisa ;    
          -serviciul de alimentatie ; 
          -activitati cultural artistice si de agrement ;    
          -activitati de intermediere: închirieri de obiecte, inchirieri de locuri în mijloace de transport, servicii de traducere, servicii de supraveghere a copiilor, servicii comerciale.

1.2. Importanta serviciilor publice

             La începutul secolului al XX-lea , cunoscut în literatura de specialitate drept "secolul serviciilor" , economistii si-au pus problema definirii SERVICIILOR PUBLICE pornind de la rolul în acoperirea unor nevoi colective , ce nu pot fi înlocuite , ale cetatenilor de stat ( servicii publice privind productia , distributia si consumul energiei electrice , gazelor naturale ,servicii publice de educatie , sanatate si asistenta sociala , transporturi , telecomunicatii , servicii publice postale etc.)

             Delimitarea categoriei serviciilor publice de celelalte categorii de servicii a fost impusa din urmatoarele motive: serviciile publice constituie activitati de interes general din care cea mai mare parte produc bunuri publice furnizate de administratii si colectivitati locale.

       Scopul lor este indreptat spre recuperarea costului de productie si nu spre obtinerea profitului. Organizarea si functionarea serviciilor revine în mare parte organelor autoritatii publice (administratia centrala - ministere , alte organe subordonate guvernului ; administratia locala - primarii , prefecturi , consilii comunale si întreprinderi publice - regii autonome de transport , posta)  Pîna in 1939 persoanele juridice private nu aveau dreptul sa presteze servicii publice ,însa datorita faptului ca statul numai facea fata cerintelor sociale , s-a pus problema delegarii unor servicii de interes general pentru societatea unor persoane juridice private .În domeniul serviciilor publice statul are rolul de a supraveghea firmele private care au preluat sarcina producerii serviciilor publice.

             Consumul de servicii publice constituie un indicator important al calitatii vietii într-o tara .De exemplu , modul de organizare a serviciilor publice de sanatate , educatie , transporturi , protectie si paza , salubritate ofera informatii asupra nivelului de trai al consumatorilor , asupra existentei preocuparilor pentru conservarea mediului inconjurator .

              Exista mai multe definitii ale notiunii de servicii publice .

              Unii economisti considera serviciile publice drept o srtuctura organizatorica înfiintata prin lege , de catre stat , judet sau municipii , oras sau comuna ori de catre particulari , dotata cu anumite atributii , încadrata cu personal specializat care exercita aceste atributii înzestrate cu mijloace materiale si banesti în scopul satisfacerii în mod continuu si permanent a unor interese comune ale unei colectivitati.

             Alti specialisti dau o definitie generala a serviciilor publice considerându-le : "activitati de interes general asumate de organe publice ".

             Paul Negulescu  în lucrarea "Tratat de drept administrativ " defineste serviciul public astfel:  << "Administratiunea , prin activitatea sa , urmareste sa satisfaca interesele generale" .>>

             În acest scop , pentru a satisface o nevoie a publicului , ea organizeaza un serviciu administrativ cu menirea de a urmari aceasta satisfactiune .Spre deosebire de particulari , care, urmarind satisfacerea unei nevoi obstesti, cauta o remuneratie  a investitiilor si a muncii lor, administratia urmareste satisfactia publicului , indiferent daca activitatea se soldeaza cu deficit .

             Când statul îsi propune sa satisfaca o nevoie a societatii... el stabileste organizatiunea care va fi destinata sa se ocupe de aceste nevoi  si îi determina competenta si îi pune la dispozitie mijloace prin care sa-si poata atinge scopul .Acest organism se numeste serviciu public , el fiind destinat sa aduca un serviciu publicului .

              Sintetizând mai multe puncte de vedere serviciul public este "un organism administrativ , creat de stat , judet sau comuna ,cu o competenta si servicii determinate cu mijloace financiare procurate din patrimoniul general al Administratiei publice creatoare , pus la dispozitia publicului pentru a satisface în mod regulat si continuu o nevoie cu caracter general , careia initiativa privata nu ar putea sa-i dea decât o solutie incompleta si intermitenta ."

Clasificerea serviciilor publice

         Problema tipologiei serviciilor publice nu este inca pe deplin clarificata , existând , in opinia specialistilor , criterii extrem de variate de clasificare .

         De aceea prezentam aici câteva criterii , acestea fiind cele mai cunoscute în literatura de specialitate .

    - dupa obiectul de activitate - servicii publice administrative , acestea fiind realizate numai de stat prin institutiile sale

                    ex. servicii publice judiciare , de legiferare , de administrare a domeniului public: servicii publice industriale si comerciale

   -au ca obiect activitatile cu caracter industrial si comercial

                    ex. serviciile de transport feroviar , de transport urban sau metroul , exploatarea liniilor de tramvai sau autobuz, servicii publice de distribuire a apei , gazului si electricitatii

     - dupa scopul propus - servicii publice înfiintate de autoritati ale administratiei publice centrale si locale

                    ex. servicii publice de salubritate, de sanatate, educatie serviciile publice înfiintate de institutii publice centrale si locale

                    ex. servicii publice de invatamînt organizate în vederea reconversiei profesionale regii autonome de interes local si national

                    ex. Regia Autonoma de Transport Bucuresti

                Conform Clasificarii Centrale a Productiei serviciile publice se regasesc în urmatoarele categorii :

    -SERVICII DE COMUNICAŢII

    -SERVICII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

    -SERVICII DE AMBIENT

    -SERVICII LEGATE DE SĂNĂTATE sI SOCIALE

    -SERVICII DE TRANSPORT

Caracteristicile serviciilor publice

                  Serviciile publice prezinta caracteristici comune cu ale serviciilor în general ( imaterialitatea , nestocabilitatea , intagibilitatea , indivizibilitatea , inseparabilitatea etc.) dar au si caracteristici specifice :

         *scopul exclusiv al serviciilor publice : satisfacerea continua si eficienta a nevoilor permanente , de interes general ale întregii populatii sau numai a unor categotii distincte ale acesteia :

        * gratuitatea serviciilor publice .Unele sunt furnizate gratuit . Exista , însa si servicii publice al caror pret trebuie sa asigure recuperarea cheltuielilor si asigurarea unui profit minim .

                  Calitatea serviciilor publice este data de gradul în care acestea satisfac nacesitatile permanente , de interes ale consumatorilor  , ce poate fi exprimat prin timpul cheltuit pentru prestarea serviciilor , sau prin gradul de confort asigurat de serviciile respective , ori prin efectul pe care îl au asupra intlectului , sanatatii , sigurantei , integritatii consumatorilor .

                            

                                     

  

CAPITOLUL II  ACTIVITATEA DE TRANSPORT AERIAN PRIN PRISMA SERVICIILOR

2.1 Dezvoltarea transportului aerian prin prisma serviciilor

          Cea mai dinamica modalitate de transport este cea aeriana. Traficul

international de marfuri s-a dublat la fiecare 5 ani. Astazi în traficul international nu numai marfurile asa numite clasice ca supliment de bagaj la trasportul calatorilor, ci au aparut linii aeriene specializate în trasportul de marfuri.1

          La acestea au contribuit în primul rând operativitatea si rapiditatea derularii expeditiei, dar si reducerea în mod constant a pretului de transport, confortabilitatea primirii si expedierii marfurilor, siguranta si nu în ultimul rând cooperarea existenta între companiile aeriene ceea ce simplifica foarte mult actrivitatea benificiarilor de trasport.

          Aceste facilitati au fost posibile de realizat ca urmare a dezvoltarii bazei tehnico-materiale. În întreaga lume, trasportul pasagerilor si a marfurilor în trafic international se desfasoara numai cu permisiunea autoritatilor din statul respectiv. Fiecare stat a stabilit reguli proprii ceea ce a complicat foarte mult activitatea de transporturi internationale pe calea aerului.

          Chiar în prezent, dupa semnarea, elaborarea si adoptarea unui mare numar de conventii multilaterele, traficul aerian nu se desfasoara uniform, dar se deruleaza normal având la baza si unele întelegeri bilaterale.

          Deasemenea, pentru a se putea acorda servicii de calitate în domeniul trasporturilor în trafic aerian s-a adoptat cooperarea internationala între companiile de navigatie. Astfel cooperarea imbraca forme diferite de contacte care permit asigurarea si acordarea de servicii prompte si sigure.

          Traficul aerian are o valoare comerciala nationala si ca urmare în abordarea politicilor nationale a trasporturilor aeriene s-au statornicit practici privind:

          a) protejarea traficului intern prin trasportatorii aerieni nationali cu particularitatea ca pentru Comunitatea Europeana acest înteles s-a extins recent la nivelul intercomunitar;

          b) acordarea accesului trasportatorilor straini la traficul national în trasporturile internationale pe baza de reciprocitate. În lipsa unor acorduri guvernamentale de reciprocitate accesul la traficul aerian national al unei tari poate fi autorizat în schimbul unor compensatii comerciale sub forma baneasca a taxelor de royalitate.

          Transporturile aeriene interne se organizeaza si se deruleaza în conformitate cu legislatia interna nationala.

          Transporturile aeriene civile internationale se organizeaza si se deruleaza în baza unor Conventii guvernamentale internationale sub egida Organizatiei Aviatiei Civile Internationale ca organism specializat al ONU.

          Atât transporturile aeriene pe curse regulate cat si transporturile aeriene pe curse charter cunosc anumite particularitati si structurari care trebuiesc cunoscute avînd în vedere faptul ca implica diferentieri de organizare si derulare precum si costuri si preturi diferite.

          Transporturile aeriene reprezinta o arie de comert în care aeronavele sunt angajate pentru a transporta pasageri, marfa si posta. Companiile de transport aerian opereaza servicii pe rute aeriene locale, regionale, nationale si internationale.

          Primele servicii de pasageri au început din 1910, când dirijabilele au

început sa opereze între câteva orase din Germania1.

          Prima cursa regulata de pasageri a început din 1914 în Statele Unite.

Înainte de primul razboi mondial au avut loc cateva curse experimentale de transport postal din Anglia spre India, în cîteva tari din Europa si Statele Unite, dar mentinerea lor cu regularitate nu a avut loc decât dupa razboi.

În 1918 Departamentul Oficiilor Postale din Statele Unite si-a achizitionat primul escadron de avioane si a inaugurat serviciile aeriene ce faceau legatura dintre principalele orase de la Coasta de est.2

          Serviciile aeriene transamericane (de pe o coasta pe alta) au început din 1921, numai zboruri de zi, dar dupa 3 ani si cele de noapte a caror aterizare era asigurata de un lant de faruri asezate de-a lungul pistelor bazelor aeriene, care se aprindeau si se stingeau facilitând aterizarea.

          Cu legatura pe care o faceau Serviciul Aerian Postal, în 1925, Departamentul Oficiilor Postale din Statele Unite a început sa se debarcheze de propria flota si sa transfere operatiile sale companiilor particulare. Spre sfârsitul anului 1920 câteva din aceste companii au inceput sa asigure servicii de transport de pasageri folosind monoplane mari cu cabina inchisa (ex.: trimotorul Ford cu o capacitate de 15 pasageri).

          Pentru ca transportul la sol a fost ingreunat, consecinta a primului razboi mondial, multe guverne au dezvoltat extensiv un sistem aerian de transport de calatori, urmând, bineânteles si transporturile postale. Cu toate ca servicile aeriene de posta (sau PAR-AVION) din Europa nu se puteau compara cu cele americane care erau destul de rapide (de stilul "de la o zi la alta"), transportul pasagerilor în Europa a devenit mult mai sofisticat. Din 1929, Anglia opera o ruta comerciala din Londra catre India, si pâna în 1930 mai multe state europene au început sa opereze zboruri combinate de posta, marfa si pasageri pe distante lungi catre Orientul Mijlociu, Orientul Îndepartat, Africa si America Latina.

          Anii dintre 1919 si începutul celui de al doilea razboi mondial în 1939 au inclus o serie de descoperiri semnificative în ceea ce priveste prezicerea vremii, echipamentele de navigatie, aerodinamica.

          Pe durata celui de-al doilea razboi mondial, caile aeriene erau parte integranta din sistemul national de aparare din majoritatea statelor europene precum si din Statele Unite ; aproximativ jumatate din activul de aeronave existent la momentul acela a servit transporturilor militare. Cursele de calatori internationale s-au dezvoltat în perioada imediat urmatoare razboiului; spre mijlocul anilor `50 numarul pasagerilor ce calatoreau cu avionul pe deasupra Atlanticului a depasit cu mult numarul tuturor pasagerilor de pe cursele oceanice. Pe teritoriul Statelor Unite, din punct de vedere al distantei de parcurs, liniile aeriene au înlocuit caile ferate. La sfârsitul anilor `50 introducerea turbojeturilor în trasportul national, international si continental a însemnat un avantaj major în ceea ce priveste timpul de zbor. O noua generatie de avioane cu reactie si-a început operatiile în 1970, iar anglo-francezul Concorde, o aeronava supersonica, a intrat în serviciile aeriene de pasageri în 1976. Operatiile de transport aerian sunt monitorizate si reglate de câteva corporatii nationale si internationale. În Statele Unite, Actul de Comert Aerian din 1926 a început prin stabilirea standardelor pentru aeronave si piloti. În 1940, noua Administratie Civila (CM) a continuat cu activitati similare, iar separat Comitetul Aeronautic Civil (CAC,organizatie similara existand si în Europa- ECAC) a primit un mandat prin care era autorizat sa optimizeze rutele aeriene de pasageri precum si sa investigheze accidentele aeriene. O alta reorganizare a avut loc în 1958, când, Comitetului pentru Siguranta Transporturilor i-a fost acordata exclusivitatea investigatiilor accidentelor, si Administratia Aeronautica Civila a fost redenumita în Agentia Federala de Aviatie, care a devenit din 1967 Administratia Federala a Aviatiei[*]. Dezvoltarea extraordinara a transporturilor aeriene în perioada imediat urmatoare razboiului a dus la formarea Organizatiei Internationale a Aviatiei (ICAO), afiliata Natiunilor Unite. De când a fost fondata în 1947, ICAO a facilitat stabilirea standardelor la nivel mondial privind protectia si siguranta navigatiei, si a participat cu regularitate la perfectionarea legislatiei în domeniu. Pentru Europa exista o astfel de organizatie numita Organizatia Europeana pentru Siguranta Spatiului Aerian - EUROCONTROL.

          Transporturile aeriene moderne presupun, prin importanta lor, si servicii auxiliare cum ar fi: întretinerea aeronavelor si motoarelor, pregatirea personalului (care include pilotii, insotitorii de bord, agentii, echipajele de sol, s.a.).


 

2.2. Clasificarea serviciilor de transport aerian

         

          Activitatea de transport aerian a cunoscut o importanta dezvoltare determinata de cresterea economiei, de implicarea României în schimbul international de marfuri, în turismul international. La aceasta se adauga caracteristicile specifice ale transportului aerian, care, în corelare cu caracteristicile celorlalte moduri de transport, capata pentru anumite obiecte de transport o importanta tot mai mare.

          Diversificarea mijloacelor de transport a aparut din necesitatea de a folosi noi cai de comunicatie, din caracteristicile specifice ale acestora, care hotarasc eficienta transportului. Mijloacele de transport aerian poseda mai multe caracteristici specifice, si anume: rapiditate, convertibilitate, oportunitate, confort, siguranta, accesibilitate si economicitate.

          Rapiditatea este data de viteza de deplasare a aeronavelor si constituie un avantaj hotarâtor, în special pentru doua situatii: pentru distantele lungi si foarte lungi si pentru traseele unde mijloacele tereste se face prin zone care, prin configuratia terenului, determina un parcurs deosebit de lung sau dificil de parcurs. Viteza mare ofera mijloacelor de transport aerian posibilitatea evitarii zonelor cu conditii meteorologice ostile.

          Convertibilitatea (adaptabilitatea) presupune flexibilitatea în adaptarea aeronavei pentru diverse genuri de transport, servicii, actiuni (transport de marfa, pasageri, în mai multe clase, mixt, pentru scopuri speciale).

          Oportunitatea se manifesta prin punerea la dispozitia beneficiarilor a capacitatii de transport necesare, în locul si timpul solicitat, stabilirea de orarii in conformitate cu cererea beneficiarilor, aprecierea corespunzatoare a structurii activitatii de transport, în curse regulate charter si utilitare, mentinerea, extinderea, înfiintarea de noi linii.

          Regularizarea curselor aeriene presupune respecterea stricta a curselor programate si se determina ca un raport între numarul curselor plecate conform orarului, fara întarzieri si numarul curselor programate.        Frecventa curselor aeriene evidentiazs numarul de curse efectuate de o companie aeriana, pe o anumita ruta, într-o anumita perioada de timp. Regularitatea curselor este dependenta de conditiile meteorologice, de starea tehnica a aparatului, conditiile de navigatie aeriana si organizarea serviciilor la sol.

          Accesibilitatea presupune cresterea posibilitatilor economice ale populatiei de a folosi ca mijloc de transport aeronava. Ea reflecta, pe de o parte, cresterea veniturilor populatiei, iar pe de alta parte, cresterea eficientei economice a activitatii de transport.

          Confortul presupune realizarea unei calatorii de scurta durata, fara a obosi organismul, precum si asigurarea unor conditii civilizate, placute, comode, calatorilor atât la sol, cât si în timpul zborului.

          Siguranta prezinta importanta deosebita pentru transportul aerian si reflecta calitatea companiei aeriene. Siguranta zborului este influentata de factori tehnici (aeronave cu performante ridicate, perfectionarea infra-structurii aeroportuare si de ruta, adoptarea unor sisteme de întretinere, reparatii si control moderne); factori umani (selectia si pregatirea continua a personalului navigant, proportionarea justa a echipajului în functie de numarul calatorilor); factori meteorologici si piraterie aeriana.

          Efectele economice obtinute din transportul aerian se manifesta atât direct, prin activitatea propriu-zisa de transport, cât si indirect, prin beneficiile si economiile ce se obtin în ramurile economice care beneficiaza de serviciile transportului aerian.

          Principalele conponente ale infrastructurii sistemului de transport aerian sunt aeronavele si aeroporturile.

            Mediul de deplasare al aeronavelor este atmosfera terestra careia nu i se pot impune conditii sau amenajari (se poate vorbi de unele amenajari ale spatiului aerian, în ceea ce priveste îndrumarea zborului, prin sisteme de radiolocatie, instalatii de îndepartare a pasarilor, a cetii, iluminat).

 Clasificarea serviciilor de transport aerian

          În conformitate cu nomenclatorul activitatilor propuse de UE, "sectorul transporturilor aeriene", cuprinde companiile care activeaza exclusiv sau în principal în transportul de persoane si de marfuri, pe calea aerului, în cursele de linie sau charter, precum si activitatea prestata cu elicoptere, avioane taxi sau avioane private.

          "Traficul aerian civil" este grupat în doua mari subsectoare:

          A. Aviatia comerciala;

          B. Aviatia generala.

         

A "Aviatia comerciala" se poate clasifica astfel:

          Dupa obiectul transportului:

·        transportul de pasageri (cu curse de linie sau charter);

·        transportul de marfa (cu avioane cargo, avioane de transport combinat pasageri/marfa sau de pasageri, cu marfa transportata in cala avionului);

·        transportul de mesagerie si de posta.

           Dupa destinatia transportului:

·        transporturi interne, se organizeaza si se deruleaza în conformitate cu legislatia interna nationala;

·        transporturi internationale, se organizeaza si se deruleaza în baza unor conventii guvernamentale internationale sub egida Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (OACI) ca organism specializat al ONU.

Dupa principiul de organizare si cadrul de reglementare:

·        transporturi aeriene pe curse regulate;

·        transporturi aeriene pe curse charter.

          Aviatia civila îsi organizeaza activitatea în urmatoarele forme:

curse regulate, curse charter, activitati utilitare.

          Cursele regulate se desfasoara pe anumite itinerarii (linii) dupa un program prestabilit, pe o perioada de timp delimitata. Calatoria se efectueaza pe baza de bilet, al carui tarif este stabilit în functie de distanta, perioada, categorie de calatori.

          Asociatia de Transport Aerian International a fixat doua perioade de timp pentru stabilirea orariilor;

·        perioada de iarna: 1 noiembrie - 31 martie;

·        perioada de vara: 1 aprilie - 31 octombrie.

          Dupa felul încarcaturii cursele regulate sunt: de pasageri, de marfuri si

mixte (pentru transportul pasagerilor si pentru transportul de marfa si posta).

Pentru zilele sau perioadele de timp în care cererile de transport depasesc capacitatea nominala a avionului se recurge fie la înlocuirea acestuia cu altul de capacitate mai mare, fie se organizeaza una sau mai multe curse aditionale, care au acelasi ritm cu cele existente.

          Prelungirea unei linii existente sau deschiderea unei linii noi presupune desfasurarea urmatoarelor activitati:

·        studiul pietei prin care sunt prospectate posibilitatile de trafic pentru noua linie sau escala. Cu aceasta ocazie sunt cercetate: traficul potential, componenta traficului (calatori, marfuri, posta), interesele pentru care calatoresc pasagerii (turistice, de afaceri), perioade sau ziua din saptamâna când cerintele de trafic sunt maxime. Pe baza acestui studiu se apreciaza programul curselor (numarul de curse saptamânal), tipul avionului;

·        încheierea acordului aerian semnat de guvernele statelor interesate, prin care se reglementeaza transportul aerian regulat. Provizoriu, se acorda o autorizatie de operare, pâna la încheierea acordului aerian;

·        încheierea contractului de reprezentanta generala si vânzari prin care se asigura reprezentarea companiei, precum si vânzarea serviciilor oferite de companie. Daca contractul este încheiat cu o agentie de voiaj, concomitent trebuie incheiat si un contract "interline" cu compania nationala pentru a se asigura recunoasterea documentelor de transport în mod reciproc.

·        încheierea contractului de handling prin care se asigura efectuarea servirii avionului, pasagerilor, transportul bagajelor, marfurilor si postei, precum si modul de decontare a serviciilor;

·        încheierea contractului de alimentare se refera la alimentarea avioanelor companiei cu combustibili. În acest sens, este necesar sa se încheie un contract cu o companie petroliera specializata;

·        precizarea programului curselor care se face concomitent cu comunicarea acestuia în publicatiile de specialitate internationale, cu reclama catre publicul calator;

·        primirea autorizatiei de survol de la autoritatile aeriene ale statelor survolate si a celei de survol si aterizare, pentru statul cu escala finala.

          Dupa parcurgerea acestor etape, se poate inaugura o noua cursa a

companiei. Pentru noua companie se întocmeste orarul si se stabilesc numarul curselor saptamânale. La întocmirea orarului se iau în considerare urmatoarele elemente: disponibilitatile tehnice (ca numar, tip de avion si ora de zbor) ; disponibilitatea de echipaje (ce timp si tipuri de avioane) ; evolutia traficului (pe anumite perioade ale anilor precedenti) ; fisele de survol; restrictii de zgomot, de servire tehnica, de servire comerciala a cursei (timpul între doua curse, pentru îmbarcare-debarcare a pasagerilor), de trafic (conditionata de capacitatea de servire a aeroporturilor).

 

          B."Aviatia generala"

          Sectorul de aviatie generala al transporturilor aeriene contine zboruri

de tipul celor neconventionale (adica nu urmeaza neaparat un plan de zbor prestabilit) în acest tip de zbor intra zborurile si activitatile militare, de afaceri, comerciale, instructive sau scoala, recreationale.

          Aeronavele utilizate pentru agrement, afaceri, în agricultura sau alte

servicii speciale sau pentru instruirea în zbor pot fi denumite aeronave utilitare sau de aviatie generala. Cea mai raspândita utilizare a aeronavelor pentru servicii speciale este în agricultura. Aplicatiile agricole includ imprastierea de prafuri insecticide si ierbicide, îngrasaminte si seminte.

          Inspectia aeriana a conductelor si liniile de tensiune este de asemenea o importanta aplicatie. Alte utilizari ale aeronavelor pentru servicii speciale include: cartografierea, patrularea deasupra padurilor, fotografierea aeriana precum si controlul rezervatiilor de vânat si al animalelor pradatoare.           Aeronavele erau în trecut utilizate pentru operatiuni politiste si de salvare, dar elicopterele s-au dovedit mult mai potrivite pentru acest tip de munca.

          Un sector al aviatiei generale, cel pentru industria transportului aerian, cuprinde activitati nonmilitare si care nu apartin companiilor aeriene de transport de linie: zbor în interes de afaceri, zboruri comerciale, zboruri scoala si zboruri de agrement.

          Zborurile pentru oamenii de afaceri includ avioane particulare precum si avioane mai mari ale unor corporatii.

          Activitatile comerciale se refera la zboruri charter si la zboruri transport de marfa precum si la zboruri utilitare (tratarea recoltelor, cartografiere si reclame). Activitatile de afaceri si comerciale reprezinta aproximativ jumatate din totalul orelor de zbor, iar zborul în interes de afaceri cam o treime din total. Cam o treime din numarul de pasageri transportati cu avionul pe distante intre orase an SUA sunt transportati cu avioane apartinând flotei de aviatie generala.

          Înca de la începutul anilor 1920, aviatia generala a devenit o parte integranta din sistemul de transport aerian în majoritatea tarilor. Echipamentul aviatiei generale cuprinde: elicoptere, avioane cu un motor, cu doua motoare si cu reactie; vitezele lor se esaloneaza de la 240km\h (cam 150 mile\h) pentru monomotor pâna la 800km\h (cam 500 mile\h) pentru avioanele cu reactie.

          O mare dezvoltare a zborurilor de afaceri economice si comerciale în SUA a avut loc dupa cel de-al doilea razboi mondial, când, descentralizarea industriei americane a creat necesitatea unei deplasari rapide în interes de afaceri, în special în micile zone urbane unde nu existau curse aeriene regulate. Multe din avioanele mono-motor si bimotoarele mai mici sunt produse cu motoare turbopropulsoare. Avioanele bimotoare si cele cu reactie cu cabina de pasageri mai mare, introduse prin anii '60, au fost presurizate, permitând operatiuni economice si eficiente la altitudini mari. Pilotate de piloti angajati cu program întreg (full-time), aceste avioane gazduiesc pâna la 15 pasageri si sunt echipate cu: masute pliante, compartimente cu gustari, bauturi si cu toalete.

          Chiar avioanele mici pot avea radar meteorologic iar game complete de aparate de bord de pe avioanele mai mari pot rivaliza cu echipamentul sofisticat de pe avioanele de linie.

          Aeronavele pentru afaceri au o flexibilitate remercabila în urgentarea programelor de lucru ale persoanelor cu putere executiva, permitând vizite pe teritoriu care ar dura mai mult cu masina sau care ar deveni neconvenabile din cauza orarului fix al companiilor aeriene de stat. Multe corporatii mari au avioane proprii, cu servicii gen naveta între marile uzine si pietele urbane pentru agentii lor de vânzari, ingineri si clienti potentiali.      Folosind avioane de aviatie generala, unii operatori comerciali încheie contracte sa transporte corespondenta din orasele foarte mici catre orasele foarte mari, pentru redistribuire. Alti operatori comerciali transporta cecuri pentru banci si institutiile Sistemului Federal de rezerve.

2.3. Contractul de transport aerian

Contractul de transport aerian este acel contract prin care o companie aeriana se obliga sa transporte expeditorului o cantitate determinata de marfa de la un aeroport la altul în schimbul unei sume de bani (taxa de transport).1

Contractul se încheie în baza prezentarii marfii la transport de catre expeditor, insotita de scrisoarea de transport aerian, si a platii taxei de transport de catre acesta. Din punct de vedere juridic, contractul are un caracter real, deoarece presupune din partea expeditorului sa predea efectiv marfa la transport si de adeziune, deoarece atât expeditorul cât si compania aeriana sunt obligate sa respecte conditiile de transport dinainte stabilite.

Scrisoarea de transport aerian, acceptata de transportator, face dovada încheierii contractului de transport aerian, a conditiilor si termenilor acestuia, precum si a predarii marfii în custodia companiei de transport aerian.

Documentul contine mentiuni care permit identificarea transportului, a expeditorului si destinatarului, a aeroportului de plecare si de destinatie, a marfii (denumire, cantitate, volum, numar de colete, felul ambalajului si marcajele existente). Data stampilei companiei aeriene pe scrisoarea de transport aerian este considerata ca data a expedierii marfii.

Durata unui transport se socoteste din momentul înregistrarii si primirii efective a marfurilor de catre transportator, la plecare si pâna la momentul predarii la sosire catre destinatar. Transportul de marfuri efectuat pe parcursuri succesive, pe baza aceleiasi scrisori de transport aerian, se considera un singur transport.

Forma si continutul scrisorii de transport aerian se stabilesc de catre transportator. Mentiunile din scrisoarea de transport aerian referitoare la greutatea, dimensiunile si ambalajul marfurilor, precum si la numarul de colete, fac dovada pâna la proba contrarie. Mentiunile referitoare la cantitatea, volumul si starea marfurilor nu fac dovada împotriva carausului, decât atunci când verificarea a fost facuta de catre acesta în prezenta expeditorului iar rezultatul verificarii a fost mentionat în scrisoarea de transport aerian; la fel si în cazul mentiunilor referitoare la starea aparenta a marfii.

Scrisoarea de transport aerian, completata prin grija expeditorului, se prezinta companiei de transport aerian o data cu predarea marfurilor la transport. Înscrierea în scrisoarea de transport aerian a taxei tarifare de transport si a celorlalte taxe aferente se face numai de catre compania de transport aerian.

Expeditorul trebuie sa furnizeze informatiile solicitate si sa anexeze la scrisoarea de transport aerian documentele care sunt necesare, înainte de remiterea marfii catre destinatar. El este raspunzator fata de caraus pentru orice dauna care ar putea rezulta din lipsa, insuficienta sau neregula acestor informatii si documente, în afara cauzelor de greseala din partea carausului sau a presupusilor sai. Carausul nu este obligat sa examineze daca aceste informatii si documente sunt exacte sau suficiente.1

Prin contractul de transport, compania aeriana îsi poate rezerva dreptul de a transporta marfa pâna la destinatie numai pe cale aeriana sau combinat cu alte mijloace de transport (îndeosebi autovehicule). În acest caz, prevederile Codului aerian sunt aplicabile numai pe segmentul de drum parcurs de aeronava; pentru restul parcursului se vor aplica reglementarile în vigoare în transportul auto3.

Cu conditia îndeplinirii obligatiilor care-i revin din contractul încheiat, expeditorul are dreptul de dispozitie asupra marfii care face obiectul transportului, putând cere companiei aeriene:

a) retragerea marfii pe aeroportul de plecare;

b) oprirea marfii pe un aeroport de escala în parcurs;

c) eliberarea marfii altei persoane decât destinatarul initial pe aeroportul de destinatie, sau pe un aeroport de escala în parcurs.

Pentru executarea modificata a contractului de transport, expeditorul nu are dreptul sa perturbe activitatea normala a companiei aeriene si nici sa aduca prejudicii altor expeditori si destinatari. Dispozitia de modificare a contractului trebuie data în scris, prezentându-se si copia scrisorii de transport aerian (care va contine modificarea respectiva) si va trebui sa se refere la întreaga expeditie (nu este permisa divizarea transportului).

Dreptul de dispozitie al expeditorului asupra marfii înceteaza în momentul în care destinatarul a intrat în posesia scrisorii de transport aerian.

În cazul anularii sau suspendarii zborului din cauze neimputabile companiei aeriene si a caror înlaturare nu depinde de ea, aceasta este obligata sa restituie expeditorului taxele de transport achitate de acesta.

Eliberarea marfii pe un aeroport de escala din parcurs, la cererea expeditorului sau ca urmare a încalcarii contractului de catre acesta, nu da dreptul expeditorului sa ceara restituirea taxei de transport aferente parcursului neefectuat pâna la aeroportul de destinatie.

În cazul incalcarii de catre expeditor a obligatiilor contractuale sau a prevederilor legale referitoare la transportul aerian, compania aeriana are drept de reziliere a contractului, fara restituirea taxei de transport si drept de actiune în justitie pentru acoperirea pagubelor suferite din cauza marfii care a provocat stricaciuni aeronavei sau altor marfuri.1

Transportatorul are obligatia de a aviza sosirea marfii pe aeroportul de destinatie si de a efectua livrarea acesteia numai destinatarului si pe baza semnaturii de primire a acestuia pe scrisoarea de transport aerian.

Daca destinatarul semneaza de primire fara rezerve înscrise pe documentul de transport, opereaza prezumtia, pâna la proba contrara, ca marfa a fost livrata în buna regula conform mentiunilor înscrise în contract.

În caz ca destinatarul refuza primirea marfii sau nu se prezinta în termen de trei zile de la avizarea sosirii, ori nu poate fi gasit la adresa indicata în termen de cinci zile, compania aeriana are obligatia sa ceara instructiuni urgente din partea expeditorului. Daca asemenea instructiuni nu parvin companiei aeriene în termen de 15 zile de la înstiintare, marfa se considera abandonata, compania aeriana putând dispune valorificarea ei potrivit dispozitiilor legale.

Obligatia de receptionare a marfurilor perisabile de catre destinatar trebuie îndeplinita în termen de 6 ore de la avizarea sosirii lor.

CAPITOLUL III.  IMPORTANŢA SERVICIILOR         ÎN CADRUL COMPANIEI TAROM

                        Compania de transport aerian

Compania de transport aerian este o societate comerciala cu capital de stat, privat sau mixt care exploateaza din punct de vedere tehnic si comercial un parc de aeronave proprii, inchiriate sau detinute sub orice alta forma, în scopul obtinerii de profit prin transportul de marfuri, pasageri, posta etc., sau alte prestari de servicii incluse în obiectul sau de activitate.

Companiile care deruleaza transporturi aeriene contra cost, dupa un orar adus la cunostinta clientelei, între aeroporturile situate pe o anumita ruta de transport, se numesc companii de curse regulate (schedules flights), în timp ce companiile care angajeaza transporturi ad-hoc, fara orar si itinerar dinainte stabilite, se numesc companii de curse la cerere (charter).

Pentru a putea functiona valabil si legal, o companie aeriana trebuie sa aiba contract de societate si statut, emblema si denumire proprii, sa fie înregistrata la Registrul Comertului si la Ministerul de Finante, sa aiba autorizatie de operator aerian eliberata de Ministerul Transporturilor, aeronavele pe care le detine sa fie înmatriculate în Registrul Aerian; totodata compania aeriana trebuie sa se conformeze reglementarilor nationale si internationale privind utilizarea spatiului aerian.

Compania aeriana principala a unui stat este compania nationala port-drapel, statul fiind de obicei actionarul principal sau singurul actionar al acesteia. Date statistice recente atesta ca mai mult de jumatate din cele 180 companii membre ale Asociatiei companiilor de transport international aerian (IATA) au peste 55% din capital controlat de stat.

Statul sprijina companiile aeriene prin mijloace fiscale, de politica economica si chiar din punct de vedere financiar, dar, în acelasi timp, le cere acestora programe de ajustare si privatizare care sa asigure profitabilitatea pe termen mediu si lung.

Pentru a obtine profit, o companie aeriana trebuie sa aiba o strategie proprie de piata si o tactica adecvata care sa-i asigure cresterea economica a profitului pe perioada implementarii planului sau de afaceri. Ea va avea de ales între transportul de curse regulate si charter, sau va actiona pentru derularea afacerilor pe ambele piete, daca situatia ei financiara si alte considerente permit acest lucru; va opta numai pentru transportul de marfa, sau transportul de pasageri, sau de efecte postale, sau toate la un loc?; va actiona numai pe rutele scurte, pe cele medii sau lungi, sau pe toate la un loc?; va oferi servicii cargo de tip aeroport- aeroport sau door-to-door?; va oferi servicii de transport numai pe rute principale sau se va multumi cu rute secundare unde competitia este mai scazuta sau inexistenta?

Raspunsuri la asemenea întrebari nu sunt usor de gasit. Ele depind de calitatea managementului si necesita o analiza temeinica a traficului care poate fi atras, a veniturilor care pot fi obtinute si a costurilor. În ultima instanta, veniturile trebuie sa acopere costurile si sa asigure un profit.

3.1 TAROM.SCURT ISTORIC

 

1. Istoric

Tarom este principala companie aeriana din România, cu o îndelungata traditie în domeniu. Tarom îsi are originile în anul 1920. Acela a fost anul în care s-a creat Compania Franco-Româna Pentru Navigatie Aeriana (CFRNA). Compania folosea avioane franceze POTEZ pentru a transporta calatori, marfa si posta, de la Paris la Bucuresti, via multe orase din Europa.

Compania TAROM - Transporturile Aeriene Române - a fost înfiintata la 18 septembrie 1954. La câtiva ani dupa lansare, TAROM opera deja catre aproape toate tarile europene. În 1966, TAROM a efectuat primul zbor peste Atlantic.

Începând cu anul 1974 a realizat primul zbor catre Sydney via Calcutta si a introdus zboruri regulate spre New York si Beijing. În anul 1990, în vederea alinierii la criteriile de performanta ale economiei libere de piata, TAROM a dat startul unui nou program strategic. Competitia mondiala a reprezentat un real stimulent pentru TAROM, fapt ce a determinat alinierea serviciilor oferite de TAROM la nivelul standardelor internationale având în vedere faptul ca unele din cele mai importante companii aeriene din lume operau deja zboruri spre Bucuresti.

          Compania TAROM este membra a urmatoarelor organizatii/organisme internationale ale aviatiei:

IATA (International Air Transport Association) - din 22.04.1993

MITA (Multilateral Interline Traffic Agreements/ Passengers and Cargo) - din 31.03.1994

AEA (Association of European Airlines) - din 01.07.2000

ICH (IATA Clearing House) - din 01.10.2006.

TAROM este certificat IOSA (IATA Operational Safety Audit) din luna martie 2007

2. TAROM este certificat IOSA din luna martie 2007

          La sfârsitul lunii martie 2007 Compania TAROM a primit din partea IATA certificarea IOSA (IATA Operational Safety Audit) prin care se atesta respectarea standardelor globale de siguranta a zborului.

          Programul IOSA este un sistem de evaluare recunoscut si acceptat international destinat verificarii sistemului de managament operational si de control al unei companii de transport aerian. IOSA utilizeaza principiile internationale ale auditului de calitate iar auditurile se realizeaza într-un mod standardizat si consistent. IATA a creat un standard aplicabil international (IOSA Standards Manual) pe care toate companiile membre trebuie sa îl respecte pentru a ramâne membre ale organizatiei.

          Auditul IOSA se concentreaza asupra zonelor cheie din cadrul unei companii aeriene: organizarea si conducerea companiei, operatiunile de zbor, controlul operational, operatiunile la sol, întretinerea aeronavelor, operatiunile cargo, siguranta cabinei de pasageri si securitatea aeronautica.

Pâna în acest moment exista 144 de companii aeriene care sunt certificate IOSA, certificarea trebuie reînnoita la fiecare doi ani.

          Certificarea IOSA plaseaza TAROM în elita transportului aerian international prin respectarea celor mai stringente standarde de siguranta si calitate, în beneficiul clientilor nostri.

3.2 Raporturile asociatiei cu publicul larg

           

            Prin lege, TAROM, Compania Aeriana Nationala a României, este o societate comerciala cu capital de stat si privat, având ca obiectiv transportul aerian intern si extern, operând atât curse regulate cât si în sistem charter.

Pachetele de actiuni ale Companiei TAROM sunt împartite astfel:

95% din actiuni sunt detinute de Statul Român - prin intermediul Ministerului Transporturilor;

2,58% Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti;

2,18% apartin ROMATSA (Romanian Air Traffic);

0,15% Societatii de Investitii Financiare "Muntenia";

0,09% Autoritatii Aeronautice Civile Române.

          Datorita tendintelor predominante manifestate la nivelul transportului aerian international: întârzieri, liberalizari, competitie libera, fuziuni ale companiilor aeriene etc, TAROM se confrunta cu o competitie acerba, atât pe plan local cât si pe plan international. De aceea, în procesul restructurarii, TAROM a avut în vedere si alte aspecte în afara de modernizarea flotei.       Compania a adoptat o noua strategie de marketing, având ca obiectiv prioritar dezvoltarea si diversificarea serviciilor aeriene.   De asemenea, TAROM a luat o serie de masuri pentru a reduce în mod drastic costurile si pentru a spori utilizarea flotei. Flexibilitatea, dinamismul, continuitatea, intensificarea planificarii zborurilor prin pastrarea destinatiilor deja traditionale si prin atragerea de noi piete constituie principalele obiective ale strategiei de marketing TAROM.

          O schimbarea în structura rutelor a fost deja demarata, atât în ceea ce priveste traficul înspre România, cât si cel din România. Având în vedere schimbarile rapide la nivelul traficului aerian international, TAROM si-a adoptat strategia în functie de cerintele pasagerilor în particular si în functie de cerintele pietei în general. Drept rezultat, Europa reprezinta astazi un procent de 64% din activitatea TAROM. Legaturile avantajoase prin Bucuresti spre diferite locuri din toata lumea au facut din Bucuresti un oras-cheie din Europa de Est.

Satisfactia si confortul pasagerilor reprezinta obiectivul principal al oricarei companii aeriene. TAROM acorda o atentie deosebita calitatii tuturor serviciilor oferite pasagerilor.

Flota

          În anii 1980, România fiind o tara din Blocul Estic, Tarom a fost fortata sa cumpere doar aeronave sovietice. Dupa prabusirea URSS în 1991, TAROM a demarat un proces intensiv de modernizare a flotei. Doua aeronave AIRBUS A-310 au fost achizitionate în 1992, doua aeronave BOEING 737 în 1993, iar alte trei aeronave BOEING 737 în 1994. Începând cu anul 1998, flota TAROM s-a îmbogatit cu sapte aeronave ATR 42-500 pentru curse interne si regionale, precum si cu alte 4 aeronave BOEING 737.

TAROM opereaza în prezent pe zborurile externe si interne cu o flota compusa din 18 aeronave:

5 aeronave BOEING 737-300

Capacitate : 26 B + 84 Y / 10 B + 114 Y

Viteza de croaziera : 795 Km/h

Anvergura : 28.9 m

Lungime : 33.4 m

Greutate maxima : 56.472 t / 60.1 t

Distanta max. de zbor : 3.900 km / 4.600 Km

7 aeronave ATR 42-500

Capacitate : 10 B + 38 Y

Viteza de croaziera : 474 Km/h

Anvergura : 24.56 m

Lungime : 22.68 m

Greutate maxima : 18.6 t

Distanta max. de zbor : 1.778 Km

          Tarom încearca sa-si mareasca oportunitatiile de zbor, concentrându-se asupra aeroporturilor din Bucuresti (OTP), Timisoara (TSR) si Cluj-Napoca (CLJ) (în ordinea traficului de pasageri).

          În 2006 a devenit membru asociat al aliantei globale Skyteam, din care fac parte prestigioase companii precum Air France sau Delta Airlines.

Flota moderna a TAROM poate opera - la cerere - curse charter astfel:

-         Airbus 318 pe destinatii europene (mediu curier);

-         ATR-42 pe destinatii europene (scurt curier);

-         Boeing 737 pe destinatii, europene, nordul Africii si Orientul mijlociu (mediu curier);

 Personalul TAROM

          Compania TAROM îsi doreste sa atinga performante cât mai ridicate folosind la maxim capacitatile si pregatirea unui personal foarte dinamic. Structura de personal a companiei TAROM respecta în general categoriile de personal specifice activitatii de transport aerian, si anume: piloti, însotitori zbor, personal tehnic de întretinere si reparatii, personal operatiuni sol, personal vânzari si ticketing, functionari , administrativ, IT, financiar.    Având tot timpul în vedere siguranta si calitatea serviciilor, compania TAROM  pregateste personalul atât prin centrul propriu de pregatire profesionala cât si prin cursuri si conferinte efectuate de alte organizatii.

Partenerii TAROM

          TAROM mentine si dezvolta parteneriate cu cele mai renumite companii externe pentru o mai buna acoperire a nevoilor calatorilor. Pe lânga cele 150 de contracte bilaterale cu companii din întreaga lume, TAROM s-a orientat si catre parteneriate code-share cu alte companii de marca pentru a veni in întâmpinarea clientilor.

a) Parteneri Interline

          Compania TAROM are încheiate peste 150 de contracte bilaterale interline, cu companii aeriene din întreaga lume, în vederea promovarii reciproce a serviciilor de transport aerian si oferirea unei retele extinse de rute, precum si multiple posibilitati de transport international al pasagerilor.

b) Parteneri Code Share

          În dorinta de a oferi clientilor sîi mai multe destinatii si zboruri, TAROM a încheiat parteneriate speciale (code-share) cu alte companii aeriene de marca. Astfel, zborurile respective sunt operate de oricare dintre companii, fiind oferite la vânzare sub codul ambilor operatori aerieni.

Compania Partenera

LOGO

Ruta

Operator

AEROFLOT

Bucuresti-Moscova-Bucuresti

AEROFLOT

AIR FRANCE

Bucuresti-Paris-Bucuresti

TAROM

AIR FRANCE

AIR MOLDOVA

Bucuresti-Chisinau- Bucuresti

TAROM

AIR MOLDOVA

ALITALIA

Bucuresti-Roma- Bucuresti

Bucuresti-Milano- Bucuresti

Timisoara-Milano-Timisoara

Cluj-Milano-Cluj

TAROM/ALITALIA

ALITALIA

ALITALIA

TAROM

AUSTRIAN AIRLINES

Bucuresti-Viena- Bucuresti

Cluj-Viena-Cluj

Sibiu-Viena-Sibiu

Iasi-Viena-Iasi

Timisoara-Viena-Timisoara

Bucuresti-NewYork- Bucuresti*

Bucuresti-Washington- Bucuresti*

Bucuresti-Toronto-Bucuresti*

Bucuresti-Zurich-Bucuresti*

Bucuresti -Geneva- Bucuresti*

TAROM/ AUSTRIAN

TAROM

AUSTRIAN

AUSTRIAN

AUSTRIAN

AUSTRIAN

AUSTRIAN

AUSTRIAN

AUSTRIAN

AUSTRIAN

IBERIA

Bucuresti-Madrid- Bucuresti

Bucuresti-Barcelona- Bucuresti

TAROM

TAROM

LOT POLISH AIRLINES

Bucuresti-Varsovia-Bucuresti

LOT

MALEV

Bucuresti-Budapesta-Bucuresti

TAROM

MALEV

SYRIAN ARAB AIRLINES

Bucuresti-Damasc

Damasc-Aleppo- Bucuresti

SYRIAN

TAROM

BRUSSELS AIRLINES

Bucuresti-Bruxelles-Bucuresti

TAROM

* zboruri via Viena cu tronsoanele Bucuresti-Viena-Bucuresti - operate de TAROM

Calatorii la conferinte si alte evenimente

          Compania TAROM este onorata de implicarea, în calitate de transportator oficial, în organizarea de evenimente, cele mai multe având un caracter economic, social, cultural, sportiv, educativ sau religios.

          Multe dintre evenimentele majore cu participare românesca din ultimii ani au beneficiat de suportul companiei TAROM. Fie ca a fost vorba de echipe sau loturi sportive nationale, de participanti la mari festivaluri sau congrese internationale, beneficiarii acestor servicii au putut constata profesionalismul si atentia cu care compania TAROM trateaza acest segment de trafic, aducându-si, contributia la reusita evenimentelor a caror transportator oficial a fost.

          Grupuri turistice sau de afaceri, formatii, echipe sportive, participanti la congrese, expozitii sau pelerinaje religioase sunt doar câteva din categoriile de pasageri care apeleaza frecvent la serviciile Companiei TAROM.

 3.3 Servicii oferite în timpul calatoriei

          Tipurile de mâncare oferite sunt create în functie de preferinte, de diete prescrise pentru diferite afectiuni, pentru diferite categorii de vârsta:

·        Vegetariana cruda

·        Lacto-vegetariana

·        Preparate din peste                                                                                                                                                                                                               

·        Pentru diabetici

·        Pentru sugari

·        Pentru copii

·        Fara grasime/colesterol

·        Fara sodiu

·        Fara lactoza

·        Hrana usoara pentru probleme digestive

·        Fara zahar

·        Fructe

·        Asiatica vegetariana

·        Cu specific hindu

·        Kosher

·        Musulmana

·        Orientala

          Oricare din aceste tipuri de mâncare poate fi cerut de catre pasageri în momentul rezervarii biletului.

          La bordul aeronavelor sunt interzise acele instrumente electronice ce pot intra în interferenta cu echipamentele electronice de la bord. Aparatele electrice de ras, sistemele de reproducere analogica a sunetului si laptop-urile pot fi folosite doar cu aprobarea echipajului. Telefoanele mobile trebuie închise.

         

          La bordul aeronavelor TAROM exista urmatoarele facilitati:

·        filme de lung metraj pe relatiile: Madrid, Barcelona, Londra, Paris, Dubai;

·        programe de divertisment - pe toate relatiile realizate cu aeronave dotate cu sistem audio-video. Programele sunt traduse si subtitrate în limba engleza;

·        muzica (la aeronavele dotate cu sistem audio - video: BOEING 737: BGC, BGD, BGE,BGF, BGG, BGH, BGI si AIRBUS 318: ASA, ASB). Compania TAROM va ofera 7 genuri muzicale: pop hits, oldies, fonoteca de aur romana, jazz cafe, latino, muzica de film, clasica/opera.

·        publicatii (un numar de 18 publicatii cu aparitie zilnica, saptamânala si lunara)

          Creata special de TAROM pentru informarea în timpul zborului, Revista Insight va ofera atât informatii utile despre calatorie, cât si multe articole interesante. Revista Insight este publicata trimestrial si este redactata pentru a oferi informatii pasagerilor TAROM pe durata calatoriei acestora cu avionul.

          Articolele revistei acopera diverse domenii de interes, de la prezentari de orase si biografii celebre pâna la informatii despre afaceri, ecologie si descoperiri. De asemenea, revista contine o sectiune speciala destinata informatiilor despre serviciile TAROM, un ghid al calatorului, oferte de calatorie, precum si o lista de preturi a produselor duty free disponibile la bord.

Duty free

          Începând cu data de 02.06.2003, TAROM desfasoara în nume propriu activitatea de duty free la bordul aeronavelor sale care opereaza curse în trafic extern de pasageri.

          Daca veti zbura cu TAROM, veti avea ocazia sa cumparati produse duty free la preturi avantajoase. Printre articolele selectate pentru pasasgeri se numara coniac, whisky, brandy, gin, vodka, vermut, liqueur, tigarete si parfumuri, produse de firme prestigioase pe plan international.                                                            

          Preturile produselor sunt exprimate in EURO. Plata se poate efectua:

1.     cash (monedele acceptate la plata sunt lira sterlina, francul elvetian, euro si dolarul SUA);

2.     mijloace electronice (carduri VISA si MASTERCARD EUROCARD) pentru cumparaturi a caror valoare nu depaseste suma de 500 USD/card.

            Produsele duty-free sunt oferite numai la cursele cu destinatii non-UE.

Confort si calitate la preturi promotionale!

          Acum, cu TAROM, ajungi din Germania, de la Munchen, sau de la Frankfurt, la Bucuresti, Cluj-Napoca si Sibiu, în timp scurt si la costuri minime!

          Tarifele promotionale, care au toate taxele incluse, mai putin tariful de serviciu, se aplica pentru urmatoarele zboruri:

Frankfurt - Bucuresti - Frankfurt - 208 Eur. R.T. */ 117 Eur. O.W.*

Frankfurt - Cluj - Frankfurt - 204 Eur. R.T./ 117 Eur. O.W.

Munchen - Bucuresti - Munchen - 204 Eur. R.T./ 112 Eur. O.W.

Munchen - Sibiu - Munchen - 197 Eur. R.T./ 112 Eur. O.W.

*R.T. - round trip (dus-intors)

*O.W. - one way (dus

BIBLIOGRAFIE

 

1.Alexa C-tin       Transporturile internationale, Ed. ASE, Bucuresti, 2003

2.Bombos S.G.    Transportul intern de marfuri, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti 199

3.Caraiani Gh.      Transporturi expeditii si asigurari inernationale, Ed. Lumina Lex Bucuresti, 2001

4. Cosmescu I.,     Turismul - fenomen complex contemporan, Bucuresti, Editura Economica, 2005

5. Cosmescu, I.Ilie, L. Economia serviciilor, Sibiu, Editura Universitatii"Lucian Blaga", 1999

6. Cristescu Ilie,     Economia serviciilor,Editura Univ. Murgu , Resita ,1996

7.  Enache S.,Stefan C. si colectiv Transporturi si asigurari, Ed. Independenta                                  Economica Pitesti 2003

8.Fistung D.   Transporturi.  Teorie economica ,ecologie,legislatie, Ed. All Beck , Bucuresti 1999

9.  Ioncica, M.       Economia serviciilor, Bucuresti, Editura Uranus, 2000

10.  Ionescu, I.      Turismul  fenomen  social  economic  si  cultural, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2000                                                                

11.  Nistoreanu, P. Management în turism si servicii, Bucuresti, Editura          ASE, 2005

12. Stanciulescu, G.Managementul  agentiei  de  turism,  Bucuresti, Editura ASE, 2002

13.Zaharia Marian - Economia Serviciilor,Editura Universala, Bucuresti, 2005



1 Cosmescu I.Ilie,L. Economia serviciilor,Sibiu,Editura Universitatii ,,Lucian Blaga'',1999

1 Ioncica M. Economia serviciilor,Bucuresti,Editura Uranus, 2000

1 Ionescu I. Turismul fenomen social economic si cultural,Bucuresti,Editura ASE 2005

1 Ioncica M. Economia Serviciilor ,Bucuresti,Editura Uranus 2000

* R.I.T. Romania International Touring

* I.A.T.A. International Air Transport Asociation

1 Stefan C. Si colective-Transporturi si asigurari Editura Independenta Economica,Pitesti 2003

1 Caraiani Gh.,Cazacu C. Transporturi expeditii internationale,Ed economica Bucuresti 1995

2 Caraiani Gh.,Cazacu C. Transporturi expeditii internationale,Ed economica Bucuresti 1995

1 Bombos S.G.  Transportul intern de marfuri, Ed. Economica Bucuresti

1 Alexa C-tin Transporturile internationale, Ed ASE, Bucuresti 2003

1 Filip Gh. ,Dreptul transporturilor,Sansa-SRL,Bucuresti,1993,p.183


Document Info


Accesari: 9492
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )