Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MANAGEMENT FORESTIER: ORGANIZAREA TRANSPORTULUI LEMNULUI PE CABLU. DURATA SI COSTUL TRANSPORTULUI

management


APLICAŢIE  I

MANAGEMENT FORESTIER: ORGANIZAREA



TRANSPORTULUI LEMNULUI  PE CABLU.

DURATA sI COSTUL TRANSPORTULUI

1. ANALIZA DURATEI TRANSPORTULUI - FUNCŢIA OBIECTIV

         

          Organizarea productiei si a muncii în cadrul parchetelor de exploatare a lemnului este o activitate complexa, cu un înalt grad de risc - datorat atât multitudinii de factori tehnici si economici care trebuie luati în considerare, cât si limitarilor impuse de necesitatea protejarii mediului ambiant. În aceste conditii este clar ca trebuie gasite acele solutii - îndeosebi în privinta recoltarii si colectarii masei lemnoase (transportul tehnologic) - care, realizând un necesar compromis între cerintele divergente (chiar antagoniste uneori) ale factorilor de influenta, sa ofere solutii posibile tehnic si viabile economic.

          Utilizarea instalatiilor cu cablu, în zonele montane din România ("funicularele forestiere") este o astfel de solutie. Optimizarea amplasarii acestor instalatii este o chestiune mereu actuala si dificila. Nu se poate vorbi însa de optimizarea amplasarii traseelor funicularelor forestiere fara a evidentia si scopul final al acestei operatiuni - reducerea costurilor.

          Desigur, transportul tehnologic al lemnului recoltat din parchet la depozitul primar (la drumul auto forestier) - parte integranta a complexului proces de productie al exploatarilor forestiere - contribuie doar cu un anumit procent la formarea costurilor totale realizate.

          Dar orice reducere a costurilor, oriunde este posibil, este importanta.

          În conditiile în care diferenta pe piata, între firmele concurente, este facuta de calitatea produselor si serviciilor si, în domeniul analizat, mai ales de pret, orice scadere a acestuia este de natura sa ofere o pozitie favorabila în competitie.

          Cum pot fi reduse costurile transportului tehnologic pe cablu?

-         în primul rând se vor defalca costurile pe activitati specifice, sectoriale:  proiectare, montare-demontare, exploatare, activitati complementare

-         în cadrul fiecarei zone considerate se vor identifica factorii de influenta si se vor estima marimea acestora si sensul de actiune, individual si în agregare

-         pe baza  unui criteriu de optim se vor alege posibilele solutii; acestea trebuie sa fie, în mod clar, solutii integrate si nu simple corectii pe elemente individuale.

Acest lucru apare evident stiind ca sistemul "transport al lemnului pe cablu" include componente extrem de diverse, de la instalatia propriu-zisa, la trasarea liniei, configuratia terenului si arboretului sau organizarea lucrarilor.

În consecinta, durata transportului - ca factor de baza în functionarea sistemului la parametri optimi - trebuie sa fie judecata ca un "nod" esential în "drumul critic" al operatiunii, care este influenţ 19219e44t ;at de activitatile precedente si determina caracteristicile activitatilor viitoare (cantitativ si calitativ) nu liniar, ci dupa legitati destul de complicate si greu controlabile.

În aceasta aplicatie se analizeaza, în acest spirit, durata transportului, identificând o serie de solutii în dispunerea materialului lemnos doborât sub linia instalatiei cu cablu, în vederea optimizarii componentei "timp" a sistemului.

Calculul timpilor de transport se face în trei variante distincte, în functie de modul în care sunt dispuse sarcinile sub linia instalatiei cu cablu, si anume:

.         varianta I - toata masa lemnoasa recoltata din parchet este concentrata într-un singur punct;

.         varianta a II-a - masa lemnoasa este concentrata în mai multe puncte de pe traseu (în acest caz trasarea este astfel realizata încât sa existe câte un punct de încarcare în fiecare deschidere a liniei de funicular);

.         varianta a III-a - masa lemnoasa este raspândita pe toata suprafata acoperita de instalatia de transport pe cablu.

Pentru fiecare situatie în parte se vor calcula distantele si timpii corespunzatori de transport, facându-se apoi o analiza comparativa.

          2. CALCULUL TIMPILOR DE TRANSPORT

          2.1. Situatia T(1) - un singur punct de încarcare pe traseu

         

Schema de calcul este prezentata în fig. I.1.


Fig. I.1. Calculul timpilor de transport. Situatia T(1) - un singur punct de încarcare

Situatia este frecvent întâlnita, fiind caracteristica parchetelor la care masa lemnoasa este concentrata într-un anumit punct (indiferent de forma si pozitia parchetului fata de calea de transport).

Simbolurile si notatiile utilizate în figura reprezinta:

         


D1.Dn-1     - deschiderile traseului instalatiei  cu cablu [m];

L -  lungimea totala a liniei instalatiei  cu cablu [m];

Lu - lungimea utila a liniei (distanta totala parcursa de caruciorul încarcat cu sarcina la o cursa) [m];

lsi - zone de accelerare/decelerare pentru pornirea/oprirea în statiile extreme (statiile de încarcare, respectiv, descarcare a sarcinii) [m]; i = 1, 2 pentru situatia de fata; i = 1,., n-1 pentru situatia în care exista un punct de încarcare în fiecare deschidere (situatia T(n-1); v. pc. 2.2 i = 1,., N pentru situatia în care avem "N" puncte de oprire pe traseu (N este numarul total de sarcini din parchet; v. pc. 2.3);

lpj - zone de accelerare/decelerare pentru trecerea peste suportii intermediari [m];

(j = 2,., n-1);

ldk - zone de deplasare cu viteza constanta în deschideri [m]; (k = 1,., n-1)

ltl - zone de deplasare cu viteza constanta la trecerea peste suportii intermediari[m];

(l = 2, . ... , n-1).

Calculul se face pentru cele doua sensuri de deplasare a caruciorului (în gol si încarcat cu sarcina).

          Precizam faptul ca toate distantele specificate aici (comune pentru toate situatiile luate în studiu) sunt distante reduse la orizont. Pentru simplificarea calculelor se va lucra cu aceste distante, urmând ca necesara corectie sa se faca în final (distantele reale vor fi obtinute introducând corectia 1 / cosb în care b este înclinarea medie a liniei, în grade)

a.      dus (carucior gol; deplasare aval-amonte)

                 [I.1]                     

          La limita putem considera:

                                [I.2]                                                            

                  [I.3]                                         

                     [I.4]                                        

          În consecinta relatia (1) devine

     [I.5]            

b.     întors (carucior cu sarcina; deplasare amonte - aval) - v. formula 1:

            

Distanta totala parcursa pentru o sarcina (distanta redusa) va fi:

                                                                                                                   [I.6]

          Distanta reala parcursa pentru o sarcina va fi, în acest caz:             

                       [I.7]                                 

Considerând vitezele corespunzatoare diferitelor zone de deplasare (vs; vp; vt si vd), timpul total pentru a aduce întreaga masa lemnoasa pe platforma de descarcare va fi:

     [I.8]                       

în care:

          N este numarul total de sarcini din tason;

          n - numarul total de "sustineri" ale cablului (inclusiv ancorarile).;

vs - viteza medie de deplasare în zonele de accelerare/decelerare pentru pornirea/oprirea în statiile extreme [m/s];

vp - viteza medie de deplasare în zonele de accelerare/decelerare pentru trecerea peste suportii intermediari [m/s];

vt - viteza de deplasare la trecerea peste sabotii de sustinere a cablului purtator [m/s];

vd - viteza de deplasare în deschideri [m/s];

b  -  înclinarea medie a liniei [grade];

Pentru considerente practice notam cu n* numarul suportilor intermediari ai cablului purtator ai instalatiei.

În acest caz, relatia dintre n si n* este

                                     

                                                n* = n - 2                        [I.9]                                 

în care

          n* este numarul suportilor intermediari

          n - numarul total de sustineri ale cablului purtator, inclusiv ancorarile

          În consecinta valoarea timpului total pentru deplasarea întregii mase lemnoase din parchet pe platforma primara va fi:

        [I.10]                  

          Evaluarea distantelor de deplasare, a vitezelor corespunzatoare si a timpului total de transport se va face dupa prezentarea tuturor situatiilor posibile luate în studiu.

2.2. Situatia T(n - 1) - un punct de încarcare  în fiecare deschidere a liniei

          Schema de calcul, prezentata în fig. I.2, prezinta situatia cel mai des întâlnita în practica: masa lemnoasa recoltata este adunata sub linia funicularului, în punctele cele mai accesibile; de obicei se formeaza câte 1-2 tasoane în fiecare deschidere. Pentru usurinta demonstratiei consideram ca exista un singur tason în fiecare deschidere - în total "n-1" tasoane, deci "n-1" puncte de încarcare.

          Semnificatia simbolurilor si notatiilor este cea specificata la pc. 2.1. (si tinând cont de precizarile facute pentru distanta lsi). La limita putem aprecia ca tasoanele au marimi aproximativ egale, numarul de sarcini în fiecare deschidere fiind:



                                  [I.11]                             



Fig. I.2. Calculul timpilor de transport. Situatia T(n - 1); "n - 1" puncte de încarcare


          Lungimea redusa a traseului parcurs de carucior (în gol si cu sarcina) va fi (respectând aceleasi conditii impuse la pc. 2.1):

a.       pentru sarcinile din deschiderea D1 (tasonul 1)

            [I.12]                    

b.      pentru sarcinile din deschiderea D2 (tasonul 2)

                                  

sau

                       [I.13]                   

c.       pentru sarcinile din deschiderea D3 (tasonul 3)

                             

sau

               [I.14]                   

d.      pentru sarcinile din deschiderea Dn-1 (ultima deschidere; tasonul "n-1")

sau                                                                                 [I.15]

             

                                                         

Deoarece

                  [I.16]                   

rezulta:

        [I.17]                    

          Însumând distantele partiale estimate anterior, pentru fiecare tason în parte, obtinem distanta totala parcursa redusa la orizontala în situatia luata în calcul si anume:

                  

                                                                                  [I.18]

Efectuând sumele partiale ale elementelor componente ale formulei anterioare obtinem:

*       pentru distantele de accelerare/decelerare la pornirea si oprirea în statiile extreme, de încarcare-descarcare

2ls + 2ls + . + 2ls = 2(n -1)ls                                 [I.19] 

                            

*       pentru distantele de accelerare/decelerare la trecerea peste suportii intermediari ai cablului purtator

2lp + 4lp + 6lp + . + 2(n - 2)lp = (n - 1)(n - 2)lp                         [I.20]                  

*       pentru distantele pe care caruciorul se deplaseaza cu viteza constanta, la trecerea peste suportii intermediari ai cablului purtator

                             [I.21]                             

*       pentru distantele strabatute de carucior cu viteza constanta

                       [I.22]                                      

          [I.23]                             

          Sintetizând, distanta totala parcursa (redusa la orizontala) va fi, în situatia "(n-1)":

 

                                                                                      [I.24]    

          Distanta reala totala parcursa (L*t(n-1)) va fi, în acest caz:

                               [I.25]                          

Analog situatiei T(1) - un singur punct de încarcare - putem scrie formula de calcul a timpului total de transport:

                                                                           [I.26]

(semnificatia notatiilor folosite pentru vitezele de deplasare este cea prezentata la T(1)).

          Facând si aici înlocuirea n* = n - 2, în care n* este numarul suportilor intermediari ai cablului purtator, relatia (I.26) devine:

                                                                                                        [I.27]

2.3. Situatia T(N) - "N" posibile puncte de încarcare

          Schema de lucru pentru situatia a "N" puncte de încarcare este prezentata în fig. I.3.

Au fost marcate corespunzator zonele posibile de formare a sarcinii.



Fig. I.3. Calculul timpilor de transport. Situatia T(N) - "N" posibile puncte de încarcare sub linia instalatiei.


Timpii de transport, pentru fiecare zona în parte, sunt calculati luând în considerare o distanta medie de transport, masurata de la platforma primara la centrul geometric al zonei.

a.       pentru zona Z1

                                                                                    [I.28]

(notatiile au aceeasi semnificatie ca la pc.2.1 si 2.2)

b.      pentru zona Z2

                   [I.29]                             

c.       pentru zona Z3

                    [I.30]                    

d.      pentru zona Z4

    [I.31]          

e.      pentru zona Zn-1

      [I.32]                    

          Distanta totala parcursa, redusa la orizontala, pentru a transporta toate sarcinile din parchet va fi:

                                                     [I.33]

 [I.34]            

          Distanta reala va fi:

                                                 [I.35]

          În mod similar cu situatiile anterioare, timpul total de transport va fi:

         

                                                                                      [I.36]

Facând înlocuirea n* = n - 2 (n* este numarul suportilor intermediari ai cablului purtator) obtinem

                                      

                                                                                      [I.37]

         

 

3. EVALUAREA COSTURILOR

          În acest capitol vor fi analizate aspectele specifice privind durata transportului în variantele analizate (analiza comparativa), realizarile în domeniu din zone ale Europei cu traditie în utilizarea instalatiilor cu cablu ca si concluziile privind posibilele solutii de reducere a costurilor transportului tehnologic în parchetele de exploatare a lemnului  din regiunea montana.

3.1. Durata transportului - analiza comparativa

          Pentru a estima durata transportului în situatiile mentionate, este necesar sa precizam vitezele la deplasarea caruciorului pe cablu, în diferite puncte ale traseului.

          Literatura de specialitate recomanda urmatoarele valori:

a.      pentru deplasarea gravitationala a caruciorului încarcat cu sarcini în deschideri viteza nu va depasi 10 m/s; se recomanda pentru siguranta, o viteza de 8 - 9 m/s;




b.     pentru deplasarea caruciorului (gol sau încarcat) cu un cablu tragator în circuit închis actionat de motorul instalatiei, viteza maxima este data de rapoartele de transmisie si turatia tamburului; la motoarele de 30 - 45 CP (22 - 33 kW), viteza maxima, la treapta a VI-a si turatie de 2400 rot/min, este de 6,60 m/s (se poate atinge doar la caruciorul gol - în acest caz forta de tractiune la spira superioara este cea mai mica);

c.     în apropierea suportilor intermediari viteza va fi de 3 - 4 m/s si poate urca, în conditiile unui teren relativ uniform si a unor înaltimi mici de amplasare a sabotilor, pâna la 6 m/s;

d.     pe suportii intermediari, ca si pe o distanta de 5 m înainte si dupa trecerea pe sabot, viteza de deplasare va fi de 4 m/s;

e.      vitezele minime (în situatia deplasarii gravitationale) care sa permita o functionare continua a instalatiei si sa previna autoblocarea caruciorului în punctele dificile ("urcarea" pe suporti, spre ex.) vor fi de 1,8 - 2 m/s.

          În consecinta, în aceasta aplicatie, pentru calculul timpilor de transport (v. 2.3 - partea I a acestei lucrari) s-au utilizat urmatoarele valori:

-         viteza medie de deplasare în deschideri:

vd = 8 m/s

-         viteza de trecere a caruciorului peste suportii intermediari:

vt = 4 m/s

-         viteza medie de urcare si coborâre pe sau de pe suportii intermediari:

vp = 6 m/s

                   (acceleratie de 0,2 m/s2 , respectiv deceleratie de -0,2 m/s2)

-         viteza medie pe portiunile de început si sfârsit ale traseului (pornire/oprire în punctele de încarcare/descarcare):

vs = 4 m/s

Distantele parcurse în punctele mentionate pot fi calculate cunoscând înclinarea cablului descarcat sau încarcat cu sarcini de circulatie, vitezele de început si sfârsit, valorile acceleratiei/deceleratiei.

Pentru situatia în care unghiul de frângere a cablului purtator pe suport este de 5 -  6° (linia neîncarcata) respectiv de 20 - 30° (la apropierea caruciorului cu sarcina) si considerând o acceleratie de 0,1 - 0,3 m/s în zonele de pornire/oprire valorile distantelor vor fi:

-         ls = 15 - 25 m

-         lt = 11 - 12 m

-         lp = 15 - 29 m

-        

(semnificatia notatiilor este cea precizata la pc.2.1.)



Fig. I. 4. Vitezele de deplasare a caruciorului cu sarcina si distantele medii parcurse


Pe baza relatiilor de calcul, a valorilor determinate anterior pentru viteze si distante si tinând cont de toate particularitatile traseelor, s-a calculat timpul total de transport pentru opt variante de instalare luate în studiu în cazul unui volum de transport de 1000 m3. Rezultatele sunt prezentate în tab. I.1 si fig. I.5.

Timpul total de transport

        Tab. I.1.

Timp de transport   [ore]     *pentru V = 1000 m3

L.B.

FP.V1

FP.V2

FP.V3

FP.V4

FP.V5

FP.V6

FP.V7

FP.V8

T(1)

48,81

37,68

38,47

44,29

40,01

55,66

42,28

50,47

50,78

T(n-1)

35,53

32,46

37,11

30,74

34,21

37,83

31,61

42,09

40,84

p1*[%]

73

86

96

69

86

68

75

83

80

T(N)

24,27

28,39

19,92

29,53

28,61

34,56

24,01

38,11

38,33

p2**[%]

50

75

52

67

72

62

57

76

75

p3***%

68

87

54

96

84

91

76

91

94

p1*

p2**

p3***

= (T(n-1) / T1)*100 [%]

= (T(N) / T1)*100 [%]

= (T(N) / T(n-1))*100 [%]

Rezultatele obtinute demonstreaza faptul ca timpul total de transport se reduce semnificativ în cazul în care sarcinile sunt distribuite în lungul liniei si nu sunt concentrate într-un singur punct (evident daca acest lucru este posibil). Comparatia este valabila daca (în situatia T(1)) sarcina este concentrata în ultima deschidere; în caz contrar rezultatele se modifica.

          Ne intereseaza în mod deosebit valorile obtinute în cazul T(n-1) - sarcina concentrata în tasoane amplasate în fiecare deschidere si T(N) - sarcina distribuita sub linie (tinând cont de toate restrictiile specificate la pc. 2.3 - în partea I a acestei lucrari - si care limiteaza zonele de amplasare a materialului lemnos; calculele pentru T(N) s-au facut cu respectarea acestor limite).

          Este de remarcat faptul ca, în toate cazurile studiate, timpul total de transport este mai mic daca sarcina este distribuita sub linie (relativ uniform), decât în cazul în care sarcina este concentrata într-un singur punct în fiecare deschidere. Diferentele merg de la 2% la 29%, în functie de:

-         numarul de deschideri (respectiv numarul suportilor intermediari)

-         restrictiile privind amplasarea masei lemnoase recoltate

-         tipul instalatiei cu cablu si posibilitatile de tras (adunat) lateral

Se constata, spre exemplu, importante variatii ale timpului de transport, pe acelasi profil, la schimbarea secventei de amplasare a suportilor intermediari si, mai ales, la marirea numarului acestor suporti. În acest ultim caz timpul total de transport poate creste cu 4 - 12% (datorita, în principal, timpilor partiali de decelerare, trecere peste suport si accelerare pâna la viteza de regim).

 Aceasta crestere, a timpului total de transport poate fi anulata daca, prin amplasarea suportului suplimentar, am micsorat înaltimea cablului fata de sol si, implicit, timpul de tras lateral si de ridicare a sarcinii la carucior.

          2. Rezultate. Concluzii privind timpul de transport

Duratele diferite ale timpului total de transport si valoarea diferentelor rezultate pentru profilele FP.V1 - V8, luate în studiu pentru realizarea acestei lucrari, exprima o tendinta, dar cuantificarea exacta a acestor diferente este extrem de dificila, datorita dependentelor de un mare numar de parametri (ce pot avea evolutii imprevizibile, contradictorii).

Problema care se pune nu este cât de mare sau cât de mica este diferenta de timp, ci faptul ca aceasta exista si este în favoarea situatiei în care masa lemnoasa este raspândita sub linie si nu este concentrata într-un punct în fiecare deschidere.

Atâta vreme cât exista o diferenta de timp, aceasta trebuie exploatata si transformata în diferenta de cost favorabila.

Cercetarile întreprinse, privind structura timpului de lucru cu instalatiile cu cablu scot în evidenta faptul ca transportul propriu-zis al sarcinii reprezinta 13 - 27% din timpul total înregistrat pentru o cursa (incluzând toate fazele de lucru necesare, de la deplasarea caruciorului gol în parchet si pâna la descarcarea sarcinii pe platforma primara).

În tab. I.2 se dau timpii înregistrati la o cursa, pe diverse tipuri de instalatii, în Germania si Norvegia, în conditiile în care trasul lateral al sarcinii se face pe distanta medie de 15 m. Se constata ca unul din factorii determinanti pentru marimea ponderii timpului de transport în timpul total de lucru este lungimea liniei.

Structura timpului total de lucru la o cursa a instalatiei cu cablu

                                                                             Tab. I. 2a.

          Zona de lucru

Germania



(Bavaria)

Norvegia

Tipul instalatiei

ZW

BE

HE

KI

Distanta de transport

[m]

300 -

500

600 - 1100

350 -

450

650 -

750

Sarcina

[m3]

0,7 -

1,5

0,9 -

1,7

0,6 -

1,0

0.5 -

0,7

Timp

de

lucru

[%]

Întoarcerea caruciorului gol

18

27

17

25

Manevre de deplasare a cârligului

la sarcina*

37

30

38

28

Tragerea laterala a sarcinii

19**

11

7

6

Deplasarea caruciorului cu sarcina

16

23

13

18

Descarcarea sarcinii; semnale

10

9

25***

23***

          ZW - Zwergkuli;  BE - Bergriese; HE - Heggelia; KI - Kilen

           Date prelucrate dupa I. Samset [36] si J. Timinger [70].

                                                                                    

         

                                                                             Tab. I.2b.

Zona de lucru

Norvegia

                    Tipul instalatiei

Sokna

Per Igland

Nestestag

Distanta de transport

[m]

850 -

900

800 -

1000

1100 -

1350

Sarcina

[m3]

0,6 -

1,0

1,5 -

2,2

1,2 -

2,0

Timp

de

lucru

[%]

Întoarcerea caruciorului gol

24

25

24

Manevre de deplasare a cârligului la sarcina*

17

28

31

Tragerea laterala a sarcinii

6

9

11

Deplasarea caruciorului cu sarcina

19

27

25

Descarcarea sarcinii; semnale

34***

11

9

* include oprirea caruciorului, coborârea cârligului de sarcina, deplasarea cârligului la tason, legarea sarcinii, ridicarea sarcinii si cuplarea la  carucior,  manevrele de pornire a caruciorului

** tras lateral pe d > 20 m

*** sunt inclusi si timpii de pregatire si încheiere si toti timpii neproductivi, din toate fazele

          Date prelucrate dupa I. Samset si J. Timinger.

Desi exista studii teoretice importante privind problema abordata, cercetarile de teren întreprinse pâna în prezent, în tara, au fost efectuate doar pe zone restrânse si doar pentru unele instalatii cu cablu.

În zona cercetata de autor, masuratorile suplimentare efectuate (referitoare la durata deplasarii caruciorului gol si cu sarcina) s-au concentrat pe instalatiile FP 2 si FUC MF 2005, amplasate în zonele Zarnesti, Râsnov, Cernatu.

Rezultatele - care nu pot fi generalizate în orice conditii  - au aratat ca aceasta durata reprezinta 17 - 32% din durata totala a unui ciclu de lucru.

 Procentele se înscriu în limitele obtinute si în alte zone (sau specificate în lucrarile de specialitate); dificultatea masuratorilor nu permite însa determinarea clara a limitelor de timp pentru toate etapele adunatului lateral, pentru a putea identifica influenta exacta a fiecarui factor.

Chiar daca, în mod aparent, transportul propriu-zis al sarcinii nu reprezinta ca durata decât 17 - 32% din timpul total necesar pentru o cursa (pentru situatiile luate în studiu) este evident ca orice scadere a acestui timp este de natura sa conduca la micsorarea generala a marimii costurilor de exploatare.

          Bibliografie

              1.   Antonoaie, N. - Management forestier. Proiectarea liniilor si amplasarea instalatiilor de transport cu cablu. Editura Leda, Constanta, 2000

              2.   Antonoaie, N. - Cercetari privind optimizarea amplasarii instalatiilor de transport cu cablu în regiunea montana. Teza de doctorat. Brasov, 2000.

              3.   Chiru, V. - Utilaje pentru exploatari forestiere. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.

              4.   Davis, L.S., Johnson, K.N. - Forest Management. McGraw-Hill, Inc., New York, 1987.

              5.   Dragan, I.C., Bora, L., Cerchez, Gh., Comanescu, Al., Stan, I. - Funiculare forestiere. Editura CERES, Bucuresti, 1971.

              6.   Ionascu, Gh., Antonoaie, N., Ignea, Gh. - Instalatii cu cablu pentru transport de lemn si materiale. Editura CERES, Bucuresti, 1982.

              7.   Milescu, I., Marocico, Val. - Consideratiuni privind structura pretului de cost al lemnului pe picior în conditiile economiei de piata. În: Revista Padurilor, nr. 1, 1995, pp. 9-14.

              8.   Oprea, I. - Organizarea santierelor de exploatare a lemnului. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

              9.   Samset, I. - Winch and cable systems in Norwegian forestry. Vollebekk, 1981.

          10.   Sundberg, U., Silversides, C.R. - Operational Efficiency in Forestry. Kluwer Publishing (vol. I-II), 1988-1989.

          11.   Umanet, V., Antonoaie, N. - Funicular semipermanent cu performante îmbunatatite pentru scosul lemnului pe distante lungi. Referat stiintific final - Contract 81/1988.

          12.   Timinger, J. - Arbeitsuntersuchungen bei der Seilbringung in Nadelholzhieben oberbayerischer Gebirgsforstämter Forstliche, Forschungsanstalt, München, 1971.













Document Info


Accesari: 4178
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )