Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































MANAGEMENTUL SI INGINERIAVALORII 2

management












ALTE DOCUMENTE

DECLARAŢIA DE POLITICĂ A CONDUCERII
LISTA DOCUMENTELOR EXTERNE IN VIGOARE
ANALIZA VARIABILITĂŢII GLOBALE
TEMATICA EXAMENULUI DE LICENTA 2007-2008 management turistic si comercial
Management international - Prezentarea studiului de caz : BATA Ltd.
ANALIZA TEHNICA
Analiza comparativa a managementului strategic in economia industriala si in economia serviciilor
MANAGEMENT STRATEGII
Aprecierile calitatii vinului
Raport de cercetare

MANAGEMENTUL sI INGINERIAVALORII 2

V. Etapele studiului de MV



Restrictiile se pot referi, de exemplu, la:

Nivelul de detaliere în aplicarea analizei valorii se stabileste în functie de complexiatea produsului, marimea seriei de fabricatie si de obiectivele urmarite.


- cadre specializate in analiza valorii;

- specialisti din sectia sau atelierul de fabricatie a produsului;

- specialisti în aprovizionare;

- specialisti în desfacere sau prestari servicii;

- specialisti în controlul calitatii produselor;

- designer;

- matematicieni si specialisti în tehnnica de calcul;

- informaticieni;

- specialisti în marketing.

2. Membrii colectivului trebuie sa fie specialisti din compartimentele si sectiile unitatii care pot influenta asupra conceptiei, fabricatiei, costurilor si desfacerii produsului. In colectivul de lucru este necesar sa existe întotdeauna proiectantul produsului studiat si cel putin un cadru specializat în analiza valorii, care cunoaste metodologia de lucru aplicata la produse.

3. Conducătorul colectivului de lucru este de drept responsabilul temei de cercetare sau seful de proiect al produsului; el poarta intreaga raspundere pentru aplicarea metodei analizei valorii si calitatea rezultatelor obtinute.


Faza 3 PREGATIREA METODOLOGICĂ


Pregatirea metodologica in vederea aplicarii analizei valorii poate fi efectuata înaintea începerii lucrarilor, pentru toate etapele si fazele de realizarea sau pe parcursul realizarii acestora pentru fiecare etapa si faza în parte.

Pregatirea metodologica pentru toti membrii colectivului de lucru se asigura de catre conducătorul colectivului.

In cadrul pregatirii metodologice trebuie subliniate în mod corespunzator continutul, scopul, posibilitatile analizei valorii pentru realizarea functiilor necesare ale produsului studiat la un cost minim si in conditiile asigurarii calitatii, fiabilitatii, performantelor si livrarii acestuia. In activitatea colectivului este necesar sa se promoveze principiul muncii in echipa, sa se stimuleze creativitatea participantilor si sa se înlăture tendintele de rutină în abordarea problemelor.


Faza 4 STABILIREA PLANULUI DE LUCRU


1. Planul de lucru al colectivului se întocmeste potrivit etapelor si fazelor studiului de MV.

2. Pentru fiecare etapă si fază se definesc sarcinile, termenele si responsabilitătile. De asemenea pot fi precizate si mijloacele materiale si financiare, precum si colaborările necesare realizării fiecărei etape sau faze.


Faza 5 APROBAREA PLANULUI DE LUCRU


Planul de lucru al colectivului se aprobă de către conducerea unitătii.

Realizarea prevederilor planului de lucru se controlează de către un cadru de conducere desemnat în acest scop.



ETAPA II ANALIZA NECESITATII SOCIALE


Faza 1 CULEGEREA INFORMATIILOR


1. Această fază cuprinde:

- stabilirea necesarului de informatii;

- identificarea surselor de informatii;

- culegerea si prelucrarea informatiilor în vederea utilizării lor.


3.Compararea functiilor, a dimensiunilor lor tehnice si a costurilor functiilor produsului existent cu cele ale unor produse similare cu performante de vârf realizate în tară si în străinatate.


Faza 4 STABILIREA DIRECTIILOR DE CERCETARE


1. In această fază se efectuează:

Faza 1 ELABORAREA PROPUNERILOR DE REALIZARE A PRODUSULUI NOU SAU SUPUS MODERNIZARII


Pentru fiecare solutie se determină dimensiunile tehnice si economice ale functiilor si se execută toate fazele etapei a III-a.

Se verifică dacă solutiile se încadrează în restrictiile stabilite prin temă.

Solutiile propuse se compară între ele sub aspectul valorii de întrebuintare si al costurilor si se alege solutia optimă pe baza criteriului maximizării raportului dintre valoarea de întrebuintare si costul de productie.

ETAPA V APROBAREA SOLUTIEI OPTIME

Colectivul de lucru prezintă concluziile sale asupra solutiilor propuse. Se avizează si se aprobă solutia optimă, atât din punct de vedere al valorii de întrebuintare, cât si al costului produsului.

Lucrarea se avizează conform dispozitiilor legale în vigoare pentru studiile si proiectele de produse noi sau modernizate.

Se recomandă ca în componenta colectivului de avizare să existe cel putin o persoană specializată în analiza valorii.

Conducerea unitătii urmăreste respectarea termenului de realizare prevăzut.


Bilantul si prezentarea solutiilor alese


Bilantul si prezentarea solutiilor alese reprezinta a sasea etapa a procesului de MV. Animatorul grupului prezinta celui de ia decizii, sub forma unui bilant, propunerile selectionate în timpul fazei precedente. Concluziile bilantului se vor concretiza printr-o propunere pe care grupul de lucru o face si în care se vor prezenta punctele forte ale solutiei alese.

Ůrmeaza examinarea recomandarilor avansate si decizia serviciilor implicate. Recomandarile vor fi eventual corectate si se vor prezenta desenele cu solutia pentru produsul studiat si calculele tehnico-economice.

In final se întocmeste proiectul, se aproba graficul de implementare a propunerilor si se transmite serviciilor operationale.

Prin analiza sistemică si functională MV defineste practic directiile de cercetare pentru perfectionarea produsului studiat, moment în care începe actul creativ. Pentru aceasta trebuie să facem apel la metodele de creativitate consacrate. Procesul de proiectare sau reproiectare al unui produs este un proces de creatie tehnică.

In timpul acestei faze se caută răspunsul la întrebarea lui Larry Miles, "Ce altceva va face produsul ?". Această fază mai este cunoascută si ca o fază a speculatiilor. Fazele de informare se încheie cu elaborarea diagramei FAST si cu analiza sistemică a functiilor. Prin faza de creativitate căutăm cele mai bune solutii pentru materializarea functiilor identificate, din punct de vedere al unui criteriu sau al unui set de criterii. Multe dintre lucrurile pe care le folosim în viată cotidiană au fost catalogate cândva ca fiind imposibil de realizat. Si iată că acum ele au pătruns în cotidian. Si aceasta a devenit posibil pentru că cineva a vrut să depăsească barierele momentului.

Exista numeroase metode prin care se pot genera idei. Fiecare dintre ele poate fi folosită cu succes. MV nu impune o anumită metodă de creativitate. Totusi cea mai frecvent utilizată metodă este cea a brainstormingului. Regula de bază a metodei este să nu pronunti niciodată un cuvânt descurajator, nici măcar vis a vis de tine. Prin aplicarea corectă a metodei se generează idei, se crează un flux de gândire. Analiza ideilor rezultate în urma aplicării brainstormingului se face în faza următoare. Pe parcursul derulării procesului nimeni nu trebuie să-si facă probleme dacă idea este fezabilă sau nu, dacă va fi acceptată sau nu. Este de preferat ca prin aplicarea metodei să generăm un numar cât mai mare de idei pentru fiecare dintre functiile problemă. Declaratiile negative, mimica facilă sau orice altă actiune critică distrug o sesiune de creativitate.

După încheierea sesiunii de brainstorming echipa va examina ideile în sensul că ele pot fi combinate

Sarcina de descoperire, identificare si alegere a solutiilor optime este o operatie de conceptie, de proiectare. Toate metodele corespunzătoare, diferitele tehnici de stimulare a creativitătii, desi nu fac parte din MV propriu-zisă, sunt inseparabile de aceasta.

Grupurile pluridisciplinare de lucru sunt formate din economisti, tehnicieni si specialisti în inventică.

Orice proces de creatie tehnică are mai multe faze:

faza logică, de formulare a problemei, adunarea datelor, căutarea solutiilor;

faza intuitive = perspectivă, generalizare, eliberarea gândirii de solutiile anterioare, în care se conturează descoperirea;

faza critică = examinare a descoperirii, verificare, punere la punct;

Există mai multe principii ale inventicii:

Procesul de descoperire -inventie-inovatie se poate provoca si reproduce;

Procesul de descoperire -inventie-inovatie este acelasi pentru toate disciplinele;

Decoperirile, inventiile se nasc în subconstient; de aceea cercetătorul trebuie să se expună în mod voit unei multitudini de stimulente exterioare.

Metodele de conceptie se împart în două mari categorii:

Metode intuitive;

Metode analitice.


Metodele intuitive favorizează aparitia ideilor prin intermediul grupului pluridisciplinar. Există două modalităti mai importante de abordare:

Brainstorming-ul;

Sinectica.


Metoda Delphi are ca premise opiniile intuitive ale unor specialisti de înaltă calificare, care trebuiesc recoltate si prelucrate în mod sistematic, căutându-se eliminarea influentelor secundare.

Grupul de experti trebuie să cuprindă între 5 si 10 membri, specialisti cu înaltă calificare, cu posibilităti de a emite idei noi.

Ancheta se face în scris pe baza unor chestionare, în mai multe runde, păstrându-se anonimatul participantilor până la sfârsit, rezultatele fiind apoi prelucrate pentru obtinerea unei liste posibile.

In prima rundă chestionarul are o anumită particularitate prin faptul că prin el se initiază ancheta si el trebuie să cuprindă toate informatiile necesare.

In a doua rundă întrebările se prelucrează obtinându-se o mediană (valoare centrală) care este valoarea aflată la mijlocul tuturor valorilor indicate de experti. Chestionarele sunt însotite de opiniile rundelor precedente, statistici, grafice astfel încât participantii să fie ajutati să revizuiască primele rezultate.

In ultima etapă se face analiza evolutiilor de la un chestionar la altul si se pun în evidentă factorii principali.



Cu ocazia bilantului final se va pune în evidenăt eficacitatea utilizării MV sub forma unor curbe de tipul:


Cost

Solutie existenta



Solutie noua








Numar de produse

Fig. 7.1


Acest gen de analiza permite determinarea productiei minime de la care rezultatele MV se fac simtite.


Valoare










Timp

  Cost


Intervalul de timp

 

Fig. 7.2


Graficul de mai sus releva eficienta activitatii grupului de MV.



VII.1. Dimensiunea economica a noii solutii


Metodologia de dimensionare economica a functiilor este generala si de aceea se poate aplica pentru orice solutie constructiva pornind de la zero.

Pentru economisirea efortului se poate folosi dimensiunea economica din varianta de referinta într-o masura mai mare sau mai mica, în functie de gradul de modificare a solutiei.

Astfel, daca nu se modifica solutia initiala decât în parte, prin înlocuirea sau modificarea unor elemente de cost nu este necesara realizarea în detaliu a dimensionarii decât pentru elementele modificate, dupa cum urmeaza:

  1. Daca se modifica un reper ( operatie ) , ceea ce conduce la o modificare a costului fata de varianta de referinta:

Functia F4-Rezistă la agenti chimici.

Această functie poate fi apreciată prin timpul în care produsul rezistă sub actiunea agentilor chimici.

Utilitatea acestei functii se apreciază prin relatia:


u4= T/Tmax.


unde,

T,Tmax.= reprezintă timpul, respectiv timpul maxim în care frigiderul rezistă sub actiunea agentilor chimici, în mediul standard.

Se apreciază că: u4=1.


Functia F5-Poarta informatii


Utilitatea acestei functii se apreciaza prin numărul de informatii înscrise pe aparat:


u5= n/nmax.


unde,

n, nmax. reprezintă numărul de informatii, respectiv numărul maxim de informatii utile.

Se apreciază că utilitatea variantei concrete este: u5=1.


Functia F6-Are aspect estetic.


Functia este subiectivă, utilitatea intrinsecă a acesteia poate fi apreciată prin note acordate de cei investigati variantei concrete de produs: u6= N/Nmax.

unde,

N=66 si reprezintă nota obtinută de variantă.

Nmax. = 100si reprezintă nota maximă posibilă.

u6= 66/100= 0.66


Functia F10-Asigura controlul si reglarea parametrilor

Această functie poate fi apreciată prin limitele prin care se poate regla temperatura de răcire pe care o poate atinge produsul. In cazul frigiderului analizat fiind t= -16 C.

Limitele admise de utilizatori sunt: tmin.= -5 C, tmax.=-18 C.

u10=a t+b

u10=-1/13 (-16)-5/13=11/13=>u10=0.84


Functia F11- Asigura conditii ergonomice de lucru


Aceasta functie se poate aprecia prin capacitatea brută, care în cazul frigiderului analizat este: C=352 l.

Nr.

crt.

Suban-

Samblu

Cost mate-riale


Cost mano-pera

Cost total

Repartizarea pe functii in unitati banesti

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

F11

F12

F13

F14


Motor




















Carcasa



















Placa cicuit



















Rafturi



















Balcoane de usa



















Sertar



















Comparti-

ment oua



















Termostate



















Cablu de alimentare



















Total cost-cj




















Pondere in cost-pj


















Dimensionare economică-cij Tabelul 10.3


Dimensionare economică- Materiale Tabelul 10.4

Nr.

crt.

Suban-

samblu

Costul

materialelor

Repartizarea pe functii

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

F11

F12

F13

F14


Motor

















Carcasa

















Placa circuit

















Rafturi

















Balcoane de usa

















Sertare

















Comparti-

ment oua

















Termostate

















Cablu de

alimentare

















TOTAL MATERIAL

















Pondere in materiale

















Pondere in cost


















Stabilirea importantei relative a functiilor- sondaj de opinie Tabelul 10.5


S

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

F11

F12

F13

F14























































































































































Total


















Medie















Ordine















Pondere

qj















uj















Uj















Note de 1-14















Pondere qj















Uj

















Dimensionarea economică a functiilor


Dimensionarea economică -pij -% Tabelul 10.6


Suban-samblu

Cost mate-riale


Cost

ma-no-pera


Cost total

Repartizarea pe functii in % din costul total

F


F


F


F


F


F


F


F


F



F


F


F


F




F


Motor



















Carcasa



















Placa circuit



















Rafturi


















Balco-ane de usa


















Sertare


















Com-par-timent

oua


















Termos-tate


















Cablu de alimentare




















Dimensionare economică -cij Tabelul 10.7.


Nr.

crt.

Subansam- blu

Cost

materi-ale

Cost mano-pera

Cost

total

Repartizarea pe functii in unitati banesti

F


F


F


F


F


F



F


F


F


F



F



F


F


F



Motor



















Carcasa



















Placa

circuit



















Rafturi



















Balcoane

de usa



















Sertare



















Comparti-ment oua



















Termostate



















Cablu de

alimentare



















Total cost




















Pondere in

cost-pj




















Dimensionarea economică- Manopera Tabel 10.8


Nr.

crt.

Suban-

samblu

Cost

Mano-

pera

Repartizarea pe functii

F


F


F


F


F


F


F


F


F


F


F


F


F


F



Motor

















Carcasa

















Placa

circuit

















Rafturi

















Balcoane

















Sertare

















Comparti-

ment oua

















Termostate

















Cablu de alimentare

















TOTAL

MANOPERA

















Pondere in manopera


















Analiza sistemică


  1. Cazul în care se utilizează ponderea rezultată în urma sondajului statistic

j

qj

Uj

pj

qj2

qj pj

bqj

pj-

b qj

(pj-

bqj)2

F1










F2










F3










F4










F5










F6










F7










F8










F9










F10










F11










F12










F13










F14










TOTAL












Nr.

Crt.

Suban-samblu

Cost

Repartizarea pe functii

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

F11

F12

F13

F14


Motor

















Carcasă

















Placă

















Rafturi

















Balcoane de usa

















Sertare

















Comparti-ment ouă

















Termostate

















Cablu de alimentare

















Total cost-cjl

















Pondere in cost- pjl


















b) sa se stabileasca daca functiile existente sunt dimensionate economic, indicând functiile ale caror costuri sunt prea ridicate comparative cu nivelul de importanta al acestora. În acest sens se va întocmi graficul costuri-nivel de importanta al functiilor.

c) care sunt functiile asupra carora se va orienta cu prioritate analiza în faza de conceptie. Motivati raspunsul.


Tabelul11.1


Nr crt.

Denumirea reperului

Costul total

Functii (nivel de importanta)

A(4)

B(4)

C(1)

D(3)

E(2)


Rama material plastic








Lentila sticla








Brate material plastic








Balamale








Nituri








Ax pentru balamale








Lamele de protectie pe nas








Lama metalica în interiorul bratelor







TOTAL








Calculul dimensionarii economice a functiilor se efectuează cu ajutorul formulei:

Cij = CRi x pj

unde,

Cij = costul functiei «j» datorat reperului «i»

CRi = costul reperului «i»

pj = ponderea functiei «j»

pj = nj/j


1. Costul functiei pe nivel de importanta pentru fiecare reper este:


Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper


Se determina costul functiilor de nivel de importanta mai mare ca 1.

Costul functiei de nivel ni (pentru ni >1)=(costul functiei de nivel 1)x(Nivelul ni functiei)


Pentru reperul 1


Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=10,00


Pentru reperul 2


Pentru functia

Pentru functia

Total=14


Pentru reperul 3


Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=6


Pentru reperul 4


Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=2

Pentru reperul 5


Pentru functia

Pentru functia

Total=2


Pentru reperul 6


Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=1

Pentru reperul 7


Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=0.5

Pentru reperul 8


Pentru functia

Pentru functia

Total=2.5

După ce am calculat influenta în costurile reperelor a fiecărei functii, vom calcula costurile functiilor:


CFA = 7

CFB = 18,611

CFC = 3,7345

CFD = 2,3625

CFE = 6,29


b) Se utilizeaza formula dreptei (în cazul când se respecta principiul dupa care costurile functiilor sunt proportionale cu nivelul de importanta a lor în valoarea de întrebuintare)

y = costul

x = nivelul de importanta

- estimatorul abaterilor de la proportionalitate

Se calculeaza "a"

a=2,7358


Se calculeaza dreapta de regresie ce trece prin origine si care reprezinta o proportionalitate ideala între costuri si nivelul de importanta al functiei:


Punctele A, B, C, D, E apartin dreptei de regresie si au coordonatele (xi, yi)



xi = nivelul de importantă al functiei «i»

yi = Costul functiei «j»


Fig.11.1. Graficul costul    functiei - nivel de importanta al functiei


A, B, C, D, E puncte reprezentate de costurile calculate în conditii de proportionalitate ideala.


A', B', C', D', E' puncte reprezentate de costurile (reale) repartizate pe functii, conform Tabelului 11.1.


c) Graficul sugereaza proiectantilor si tehnologilor, directiile de studiu privind ameliorarea solutiei constructive si tehnologiei de fabricatie a produsului astfel încât costurile realizarii functiilor B, C, E sa fie reduse.





XII. BIBLIOGRAFIE



1. Romeo-Mihai Ciobanu, Gheorghe Condurache, Dragos Paraschiv - Ingineria Valorii, Editura TEHNICA-INFO, Chisinău 2001.

  1. Paul Petrescu, Teodor Gherasim - Elemente de analiza valorii, Editura Academiei, Bucuresti 1981
  2. L.W. Crum - Ingineria valorii, Editura Tehnică, Bucuresti, 1976.
  3. Gerard Delafollie, Analyse de la valeur, Hachette Technique, Paris 1991
  4. STAS 11272/1-79
  5. STAS 11272/2-79
  6. Gheorghe Condurache - Managementul valorii produsului, Editura Gh. Asachi, Iasi, 1996
  7. Doina Iordache, Bogdan Nicoară, Mioara Duca, Marian Costea, Dan Cristian Rucinschi, Stefania Ion - Analyse de la Valeur Analyse Fonctionnelle, MATRIX ROM, Bucuresti 1999.
  8. Doina Iordache, Bogdan Nicoară - Analiza Valorii, PRINTECH, Bucuresti 2001.




loading...











Document Info


Accesari: 3257
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )