Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MANAGEMENTUL TIMPULUI

management












ALTE DOCUMENTE

Man prin bugete
Fundamentele managementului public
MANAGEMENTUL VANZARILOR
PARTICULARITATI ALE FUNCTIILOR MANAGEMENTULUI IN IMM
INOVAREA SI TEHNOLOGIILE INFORMATIONALE
Strategia managementului calitatii totale
PRACTICA - MODALITATI DE PROMOVARE A PRODUSELOR SI SERVICIILOR OFERITE DE CATRE O FIRMA
MANAGEMENTUL INTERNATIONAL
INSTRUCTIUNE PRIVIND ACCEPTAREA ORGANIZATIILOR OFERTANTE PENTRU LIVRAREA DE SERVICII SI / SAU PRODUSE, PRECUM SI EMITEREA AUTORIZATIILOR DE COMERCIALI
Analiza riscurilor intreprinderii

Managementul timpului

Rezumat



Autorii si-au propus sa prezinte procesele care compun managementul timpului si gama de metode si tehnici utilizate pentru programarea executiei activitatilor proiectului, monitorizarea si actualizarea acesteia. Sunt prezentate metode clasice - graficul calendaristic - si metode moderne de programare - tehnicile CPM, PERT, GERT. Īn final sunt prezentate succint cāteva produse software pentru managementul proiectelor mai cunoscute si utilizate pe plan international.

Cuprins

10.1. Importanta si componentele managementului timpului

10.2. Realizarea programului de executie a proiectului

            10.2.1. Obiective si restrictii

            10.2.2. Programarea prin metode clasice

            10.2.3. Programarea cu ajutorul graficelor retea

10.3. Īmbunatatirea programului de executie a proiectului

10.4. Monitorizarea si actualizarea programului

10.5. Utilizarea calculatorului īn managementul timpului



10.1. Importanta si componentele managementului timpului

Managementul timpului include ansamblul activitatilor necesar a fi desfasurate īn vederea asigurarii realizarii proiectului conform termenelor de executie prevazute prin contract.

Importanta realizarii obiectivului managementului timpului este data de efectul direct pe care esecurile īn acest domeniu le au asupra costurilor si credibilitatii contractantului. De regula, depasirile termenului de executie, imputabile constructorului, sunt amendate prin penalizari reprezentānd un anumit procent (0,5 - 10% din valoarea lucrarii) sau o suma fixa pentru fiecare zi de īntārziere. Pentru beneficiar (investitor) īntārzierile īnseamna amānari ale punerii īn functiune a proiectului, cresterea riscurilor de piata asociate proiectului, īntārzieri īn recuperarea investitiei, reducerea profitului asteptat, deci pierderi financiare extrem de importante. Īn concluzie, depasirea termenului de executie poate face ca un proiect considerat initial profitabil sa se transforme īntr-unul neprofitabil.

            Managementul timpului cuprinde urmatoarele procese:

·        Descompunerea proiectului īn activitati componente simple si stabilirea succesiunii lor. Definirea activitatilor necesare pentru realizarea proiectului presupune identificarea activitatilor specifice care vizeaza realizarea elementelor identificate īn cadrul descompunerii orientate pe scop a proiectului (organigrama sarcinilor). Definirea activitatilor si stabilirea succesiunii lor este realizata de catre ingineri, proiectanti si membrii echipei de proiect, stabilindu-se atāt conditionarile īntre activitati care tin de natura lucrarii executate (tehnologice), cāt si cele care tin de organizare sau factori externi (de exemplu, furnizori sau laboratoare de expertiza tehnica si testari);

·        Realizarea programului de executie a proiectului, prin apelarea, īn functie de complexitatea proiectului, la metode clasice sau moderne de programare;

·        Monitorizarea si actualizarea programului pe masura executarii lui, care include masurarea si raportarea progresului īn executarea programului si utilizarea resurselor, adoptarea de actiuni de corectie, actualizarea si ajustarea programului.


10.2. Realizarea programului de executie a proiectului

10.2.1. Obiective si restrictii

Prin programarea activitatilor componente ale proiectului de constructii se urmareste sa se realizeze o esalonare cāt mai economica a executarii acestora. Aceasta se concretizeaza īntr-un program (calendaristic si/sau retea) inclus īn proiectul de organizare de santier. Īn functie de complexitatea lucrarilor programate, se pot folosi metode clasice sau moderne.

Programarea executiei proiectului include reprezentarea grafica a programului, calculul termenelor de īncepere si terminare ale fazelor si activitatilor, precum si al rezervelor de timp, stabilirea duratei totale de executie si determinarea activitatilor critice, alocarea resurselor, nivelarea folosirii resurselor, optimizarea duratei de executie, realizarea de grafice comasate sau detaliate pentru fiecare activitate (lucrare, stadiu fizic) īn functie de nivelul ierarhic sau de executie care urmeaza sa utilizeze programul.

Dupa determinarea duratei de executie prin analiza drumului critic se compara aceasta cu durata de realizare impusa prin contract. Daca lungimea drumului critic este mai mare decāt durata de executie stabilita prin contract, se reia algoritmul de programare pornindu-se de la reanalizarea activitatilor situate pe drumul critic. Operatiunea se repeta pāna cānd durata programata devine mai mica sau egala cu durata contractata.

Programarea executiei lucrarilor trebuie sa ia īn considerare resursele disponibile pe parcursul realizarii proiectului, programul de lucru (daca se lucreaza 5 sau 6 zile pe saptamāna, 8, 10 sau 12 ore pe zi), constrāngerile legate de intervalele de aprovizionare cu anumite materiale si echipamente, de termenele de executie a unor parti din proiect sau de finalizare a acestuia.

10.2.2. Programarea prin metode clasice

Metodele clasice de programare se pot aplica cu succes īn cazul proiectelor de complexitate redusa, care sunt formate dintr-un numar mic de procese 626j92g simple de lucru (aproximativ 30 - 40 ) si folosesc resurse putine.

Succesul unei astfel de programari este conditionat, īn mod hotarātor, de pregatirea celor ce elaboreaza si urmaresc īndeplinirea programului.

Principala metoda clasica de programare se bazeaza pe reprezentarea proceselor simple de lucru, la scara timpului, īn cadrul graficului calendaristic (Gantt) īntr-un sistem de axe, īn care pe abscisa se īnscrie timpul, iar pe ordonata procesele simple de lucru. Fiecare proces simplu va fi reprezentat printr-o paralela la abscisa. Lungimea segmentului care reprezinta procesul simplu de lucru va fi data de durata programata pentru executarea acestuia, iar īnceperea procesului simplu de lucru va fi stabilita īn functie de succesiunea tehnologica proiectata, de restrictiile de durata si de nivelul resurselor disponibile. Elaborarea graficului calendaristic se face tinānd seama de precizarile din fisele tehnologice, īn urmatoarele etape:

- īmpartirea proceselor complexe de lucru īn procese simple si determinarea volumelor de lucrari ale acestora;

- stabilirea celei mai bune succesiuni tehnologice, pentru a elimina nesincronizarile si a asigura executarea īn paralel a unor lucrari;

- coordonarea termenelor de realizare ale fiecarui proces de lucru, pentru īncadrarea īn durata de executie propusa.

Uneori, īn graficele calendaristice pot fi īnscrise date referitoare la resursele necesare executarii proceselor simple de lucru programate (forta de munca, materiale, utilaje si mijloace de transport, prefabricate etc.). Graficul se prezinta astfel:

Nr.

Crt.

Denumirea lucrarii

Unitatea de masura

Cantitate

Productia īn mc\om-zi

Nr. necesar de om - zile

Nr. muncitori īn formatie

Durata lucrarii

Utilaje necesare

Esalonare calendaristica

1

2

3

4

5

6

7

8

9

I

II

III

IV

V

1

Sapaturi de pamānt

m3

960

4

240

20

12

 

2

Fundatii de beton simplu

m3

960

3

120

12

10

betoniera 250 t

 

3

Beton armat monolit

m3

960

0.5

720

48

15

betoniera 850 Vi, brat troliu

 

4

Beton armat prefabricat.

m3

680

1.5

450

12

38

macara turn BKSM

 

5

Zidarie caramida

m3

1060

1.5

700

20

35

malaxor mortar

 

6

Izolare termica si īnvelitori

m2

6600

69

968

32

30

 

Figura 51. Programarea pe baza graficului Gantt

Acest grafic calendaristic poate fi īmbunatatit prin evidentierea rezervelor libere sau totale de timp ale activitatilor necritice (aceste concepte vor fi prezentate ulterior).

Folosirea graficului Gantt asigura urmatoarele avantaje: este simplu si se elaboreaza usor; poate fi interpretat si de catre personalul fara pregatire speciala; asigura cunoasterea termenelor minime de īncepere si de terminare a lucrarilor etc. Poate fi utilizat cu succes si pentru realizarea graficelor de esalonare a investitiilor - activitatile fiind exprimate īn termeni financiari, sau pentru o programare la nivel de macroactivitati cum este programarea executiei unor obiecte īn cadrul obiectivului de investitii.

Eveniment

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

Terminare sapaturi īn spatii largi

Ń

Lansare comanda prefabricate

Ń

Lansare comanda confectii metalice

Ń

Terminare sapaturi īn spatii īnguste




Ń

Finalizare transport

Ń

Receptie prefabricate

Ń

Receptie confectii metalice

Ń

Finalizare turnare beton

Ń

Finalizare uscare beton

Ń

Terminare montaj

Ń

Figura 52. Graficul calendaristic al reperelor importante īn executarea proiectului

Principalele dezavantaje ale programarii lucrarilor cu ajutorul graficului Gantt sunt: se aplica greu la lucrarile complexe, deoarece nu reda legaturile tehnologice si organizatorice dintre procesele simple de lucru; este rigid si nu poate fi reactualizat (īn cazul nerespectarii duratei unei activitati, necesitānd refacerea sa completa); nu evidentiaza toate posibilitatile de suprapunere īn timp a unor procese simple de lucru; nu permite cunoasterea posibilitatilor de decalare a īnceperii unor procese de lucru ce nu influenteaza durata totala de executie etc.

            Se poate utiliza si graficul calendaristic al reperelor importante īn executarea proiectului. Acest grafic evidentiaza termenele maxime de aparitie a evenimentelor-reper din cadrul proiectului (Figura 52).

10.2.3. Programarea cu ajutorul graficelor retea

Dezavantajele metodelor clasice de programare a lucrarilor, corelate cu sporirea permanenta a complexitatii proceselor de lucru din constructii-montaj, au stimulat dezvoltarea rapida a modelelor de cercetare operationala. Acestea asigura o programare elastica, dinamica si permit refacerea usoara a programului.

Īntre aceste modele s-a īnscris, din 1957, metoda drumului critic (C.P.M.- Critical Path Method) elaborata si folosita īn S.U.A. pentru īmbunatatirea planurilor calendaristice la lucrarile de constructii-montaj din industria chimica. Metoda drumului critic calculeaza cāte o singura data de īncepere si terminare, minima (cel mai devreme) si maxima (cel mai tārziu), pentru fiecare activitate pe baza unei logici secventiale a  activitatilor īn cadrul retelei, carora li se ataseaza durate stabilite īn mod determinist. Accentul īn cadrul acestei metode se pune pe determinarea rezervelor de timp, pentru a determina care sunt activitatile cu cea mai redusa flexibilitate din punctul de vedere al programarii.

Īn 1958 s-a elaborat tehnica pentru evaluarea si revizuirea programului (P.E.R.T - Program Evalution and Review Technique). Aceasta utilizeaza o logica secventiala a activitatilor īn cadrul retelei, carora li se atribuie durate stabilite īn mod probabilistic. PERT a fost initial creat pentru a corespunde necesitatilor "epocii tehnologiei vaste", īn care tehnicile elaborate de Taylor si Gantt erau inaplicabile. Oficiul Proiectelor Speciale al Marinei americane, preocupat de directiile de executare a unor mari programe de dezvoltare militara, a introdus PERT īn sistemul sau de mijloace de lupta "Steaua polara", dupa ce tehnica fusese perfectionata cu ajutorul firmei de consulting managerial "Booz, Allen & Hamilton". Modul de lucru cu tehnica PERT este ilustrat īn figura 53.

Din aceste doua metode principale bazate pe teoria graficelor retea, au derivat si altele īn care, din 1961, se urmaresc - īn afara termenului - nivelul resurselor si costul total.


Text Box:              F E E D B A C K

Mai recent s-a dezvoltat metoda grafica de evaluare si actualizare a programului GERT (Graphical Evaluation and Review Technique) - care permite tratarea probabilistica atāt a logicii retelei, cāt si a duratelor activitatilor (unele activitati s-ar putea sa nu se realizeze deloc, altele se vor realiza doar partial, iar altele vor fi efectuate īn mod repetitiv). Se pot reprezenta activitati nonsecventiale (cicluri), cum ar fi un test care trebuie efectuat de mai multe ori, si ramuri de activitati conditionale, cum ar fi realizarea unei actualizari a proiectului numai īn cazul īn care īn urma unei inspectii au fost detectate erori. Primele doua metode prezentate nu permit reprezentarea ciclurilor sau a ramurilor conditionale. De asemenea, utilizarea graficelor standardizate poate accelera pregatirea graficelor proiectului. Ele pot include proiecte īntregi sau doar portiuni dintr-un proiect (numite subgrafuri). Subgrafurile sunt utile īn cazul īn care un proiect cuprinde elemente identice sau aproape identice, cum ar fi etajele unei cladiri de birouri, de exemplu.

Graful este o aplicatie multivoca a elementelor unei multimi īn ea īnsasi, reprezentat ca o retea plana, īn care elementele multimii sunt legate īntre ele prin arce orientate. Programarea unui proces complex de constructii-montaj prin intermediul graficului retea presupune, īn prima etapa, divizarea acestuia īn procese de lucru simple, denumite activitati, si prezentarea lor sub forma de grafic retea īn functie de conditionarile tehnologice si organizatorice stabilite.

Aceasta etapa, denumita etapa calitativa, trebuie sa fie rezolvata de o echipa de specialisti care sa aiba o bogata experienta īn organizarea executiei lucrarilor si care proiecteaza topologia graficului retea.

A doua etapa, denumita etapa cantitativa, cuprinde determinarea duratelor activitatilor, a termenelor minime si maxime de īncepere si terminare a acestora, a rezervelor de timp, totale si libere, si a drumului critic. Pentru a putea realiza etapa a doua, este obligatoriu ca graficul retea proiectat īn prima etapa sa nu contina circuite sau bucle, iar fiecare activitate sa īnceapa numai dupa ce s-a īncheiat activitatea (sau activitatile) ce o conditioneaza si sa aiba o singura faza de plecare si o singura faza de sosire.

Elementele graficului retea

Principalele elemente ale unui grafic retea sunt: activitatea, faza si drumul

            Activitatea poate fi reprezentata pe sageti sau īn nodurile retelei (īn functie de cele doua modalitati de reprezentare a unui grafic retea). Pot fi considerate activitate: un proces simplu de lucru (sapatura, turnari betoane, zidarie, etc.) care consuma timp     si resurse pentru realizarea sa; un proces natural (uscarea zugravelii, īntarirea betoanelor etc.); o asteptare, care consuma timp, dar nu consuma resurse; o conditionare tehnologica sau una organizatorica (activitate fictiva), care nu consuma nici timp si nici resurse, dar conditioneaza īnceperea activitatilor urmatoare de     terminarea activitatilor anterioare acesteia.

Faza sau evenimentul reprezinta un anumit stadiu de realizare a lucrarilor si delimiteaza īnceputul si sfārsitul uneia sau mai multor activitati, fara a consuma timp si resurse. Īntr-un grafic retea exista cāte o singura faza initiala si finala si una sau mai multe faze intermediare. Numerotarea fazelor se face īn ordine strict crescatoare de la stānga la dreapta, astfel īncāt nici o activitate sa nu plece de la o faza cu numar mai mare decāt cel al fazei īn care ajunge. Fazele se reprezinta prin cercuri.

Drumul, īntr-un grafic retea, este o succesiune de activitati si faze īntre faza initiala si faza finala a retelei. Lungimea drumului se refera, de fapt, la durata acestuia si se calculeaza prin īnsumarea duratelor activitatilor ce formeaza drumul respectiv.

Drumul critic, īntr-un grafic retea, este drumul cu durata cea mai mare, obtinuta ca suma a duratelor activitatilor cuprinse īntre faza initiala si faza finala.

Durata critica reprezinta durata minima īn care se poate executa īntregul proces complex, fiindca ea cuprinde īnsiruirea activitatilor cu duratele cele mai mari (activitatile critice). Deoarece depasirea duratei unei singure activitati critice duce la marirea duratei de executie a īntregii lucrari, personalul de conducere a productiei trebuie sa acorde o atentie deosebita acestor activitati.

La īnscrierea activitatilor si fazelor īn graficul retea, trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:

- sa se traseze o singura activitate īntre doua faze;

- īn situatia īn care īntre doua faze se desfasoara mai multe activitati, se introduc īn grafic faze noi si activitati fictive;


            Figura 54. Reprezentarea activitatilor īntr-un grafic retea.

- la activitatea care reprezinta un proces de lucru sau un proces natural se noteaza, deasupra, denumirea sau simbolul activitatii si, dedesubt, durata;

- activitatile sa nu se īntoarca, direct sau prin intermediul altor activitati, īn faza din care acestea au plecat (sa nu existe bucle sau circuite), deoarece ar rezulta drumuri de durata infinita;


            Figura 55. Reprezentarea buclei si a circuitului

- reducerea duratei totale a doua activitati succesive, fara modificarea nivelului resurselor, sa se faca fie prin adāncirea divizarii proceselor de lucru, fie prin conditionari organizatorice, pentru a putea suprapune īn timp o parte a celor doua activitati;

- īn afara fazelor initiala si finala, īn toate celelalte faze trebuie sa intre si sa iasa cel putin cāte o activitate.

Suprapunerea īn timp a unor activitati se poate realiza:


a) situatie initiala


b) suprapunerea unor lucrari prin adāncirea divizarii proceselor de lucru

c) conditionari organizatorice - asteptari

Figura 56. Posibilitati de suprapunere īn timp a doua activitati succesive

Calculul elementelor graficului retea

Calculul duratei activitatii se realizeaza determinist (īn cazul metodei C.P.M. ) sau probabilistic (īn cazul metodei P.E.R.T.). Deci, metoda C.P.M. poate fi folosita mai eficient la lucrari executate pe baza de proiect-tip, pentru care s-au calculat norme de munca exacte, iar metoda P.E.R.T. la lucrari unicat, unde factorii perturbatori ce actioneaza īn constructii-montaj nu permit determinarea exacta a duratei activitatii.

Calculul determinist se face cu ajutorul formulei:

daij = reprezinta durata activitatii "i-j";

Calculul probabilistic se face cu ajutorul formulei:

īn care:

aij       reprezinta durata optimista, cu o probabilitate de realizare de 1/100;

bij = durata pesimista, cu o probabilitate de realizare de 1/100;

mij = durata probabila, apreciata de personal cu experienta īn executie.

Termenul minim al fazei "i" (tim) este termenul cel mai apropiat (de faza "0") īn care se īncheie toate activitatile ce ajung īn faza "i", sau din care īncep activitatile ce pleaca din faza "i".

Termenul maxim al fazei "i" (tiM) este termenul cel mai departat (de faza "0") īn care se īncheie toate activitatile ce ajung īn faza "i", sau din care īncep activitatile ce pleaca din faza "i".

Termenul minim de īncepere a activitatii "ij" (tij) este termenul cel mai devreme la care poate īncepe activitatea si corespunde cu termenul minim al fazei "i" (din care porneste activitatea).

Termenul maxim de īncepere a activitatii "ij" (tij) este termenul cel mai tārziu la care poate īncepe activitatea si corespunde cu termenul maxim al fazei "i" (din care porneste activitatea).

Termenul minim de terminare a activitatii "ij" (tijmt) este termenul cel mai devreme la care se poate termina activitatea si corespunde cu termenul minim al fazei "j" (īn care se īncheie activitatea).

Termenul maxim de terminare a activitatii "ij" (tijMt) este termenul cel mai tārziu la care se poate termina activitatea si corespunde cu termenul maxim al fazei "j" (īn care se termina activitatea).

Sintetizānd, avem:

tij = tim = drumul maxim de la faza "0" la faza "i";

tijmt = tij + daij;

tij = tijMt - daij = tjM - daij

tijMt = tjM = valoarea minima de la momentul final la momentul "j", calculata prin scaderea din durata critica a duratelor activitatilor.

Cānd sunt respectate toate termenele minime, programul se numeste minorant, iar cānd se lucreaza cu termenele maxime, programul se numeste majorant. Prima posibilitate este greu de realizat, fie datorita unor factori perturbatori, fie datorita unor vārfuri neeconomice īn folosirea resurselor.

A doua posibilitate se realizeaza usor, īnsa face ca programarea sa devina rigida, deoarece majoritatea activitatilor devin critice.

Pentru asigurarea unei eficiente economice sporite, este recomandabil sa se aleaga o solutie intermediara, care sa permita o buna folosire a resurselor, concomitent cu o durata de executie acceptabila.

Diferenta dintre termenul maxim si cel minim al fazei reprezinta rezerva de timp a fazei (Ri). Cānd diferenta dintre termenele minime si maxime ale unei faze este "0", atunci faza este critica:

Ri = tiM - tim

Activitatile pot avea, īn functie de termenele minime si maxime ale fazelor ce le delimiteaza si īn functie de durata lor, urmatoarele rezerve: totala, libera, independenta, intermediara si interferenta.

Rezerva totala de timp (Rtij) este timpul maxim cu care se poate īntārzia o activitate fara a depasi drumul critic.

Consumarea acestei rezerve duce la pierderea rezervelor de timp ale activitatilor necritice urmatoare (pāna la nivelul rezervei consumate).

Rtij = tjM - (tim + daij) = tijMt - tijmt

Rezerva libera de timp (Rlij) este timpul cu care se poate īntārzia (prin marire sau decalare) o activitate, astfel īncāt sa nu conduca la depasirea timpului minim al fazei urmatoare (si, deci, sa nu īntārzie timpul minim de īncepere a activitatilor urmatoare).

Rlij = tjm - (tim + daij) = tij+1 - tijmt

Rezerva independenta de timp (Riij) se calculeaza atunci cānd activitatile sunt programate sa īnceapa la termene minime, astfel:

Riij = tjm - (tiM + daij) = tjm - tijMt = tij+1 - tijMt


Figura 57. Reprezentarea grafica a rezervelor de timp[1]

Rezerva intermediara de timp (Rintij) se calculeaza cānd activitatea īncepe la termene maxime, astfel:

Rintij = tjM - (tiM + daij) = tjM - tijMt

Rezerva interferenta de timp (Rinterfij) se obtine ca diferenta īntre rezerva totala si rezerva libera sau īntre rezerva intermediara si rezerva independenta, reprezentānd, de fapt, diferenta īntre timpul maxim si timpul minim al fazei "j".

Rinterfij = tjM - tjm

Activitatile care au rezerva totala de timp egala cu zero sunt activitati critice si īnlantuirea lor de la faza initiala la faza finala formeaza unul sau mai multe drumuri critice.

Determinarea drumului critic se face dupa aceleasi reguli si pentru graficele retea cu activitatile reprezentate pe sageti, si pentru cele cu activitatile reprezentate īn noduri, iar rezultatele sunt identice pentru aceeasi lucrare.

            Graficele utilizate pentru programarea activitatilor proiectului pot īmbraca diferite forme:

1. Grafice retea cu activitatile reprezentate pe sageti

Daca se proiecteaza graficul  retea pentru programarea si urmarirea executiei lucrarilor necesare realizarii unui combinat siderurgic, acesta se va prezenta ca īn figura 58

Text Box: Sursa si retele de apaText Box: Sursa si retele energie

Figura 58 Grafic coordonator pentru programarea lucrarilor de constructii-montaj la un combinat siderurgic


Denumirile activitatilor sunt notate pe grafic. Pentru determinarea drumului critic, se ataseaza fiecarei faze un dreptunghi format din doua casute īn care se trec, īn stānga, termenul minim si, īn dreapta, termenul maxim al fazei, calculele facāndu-se direct pe grafic. Drumul critic va uni activitatile ce īncep si se īncheie īn faze al caror termen minim este egal cu termenul maxim. Se īnscrie, mai īntāi, termenul minim care este "0" pentru faza initiala, iar pentru celelalte faze este timpul celui mai lung drum de la faza initiala pāna la faza considerata. Daca īntr-o faza sosesc mai multe activitati, se alege activitatea de pe drumul cel mai lung. Asa cum se prezinta īn fig. 41, se observa ca īn faza 8 sosesc patru activitati: (4-8) - care are termen minim de īncepere 4, plus durata 4, egal - termen minim de terminare 8 luni (duratele sunt exprimate īn luni), (5-8) - care are termen minim de īncepere 7, plus durata 8, egal - termen minim de terminare 15 luni, (6-8) - care are termen minim de īncepere 6, plus durata 3, egal - termen minim de terminare 9 luni si (7-8) - care are termen minim de īncepere 7, plus durata 2, egal- termen minim de terminare 9 luni. Conform regulii enuntate mai sus termenul minim al fazei 8 va fi 15 luni.

La fel se procedeaza pentru toate fazele si se obtin 18 luni īn faza finala 10. Termenul maxim se stabileste īn sens invers, de la faza finala la faza initiala. Īn faza finala, termenul minim este egal cu termenul maxim, deoarece atāt faza initiala, cāt si faza finala fac parte, obligatoriu, din drumul critic. Pentru celelalte activitati, termenul maxim al fazei "i" se stabileste scazānd din termenul maxim al fazei "j" durata activitatii "ij". Cānd din faza "i" pornesc mai multe activitati, termenul maxim de īncepere a activitatii "ij" se stabileste ca fiind cea mai mica diferenta īntre termenul maxim al fazei urmatoare si durata.

Termenele minime si maxime de īncepere si de terminare ale activitatilor, rezervele totale si libere de timp, precum si drumul sau drumurile critice se pot calcula si dupa un model ca acela prezentat īn tabelul 17 īn care calculele se desfasoara ca la metoda de calcul direct pe grafic.

Astfel, pentru faza nr. 6, timpul maxim va fi 8 luni (calculat pe activitatea 6-9 ca diferenta īntre timpul maxim al fazei 9, care este de 16 luni, si durata activitatii, care este de 8 luni, si nu 12 luni, calculat ca diferenta īntre 15 luni, timpul maxim al fazei nr. 8, si 3 luni, durata de executie a activitatii).


                Tabel pentru calculul drumului critic si al rezervelor de timp

                                                                                                                  Tabelul 17


Nr Crt

Simbolul activitatii

a(ij)

Durata activitatii

d(ij)

Termene minime

Termene maxime

Termen minim de īncepere a activitatii urmatoare

Rezerva de timp

de īncepere

de terminare

de īncepere

de

terminare

libera

Rlij

Totala

Rtij

1

0-1

1

0

1

1

2

1

0

1

2

0-2

3

0

3

0

3

3

0

0

3

0-3

2

0

2

2

4

4

2

2

4

1-3

2

1

3




2

4

4

1

1

5

1-4

3

1

4

7

10

4

0

6

6

2-3

1

3

4

3

4

4

0

0

7

2-6

3

3

6

5

8

6

0

2

8

3-5

3

4

7

4

7

7

0

0

9

4-7

3

4

7

10

13

7

0

6

10

4-8

4

4

8

11

15

15

7

7

11

5-8

8

7

15

7

15

15

0

0

12

6-8

3

6

9

12

15

15

6

6

13

6-9

8

6

14

8

16

14

0

2

14

7-8

2

7

9

13

15

15

6

6

15

7-10

1

7

8

17

18

18

10

10

16

8-10

3

15

18

15

18

18

0

0

17

9-10

2

14

16

16

18

18

2

2

2. Grafice retea cu activitatile reprezentate īn nodurile retelei

Aceasta metoda se īntālneste īn literatura de specialitate sub denumirea de "Metoda potentialelor Metra" (M.P.M. - Metra Potential Method). Activitatile sunt plasate īn nodurile retelei, iar sagetile dintre noduri reprezinta succesiunile si conditionarile tehnologice sau organizatorice ale activitatilor.

La calculul drumului critic direct pe graficul reprezentat prin nodurile retelei, daca activitatile nu se suprapun īn timp, (figura 60), un nod poate fi organizat ca īn figura 59.

Prin aceasta metoda se pot programa si īnsiruiri de activitati la care pasul lantului[2] este mai mare sau mai mic decāt durata activitatii. Īn acest fel, īn graficul retea pot fi reprezentate si īnsiruiri de activitati care se suprapun partial īn timp sau activitati separate printr-un interval de timp.

Dupa cum se stie, pasul lantului poate fi mai mic, egal sau mai mare ca durata activitatii. Determinarea termenelor minime si maxime de īncepere si de terminare presupune folosirea algoritmilor prezentati la graficele retea cu activitatile pe sageti, cu deosebirea ca, pe lānga durata activitatii, se foloseste pasul lantului. Cānd pasul lantului este egal cu durata activitatii, programarea nu contine conditionari temporale, iar sagetile reprezinta numai succesiuni fara consum de timp.

Legenda:

1 = Simbolul activitatii;

2 = Durata activitatii;

3 = Termenul minim de īncepere;

4 = Termenul minim de terminare;

5 = Termenul maxim de īncepere;

6 = Termenul maxim de terminare

7 = Rezerva totala de timp

 


3

2

4

1

5

6

7

Figura 59. Organizarea unui nod al retelei

Reteaua cu activitatile reprezentate īn nodurile retelei este mai simpla, deoarece elimina activitatile fictive si fazele introduse pentru amplasarea acestor activitati, calculul este mai usor, se pot modifica conditionarile tehnologice si organizatorice fara a reface reteaua si, īn plus, toate datele activitatii sunt redate compact si, deci, usor de interpretat (figura 60). Termenele minime de īncepere se calculeaza īnsumānd la termenul minim de īncepere a activitatii anterioare pasul lantului. Daca sunt mai multe activitati anterioare se alege suma cu valoarea cea mai mare drept termen minim de īncepere pentru activitatea considerata. Termenul maxim de īncepere se calculeaza scazānd pasul lantului din termenul maxim de īncere al activitatii urmatoare. Daca sunt mai multe activitati anterioare se alege ca termen maxim de īncepere cea mai mica diferenta

si īn acest caz, elementele graficului retea pot fi calculate īntr-un tabel (asemanator cu cel din tabelul 17), cu deosebirea ca acesta va cuprinde, īn plus, trei coloane cu activitatile anterioare, activitatile urmatoare activitatii ce se calculeaza si pasul lantului.

3. Graficul retea cu activitati comasate

Graficele retea cu activitati detaliate sunt utile personalului ce conduce executia lucrarilor la nivelul brigazilor.

Coordonarea activitatilor pentru un numar mare de obiecte dispersate pe multe santiere face greoaie utilizarea graficelor retea detaliate.



 Tabel de calcul al drumului critic si al rezervelor de timp totale si libere prin metoda M.P.M.                Tabel 17`




Activitatea

Durata

Activ. preced.

Activ. urmat.

Pasul lantului

Tm

TM

Tmi i+1

R

i

t

i

t

T

L

A

1

-

E,D

0

0

1

1

2

1,1

1

0

B

3

-

F,G

0

0

3

0

3

3,2

0

0

C

2

-

H

0

0

2

3

5

4

2

2

D

2

A

H

1

1

3

2

4

4

1

1

E

3

A

I,J

1

1

4

4

7

5,3

3

0

F

1

B

H

3

3

4

3

4

4

0

0

G

3

B

L,M

2

2

5

3

6

4,5

1

0

H

3

C,D,F

K

1,2,1

4

7

4

7

6

0

0

I

3

E

N,O

4

5

8

8

11

8,9

3

0

J

4

E

P

2

3

7

9

13

13

6

6

K

8

H

P

2

6

14

6

14

13

0

0

L

3

G



P

2

4

7

10

13

13

6

6

M

8

G

R

3

5

13

6

14

13

1

0

N

2

I

P

3

8

10

11

13

13

3

3

O

1

I

-

4

9

10

15

16

16

6

6

P

3

J,K,L,N

-

4,7,3,2

13

16

13

16

16

0

0

R

2

M

-

8

13

15

14

16

16

1

1

Īn vederea eliminarii acestei deficiente, s-a trecut la comasarea activitatilor, astfel īncāt un grup de activitati ce pleaca dintr-o faza "i" si se īncheie īntr-o faza urmatoare "l" sa fie reprezentat printr-o singura activitate, simbolizata diferit de activitatile graficului initial si avānd durata egala cu drumul maxim dintre fazele "i' si "l" (figura 61).


Daca din faza "i" pornesc activitati ce nu ajung - direct sau indirect - la faza "l" sau īn faza "l" ajung activitati ce nu au pornit - direct sau indirect - din faza "i", atunci nu se poate realiza comasarea.


            Figura 61. Comasarea activitatilor īntr-un grafic retea

Īn graficul din figura nr. 58 se poate face o singura comasare, īnlocuind integral activitatile graficului cu o singura activitate, 0-10, care sa aiba durata egala cu durata critica, si anume, 18 zile. Nici o alta comasare nu este posibila deoarece oricare ar fi fazele "i" si "l", īn si din fazele cuprinse īntre acestea, intra si ies activitati ce fie ca nu pornesc din "i", fie ca nu ajung (direct sau indirect) īn "l" nerespectānd astfel una dintre principalele restrictii de comasare a activitatilor.

4. Graficul retea calendaristic

Acest grafic este o proiectie a graficului retea la scara timpului si cuprinde, īn afara duratei activitatilor, rezervele libere de timp ale acestora.

Īn graficul retea calendaristic (figura 62) drumul critic (calculat cu ajutorul tabelului 17) se reprezinta pe o paralela la abscisa, iar lungimea sagetilor, ce reprezinta activitatile critice, este egala cu durata activitatilor.

Celelalte activitati se plaseaza īn partea superioara a drumului critic, prin linii īnclinate sau orizontale, astfel īncāt proiectia acestora pe abscisa sa dea durata activitatii. Īn continuarea activitatilor necritice se trec, cu linii punctate, rezervele libere a caror proiectie pe abscisa este egala, de asemenea, cu durata rezervei.

 Graficul retea calendaristic prezinta urmatoarele avantaje fata de graficul Gantt: scoate īn evidenta activitatile critice, ceea ce permite luarea tuturor masurilor pentru respectarea duratei lor; prezinta succesiunea tehnologica a activitatilor; cuprinde rezervele libere de timp, ceea ce permite cunoasterea termenului maxim de terminare a executiei unui proces simplu, fara a perturba timpul minim de īncepere a activitatilor urmatoare si, deci, durata critica; permite stabilirea mai exacta a responsabilitatilor etc.

5. Graficul calendaristic cu evidentierea rezervelor libere de timp

Īntrucāt programarea lucrarilor cu ajutorul graficului retea prezinta dificultati de citire, s-a trecut la transcrierea graficului retea īn grafic Gantt īmbunatatit, prin atasarea rezervelor libere sau totale de timp la activitatile necritice.

            Pentru exemplificare, sa consideram activitatile necesare pentru executarea lucrarilor aferente instalarii unei baraci din elemente prefabricate, necesara pe un santier:

                       Activitati necesare pentru lucrarile de instalare a unei baraci

                                                                                                               Tabelul 18


Cod activitate

Denumirea activitatii

Durata (zile)

0-1

Sapaturi īn spatii largi

4

0-2

Comanda prefabricate beton

1

0-3

Comanda confectii metalice

1

1-2

Sapaturi īn spatii īnguste

3

1-4

Transport rutier al pamāntului la 5 km

4

2-6

Aprovizionare prefabricate beton

3

3-6

Aprovizionare confectii metalice

3

4-5

Turnare beton

2

5-6

Proces natural de uscare a betonului

6

6-7

Montare prefabricate beton si confectii metalice

4


Determinarea drumului critic si a rezervelor de timp cu ajutorul tabelului

                                                                                                               Tabelul 19

Nr

crt

Simbol

Durata

Termene minime

Termene maxime

Termen minim de īncepere a activitatii urmatoare

Rezerve timp

īncepere

terminare

īncepere

terminare

libera

totala

1

0-1

4

0

4

0

4

4

0

0

2

0-2

1

0

1

12

13

7

6

12

3

0-3

1

0

1

12

13

1

0

12

4

1-2

3

4

7

10

13

7

0

6

5

1-4

4

4

8

4

8

8

0

0

6

2-6

3

7

10

13

16

16

6

6

7

3-6

3

1

4

13

16

16

12

12

8

4-5

2

8

10

8

10

10

0

0

9

5-6

6

10

16

10

16

16

0

0


10

6-7

4

16

20

16

20

20

0

0

Figura 62. Grafic retea calendaristic


10.3. Īmbunatatirea programului de executie a proiectului

Dupa realizarea programului poate fi necesara comprimarea duratei de executie a proiectului īn vederea īncadrarii īn termenul de executie prevazut. Īn acest scop se pot folosi tehnici cum sunt:

·        Analizarea posibilitatilor de reducere cu costuri minime a duratelor activitatilor. De regula orice reducere a duratei unei activitati antreneaza cresteri de costuri si trebuie luate decizii prin compararea pierderilor care s-ar īnregistra ca urmare a depasirii duratei de executie cu depasirile de costuri generate de īncercarile de reducere a duratei activitatilor (de exemplu: lucrul īn mai multe schimburi, achizitionarea unor tehnologii mai productive, suplimentarea formatiilor de lucru sau a numarului componentilor unei formatii de lucru etc.);

·        Accelerarea executarii lucrarilor prin desfasurarea īn paralel a unor activitati care īn mod normal se realizeaza succesiv (de exemplu, demararea executarii constructiei īn paralel cu procesul de proiectare a acesteia). Aceasta metoda prezinta riscuri mari si determina adesea refacerea unor lucrari.

Programul rezultat necesita, īn multe cazuri, mai multe resurse, īn anumite perioade, numite "vārfuri īn consum", decāt sunt disponibile pentru realizarea sa. Īn astfel de situatii se procedeaza la alocarea resurselor si la nivelarea resurselor. Īn urma nivelarii resurselor se īnregistreaza adesea depasiri ale duratei totale de executie programate initial. Exista īnsa si posibilitatea realizarii unei nivelari a resurselor īn conditiile unor constrāngeri legate de durata de executie, caz īn care activitatile sunt reprogramate doar īn limitele rezervelor libere de timp de care dispun.

10.4. Monitorizarea si actualizarea programului

            Monitorizarea progresului īnregistrat se face prin compararea realizarilor efective (īn termeni temporali) cu cele programate. Este util sa se stabileasca īnca de la demararea proiectului procedurile de modificare a programului, incluzānd documentele justificative si aprobarile formale necesare.

            Putine proiecte se deruleaza cu exactitate conform planului. Schimbarile care apar pot determina reevaluarea duratelor anumitor activitati, modificari īn succesiunea activitatilor sau analizarea unor programe alternative. Actualizarea programului se face īn cazul īn care este necesara realizarea de modificari ale proiectului solicitate de client sau au avut loc īntārzieri. Nu toate īntārzierile conduc la decizia adoptarii unor actiuni corective. De exemplu, o īntārziere importanta la o activitate necritica poate avea un impact minor asupra duratei totale de executie a proiectului, īn timp ce o īntārziere mult mai mica la o activitate critica sau subcritica poate necesita actiuni imediate pentru readucerea procesului īn parametrii programati.

10.5. Utilizarea calculatorului īn managementul timpului

            Un management al proiectelor eficient solicita ca informatiile relevante sa fie obtinute, analizate si reanalizate īntr-o maniera rapida si oportuna. Astazi, specialistii īn managementul proiectelor si echipele de proiect dispun de o gama larga de produse software pentru urmarirea si controlul proiectelor.

            Produsele software de management al proiectelor contin, īn afara de programarea duratelor si termenelor de realizare a activitatilor cu ajutorul graficelor retea, si posibilitatea programarii costurilor si resurselor (forta de munca, utilaje, materiale). Suplimentar, īn afara programarii activitatilor, se poate realiza si un proiect de control al acestora, prin care se pot compara programarile initiale cu cele actualizate si se pot elabora rapoarte de stare comparative īntre situatia reala existenta si cea corespunzatoare planificarii initiale.

            Un avantaj evident al introducerii programelor automate de planificare a activitatilor consta si īn faptul ca, datorita vitezei mari de calcul, se pot introduce mai multe variante de simulare a desfasurarii acestora, īn vederea alegerii variantei optime, cu efectele economice cele mai favorabile. Astfel pot fi variate situatiile privind disponibilitatile, costurile si programarea termenelor de realizare a activitatilor si se poate stabili desfasurarea optima a activitatilor.

            Printre programele mai cunoscute si utilizate pe plan international amintim:

1. Microsoft PROJECT. Acesta permite modelarea interactiva si, plecānd de la diverse reprezentari (Gantt, PERT, calendar etc.), administrarea evolutiei proiectelor. Activitatile sunt clasificate īn activitati principale si activitati subordonate. Aceasta clasificare poate fi modificata imediat, la orice nivel de organizare; cu ajutorul mouse-ului este posibil de intervenit grafic asupra diagramei alese pentru īnscrierea sau stergerea unei activitati si observarea incidentelor temporale si financiare ale unei asemenea decizii, īn aceeasi masura īn care numarul filtrelor ne permite evidentierea numai a informatiilor pertinente dupa o apreciere rapida, asupra simularii īn curs, īn functie de criteriile de eficienta maxima prestabilite de utilizator. Se pot genera rapoarte standardizate si adaptate, inclusiv alocari si nivelari ale folosirii resurselor, rapoarte financiare si privind resursele.

2. TIME LINE permite planificarea si urmarirea proiectelor, calcularea duratei de executie a unui proiect si a consumului de resurse necesare. TIME LINE genereaza totodata si rapoarte de costuri plecānd de la datele de īnceput si de sfārsit ale proiectului. Vizualizarea resurselor sub forma de histograme conduce la posibilitatea anularii conflictelor de resurse prin decalarea activitatilor īn timp. O functie de simulare permite testarea mai multor scenarii si modificarea acestora. Cu ajutorul programului TIME LINE se poate realiza gestiunea simultana a mai multor proiecte si combinatia elementelor acestora, permitānd gestiunea de asamblare īn functie de eventualele prioritati. Utilizatorul poate compara planul initial cu avansarea reala a activitatilor si poate exporta fisierele īn LOTUS, dBASE, MULTIPLAN sau altele.

3. HARVARD TOTAL PROJECT MANAGER permite realizarea si urmarirea proiectelor īn ceea ce priveste: timpul, planul si bugetul. Acest program de calcul furnizeaza planul de lucru, permite afectarea resurselor si determinarea costurilor. El furnizeaza graficele PERT si Gantt precum si costurile, afisānd automat nivelul resurselor, īncarcarea resurselor si graficele de repartizare a acestora, oferind reprezentarea simultana a functiilor pe ecran datorita utilizarii ferestrelor multiple, lucrului īn structura īmpartita. Permite patru tipuri de conditionare a activitatilor, lucrul cu subproiecte legate, afisarea rezultatelor financiare si programarea fortei de munca. Utilizatorii pot exporta fisiere direct īn LOTUS, dBASE III sau crea fisiere ASCII.

4. SUPER PROJECT EXPERT este un program de constructie si ordonare a proiectelor destinat microordinatoarelor. Ofera patru moduri de lucru: diagrame PERT pentru vizualizarea dependentelor dintre activitati, tabloul recapitulativ al activitatilor, diagrame Gantt si diagrame descriptive ale structurii proiectului. SUPER PROJECT pune īn evidenta drumurile critice ale diagramelor si permite modificari ale proiectului care se repercuteaza asupra altor scheme si tabele care sunt toate legate. SUPER PROJECT poate genera pāna la 9 niveluri de activitati si poate pastra gestiunea datelor, ca termene "cel mai devreme" si "cel mai tārziu". Calendarul detaliat al proiectului poate fi de asemenea vizualizat.

5. PROJECT SCHEDULAR 5 este un program de gestiune a proiectelor avānd la baza metoda CPM. Permite stabilirea calendarului, evaluarea costurilor si a resurselor disponibile. O interfata grafica ajuta la punerea īn functiune a urmatoarelor facilitati: diagrame de retele īn reprezentarile grafice corespunzatoare; o reprezentare a proiectului  sub diferite forme (grafice, diagrame, liste de activitati cu toti parametrii); posibilitatea īncadrarii īntr-un calendar prestabilit; alegerea unitatilor de timp (de la minut la luna); rezumat sub forma de tabel al diverselor activitati componente si al conditionarilor lor.

Termeni cheie


- programarea lucrarilor

- grafic calendaristic (Gantt)

- grafic calendaristic cu evidentierea reperelor importante īn executarea proiectului

- grafic retea

- metoda drumului critic

- rezerva de timp

- activitati comasate

- C.P.M.

- P. E. R.T.

- graf

- etapa cantitativa

- etapa calitativa

- faza (eveniment)

- drum

- drum critic

- durata activitatii

- termen minim

- termen maxim

- program minorant

- program majorant

- rezerva de timp

- activitati comasate

- grafic retea calendaristic

- monitorizarea programului

- actualizarea programului

- produse software de management al proiectului


Īntrebari

1. Ce procese cuprinde managementul timpului?

2. Care sunt etapele parcurse pentru elaborarea unui grafic calendaristic?

3. Ce elemente se pot regasi īntr-un grafic calendaristic?

4. Care sunt cele doua etape īn elaborarea unui grafic retea si īn ce consta fiecare dintre ele?

5. Care sunt elementele graficului retea si cum se determina marimea acestora?

6. Ce restrictii se impun la elaborarea unui grafic retea pentru programarea lucrarilor?

7. Ce reprezinta, cum se calculeaza si la ce serveste rezerva totala de timp?

8. Ce reprezinta, cum se calculeaza si la ce serveste rezerva libera de timp?

9. Prin ce se caracterizeaza drumul critic īntr-un grafic retea?

10. Ce deosebiri se īnregistreaza īntre graficele retea cu activitatile reprezentate pe sageti si cele cu activitatile reprezentate īn nodurile retelei ?

11. Ce reprezinta si la ce serveste graficul retea cu activitati comasate?

12. Ce reprezinta si la ce serveste graficul retea calendaristic? Ce avantaje are fata de graficul Gantt?

13. Īn ce consta monitorizarea si actualizarea programului de executie a proiectului?

14. Ce produse software pentru managementul proiectelor cunoasteti si ce probleme rezolva acestea?



[1] Anatol Macris, Vicentiu Dumitru, "Aplicatii ale cercetarii operationale īn probleme de conducere, organizare si planificare a lucrarilor de investitii si constructii-montaj", Editura Academiei, Bucuresti, 1972, pg.154.

[2] Vezi capitolul "Elemente de organizare a proceselor de productie pentru executia proiectelor de constructii".












Document Info


Accesari: 7112
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )