A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

J

I

III

I

III

H

I

I

I

I

G

I

I

F

I

I

II

E

I

I

II

D

II

I

I

C

I

B

II

A

În figura 1.6 se prezinta concretizarea metodei verigilor pe baza exemplului adoptat, pentru locurile de munca care au cele mai multe legaturi.

Inventarierea operatiilor se face pe baza întocmirii unui tabel denumit Gama operatiilor de executat pentru produse în care, pe orizontala, se vor trece produsele de executat, iar în cadrul fiecarui produs, pe coloane separate, numarul de ordine al operatiei în succesiunea operatiilor totale, denumirea operatiei si simbolizarea corespunzatoare.

Pe baza datelor din acest tabel se întocmeste tabelul intitulat Inventarul operatiilor, în care pe orizontala se trec toate locurile de munca care formeaza gama fictiva, asezate pe cât posibil într-o anumita succesiune impusa de numarul de ordine cel mai frecvent întâlnit în executarea operatiei la diferitele locuri de munca.

În coloanele corespunzatoare acestor locuri de munca se trece operatia, ori de câte ori apare în procesul tehnologic.

Asa de pilda, daca o operatie de strunjire apare în procesul tehnologic al unui produs ca fiind a cincea operatie iar la alt produs ca a sasea operatie, în dreptul coloanei corespunzatoare masinii de strunjit se va trece o data numarul de ordine 6.

Pe baza datelor din tabelul Inventarul operatiilor se executa un nou tabel, denumit Tabelul frecventei operatiilor în functie de numarul de ordine al executarii lor, în care, pe orizontala se trec locurile de munca iar pe verticala numarul de ordine al pozitiei executarii operatiilor în procesul tehnologic.

În acest tabel se va trece în dreptul locului de munca (utilajului) si în dreptul numarului de ordine cifra care arata de câte ori (frecventa) a aparut executarea operatiei date la numarul de ordine al pozitiei în succesiunea operatiilor.

Astfel, de pilda, daca din tabelul Inventarul operatiilor, prin însumare rezulta ca operatia de strunjire s-a executat de trei ori la numarul 4 de ordine al pozitiei în procesul tehnologic si de 5 ori la numarul 6 de ordine al pozitiei, atunci în Tabelul frecventei operatiei, în dreptul coloanei operatiei de strunjire se va trece cifra 3 la numarul de ordine 4 si cifra 5 la numărul de ordine 6.

Pe baza datelor acestui tabel se va întocmi lucrarea Tabel cuprinzând ordinea locurilor de munca stabilita în functie de frecventa operatiilor pe numerele de ordine ale executiei.

Stabilirea ordinii de amplasare se face în functie de frecventa executarii operatiei pe un anumit numar de ordine al executarii operatiei.

În cazul în care utilajul apare la un singur numar de ordine al executarii operatiei, aceasta va determina pozitia de amplasare. Daca utilajul apare la mai multe numere de ordine a executarii operatiei, se va adopta pentru pozitionare numarul de ordine al executarii operatiei, la care frecventa este cea mai mare. Daca la acelasi utilaj operatia se executa cu aceeasi frecventa la mai multe numere de ordine, pozitia utilajului se va fixa în conexiune si cu pozitia celorlalte utilaje, urmarindu-se o succesiune cât mai rationala a acestora.

În final pozitionarea locurilor de munca trebuie astfel facuta încât frecventele corespunzatoare executarii operatiilor adoptate pentru pozitionarea locurilor de munca (utilajelor) sa se concentreze pe o diagonala nord-sud.

Folosirea metodei gamelor fictive necesita efectuarea în final a tabelului intitulat Analiza traseelor produselor si a tabelului Amplasarea teoretica a utilajelor pentru produs.

Analiza traseelor produselor se face pentru fiecare produs în parte, urmarindu-se ca prin diferite masuri, daca este cazul, adoptate în cadrul mai multor variante, sa se asigure un circuit continuu în prelucrarea materialelor, fara întoarceri la diferitele locuri de munca.

Evitarea întoarcerilor se poate face prin modificarea ordinei de amplasare a utilajelor, atunci când este posibil.

Amplasarea teoretica a utilajelor se face pe nivele de amplasare, grupându-se la un loc, pe acelasi nivel sau deschidere si utilajele la care se înregistreaza întoarceri ale fluxului de materiale, facând ca prin aceasta grupare, pe nivele, întoarcerile sa-si piarda din importanta, urmarindu-se totodata o folosire completa a suprafetelor de productie.

În cazurile în care se urmareste stabilirea amplasamentelor utilajelor si a deplasarii materialelor în cadrul constructiilor existente sau între acestea se recomanda folosirea metodei Cameron.

Aceasta metoda consta în întocmirea unei matrice pentru amplasare, de forma unui dreptunghi, în care, pe orizontala se trec furnizorii, cu precizarea sectiilor furnizoare si a cladirilor în care sunt amplasate, iar pe verticala beneficiarii, cu precizarea sectiilor beneficiare si a cladirilor în care sunt amplasate acestea.

Dreptunghiul astfel format contine un anumit numar de linii si coloane corespunzatoare sectiilor furnizoare si sectiilor consumatoare.

În cadrul matricei se considera furnizor utilajele sau suprafetele a caror productie este folosita pe alte suprafete sau masini, în limitele sectiilor ce se studiaza, iar beneficiar orice utilaje sau suprafete care primesc materiale de la utilajele sau suprafetele furnizoare, în limitele sectiilor studiate.

În cadrul patratelor se vor scrie, în procente din manopera directa, cantitatile din productia totala a sectiilor furnizoare care se livreaza fiecarui beneficiar, din însumare trebuind sa rezulte cantitatile totale primite de fiecare beneficiar de la diferiti furnizori si pe cladirile unde sunt situati furnizorii.

Acest dreptunghi se completeza cu o serie de date finale, trecute pe o linie corespunzatoare beneficiarilor externi si pe coloane cu acelasi numar de linii câte sectii beneficiare sunt, o coloana reprezentând de pilda procentul de alimentare din a doua cladire s.a.m.d., în conditiile în care se analizeaza furnizorii si beneficiarii situati în mai multe cladiri.

Cu ajutorul sistemului de linii si coloane se poate stabili pe fiecare beneficiar ce cantitate se primeste de la fiecare furnizor, apoi totalul cantitatii primite cu defalcare de la furnizorii situati într-o cladire, din a doua cladire s.a.m.d., iar pentru fiecare furnizor - ce cantitate livreaza beneficiarilor, cu precizarea livrarilor pentru beneficiarii situati în prima cladire, a doua cladire s.a.m.d. sau la beneficiarii externi.

Din analiza acestor date pot rezulta concluzii foarte utile referitoare la faptul daca furnizorii si beneficiarii sunt situati în aceeasi cladire sau nu, ce cantitati sunt repartizate de furnizorii dintr-o cladire beneficiarilor din aceeasi cladire, din alte cladiri sau beneficiarilor externi si gradul de utilitate finala a materialelor în aceeasi cladire.

De la analiza situatiei existente se pot propune dupa aceea alte variante îmbunatatite pentru a se asigura pe cât posibil, cu prioritate, beneficiarii dintr-o cladire de catre furnizorii din aceeasi cladire si numai dupa epuizarea acestor posibilitati trecerea la aprovizionarea unor beneficiari din alte cladiri sau beneficiari externi.

În varianta finala, optima, utilajele, suprafetele sau sectiile furnizoare trebuie sa fie amplasate pe cât posibil în aceeasi cladire cu cele beneficiare, reducându-se pe aceasta bază fluxurile tehnologice, evtând transporturile încrucisate sau la mari distante si cheltuielile neeconomicoase ce decurg de aici, în conditiile unei satisfaceri totale a cerintelor beneficiarilor si a folosirii complete a capacitatilor de productie a furnizorilor.

Pentru reprezentarea grafica si anliza amplasarii fluxurilor tehnologice se recomanda folosirea diagramei cu fire, a planurilor generale suprapuse executate pe hârtie transparenta si a machetelor cu doua sau trei dimensiuni.

Diagrama cu fire consta în întocmirea unui desen la scara a zonei care se analizeaza si înfigerea unor ace cu gamalie în punctele unde se realizeaza operatiile. Pentru indicarea circuitelor dintre operatii se folosesc fire colorate diferit pentru produsele al caror flux se urmareste, legate de acele cu gamalie, în raport cu continutul operatiilor care formeaza circuitul analizat pentru fiecare produs sau piesa.

Firul poate avea diferite semnificatii, putând reprezenta circuitul unui anumit material sau produs, cu o anumita încarcatura, cu carucior plin sau gol etc.

Întrucât desenul este executat la scara, pe baza lungimii firului se poate determina distanta. În fig. 1.7 se prezinta un exemplu de diagrama cu fire

Diagrama cu fire poate fi folosita si pentru alte scopuri, cum ar fi studiul fluxului general al întreprinderii, studiul deplasarii pieselor pe o linie de asamblare, studiul circuitelor unei echipe de muncitori s.a.

1.3 METODA PLANURILOR GENERALE SUPRAPUSE ELABORATE PE HÂRTIE TRANSPARENTĂ, A MACHETELOR BI sI TRIDIMENSIONALE

Pentru reprezentarea în diferite variante se pot folosi planurile generale suprapuse executate pe hârtie transparenta de acetat de celuloza.

În mod practic metoda consta în întocmirea unor mape cu planuri generale pe hârtie transparenta, în care se vor concretiza toate cercetarile ce s-au efectuat pentru obtinerea unui plan general optim.

De regula, se porneste de la o varianta de baza sau de la situatia existenta, întocmindu-se pentru fiecare varianta îmbunatatita câte un plan.

Paginile sunt formate din foi transparente de acetat de celuloza, fiind suprapuse una peste alta si legate de-a lungul marginii de sus.

Pentru înscrierea unor detalii care se refera , de pilda, la modul de folosire a suprafetelor, la felul si numarul masinilor, a marfurilor etc. se fac înscrieri separate pe fiecare fila. Planul de baza al cladirii este prezentat pe ultima pagina, putându-se vedea prin filele de acetat de celuloza, punându-se în figura, dupa necesitati, diferitele conducte, elevatoare si diferite alte retele.

Folosirea machetelor bi si tridimensionale reprezinta de asemenea, metode eficiente de reprezentare a amplasarii.

Machetele bidimensionale constau în reprezentarea la scara redusa, aceeasi cu a planului de situatie, a utilajelor, locurilor de munca sau instalatiilor care trebuie amplasate în mod rational, cu ajutorul unor sabloane sau modele bidimensionale, confectionate la scara.

Realizarea acestor sabloane sau modele se face prin decuparea unor bucati din materiale de carton, plastic s.a. pe baza unor desene care indica profilul aparent al utilajelor.

În mod practic se întocmeste un plan de situatie la scara, iar pe acesta se vor configura cu un adeziv machetele întocmite la aceeasi scara a diferitelor masini, utilaje sau instalatii.

Cu ajutorul machetelor bidimensionale se capata posibilitatea reprezentarii diferitelor variante de amplasare a utilajelor, pentru a obtine varianta optima, precum si a circuitului materialelor, produselor sau persoanelor.

În figura 1.8 se reprezinta modul de folosire a acestor machete bidimensionale.

Folosirea machetelor tridimensionale constituie o metoda eficienta de reprezentare a amplasarii sectiilor, atelierelor, depozitelor, unitatilor auxiliare etc. Cu ajutorul machetelor tridimensionale se poate reprezenta, la o scara redusa, acelasi însa cu cel al planului de situatie a diferitelor masini, utilaje, instalatii etc., mese, carucioare, dulapuri, cladiri, constructii etc., relevându-se astfel si o a treia dimensiune, scotându-se în evidenta modul de folosire a spatiului.

Folosirea machetelor tridimensionale asigura o prezentare fidela a amplasarii, o vizualizare directa si rapida, gasirea unei variante optime într-un timp redus. De asemenea, se pot evidentia relatiile sau aspectele necorespunzatoare ale viitoarei cladiri, înainte de construirea acesteia.

În cazul unei constructii cu mai multe nivele, se întocmesc machete pentru fiecare nivel, suprapunându-se dupa aceea reprezentându-se totodata legaturile dintre ele (scari, lifturi, conveioare etc.)

Fig. 1.8 - Macheta bidimensionala

1.4 MODELAREA MATEMATICĂ PENTRU OPTIMIZAREA AMPLASĂRII LOCURILOR DE MUNCĂ

La proiectarea noilor firme industriale sau la elaborarea studiilor tehnico-economice de perfectionare a organizarii în conditiile productiei pe grupe sau pe unicate si a firmelor organizate dupa principiul tehnologic trebuie sa se determine o anumita ordine de amplasare a locurilor de munca, pe baza unor criterii de optimizare.

În acest domeniu se poate considera o amplasare optima aceea care asigura minimizarea deplasarilor de materiale de la un loc de munca la altul în cadrul unitatilor de productie. Pentru rezolvarea acestei probleme se poate folosi un model cu restrictii si functii neliniare.

Sa consideram o unitate de productie (sectie, atelier, sector) care trebuie sa dispuna de utilajele U₁, U₂, ..., U_m pe care urmeaza a se prelucra piesele sau produsele r₁, r₂ ,..., r_n potrivit unei succesiuni stabilite prin tehnologia de fabricatie.

Locul de amplasare a utilajelor în cadrul unui plan bidimensional de coordonate x si y se poate reprezenta în figura 1.9.

Fig. 1.9 Amplasarea utilajelor într un plan bidimensional

Presupunând ca fiecare utilaj U_i se amplaseaza într-un punct de coordonate (x_i , y_i) ca în figura 9.9, distanta d_ij dintre doua utilaje U_i si U_j se poate determina cu ajutorul relatiei:

(1.1)

Întrucât în cadrul unitatilor de productie este necesar sa se asigure anumite distante între locurile de munca pentru spatii de circulatie, va trebui sa introducem în cadrul modelului anumite restrictii de acest gen.

Daca notam cu q_ij distanta minima dintre utilaje, potrivit celor aratate, si ab suprafata minima de amplasare a utilajului, se pot scrie urmatoarele relatii ale modelului:

(1.2)

unde:

i= 1,2,...,m, j=1,2, ...n, ij

max

max

Daca se noteaza cu Q^h_ij cantitatea medie din piesa r_h care în perioada considerata se deplaseaza de la utilajul U_i la utilajul U_j si se considera ca aceasta se deplaseaza cu un anumit numar de containere N^h_ij, fiecare container având o capacitate Q_h, pentru piesa r_h se poate scrie relatia:

(1.3)

Daca se noteaza cu c_h costul unei unitati de masura a cantitatii de transportat, costul total al transportului pe o unitate de lungime ce se deplaseaza de la utilajul i la utilajul j, notat C_ij, se poate scrie cu ajutorul relatiei:

(1.4)

Considerând ca functie de eficienta minimizarea cheltuielilor de deplasare în cadrul unitatilor de productie prin distante minime de transport, se poate scrie urmatoarea relatie de eficienta:

Document Info

Accesari: 13142
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou