Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Management si globalizare

management


Management si globalizare

Obiectivele capitolului

*      Identificarea relatiei dintre national si global



*      Descrierea trasaturilor īntreprinderii secolului XXI

*      Observarea modului īn care managementul firmelor actuale este obligat sa se adapteze procesului globalizarii

*      Descrierea unor trasaturi ale managementului īn conditiile globalizarii

*      Desprinderea tendintelor cu privire la parteneriatele strategice optime dintre īntreprinderi pentru secolul XXI

*      Identificarea noilor tipuri de structuri organizatorice ale firmei moderne


Īn conditiile actuale, desfasurarea accelerata a procesului globalizarii ridica numeroase probleme de adaptare a firmei la conditiile mediului extern, caracterizat de o concurenta acerba. Īn acest sens, managementul se afla īn fata unor numeroase provocari legate de globalizarea afacerilor.

Īn decursul ultimului deceniu, economia mondiala a trecut printr-o perioada extrem de dificila. La īnceput, īn anul 1994, s-a declansat criza mexicana, apoi, au urmat īntr-o īnlantuire ametitoare criza din Rusia, criza asiatica, criza din Brazilia si criza din Turcia, ce au zguduit echilibrul economic mondial. Triumfator, modelul neoamerican (Tabelul nr. 43) īsi proclama hegemonia asupra īntregii lumi, dar problemele omenirii sunt departe de a fi rezolvate, deoarece ... Īn ultimii ani ai sfārsitului secolului al XX-lea, traim īn umbra unui consens aparent irezistibil. Acesta este dat de credinta potrivit careia capitalismul de tip laissez-faire si-a demonstrat atāt de limpede superioritatea asupra tuturor sistemelor economice imaginate, īncāt orice abatere de la el este, īn cele din urma, de neacceptat. Īn fata cresterii pericolului destabilizarii ordinii internationale datorita marginalizarii tarilor din Lumea a Treia si din spatiul ex-comunist, apare necesitatea presanta de a gasi caile pentru a le integra īn cadrul economiei globale. [1]

TRĂSĂTURI ALE ECONOMIEI MONDIALE ACTUALE

Dintre numeroasele trasaturi caracteristice ale economiei mondiale actuale, consideram ca merita evidentiate urmatoarele:

a) liberalizarea pietelor, ce presupune circulatia libera a capitalurilor financiare si a fortei de munca īn īntreaga lume;

b) preponderenta tehnologiei informatiilor (IT), telecomunicatiilor si afacerilor audio-vizuale. Daca īn anul 1997, acestea au reprezentat 5,3 % din produsul mondial brut (nivel atins doar de industria automobilelor), īn anul 2000, au atins 6,3 %, ocupānd pozitia de lider;

c) concurenta acerba dintre cei trei mari poli de putere economica si comerciala NAFTA (SUA, Canada si Mexic), Uniunea Europeana (UE) si Asia de SE. Lupta pentru suprematie īntre acesti poli este crāncena, deocamdata NAFTA conducānd ostilitatile (Tabelul nr. 44).

Astazi, economia mondiala se afla īn fata unei triple provocari [2] , respectiv:

1. mondializarea si implicatiile sale asupra competitivitatii economiilor nationale (Tabelul nr. 45);

2. contradictia dintre legile pietei (logica economica) si datoria statelor de a asigura un anumit grad de justitie distributiva (logica sociala);

3. contradictia dintre logica economica si necesitatea protectiei mediului īnconjurator (ecologia).

GLOBALIZAREA, ETAPĂ ACTUALĂ A MONDIALIZĂRII

Īn perioada actuala, mondializarea este un proces care se dezvolta sub impactul a trei factori esentiali, respectiv:

ˇ   marirea dimensiunilor spatiului schimbului international prin integrarea unor noi state din America Latina, Europa Centrala si Rasariteana si Asia de Est. Īn anul 1947, schimburile de bunuri si servicii reprezentau 8 % din PIB-ul mondial, īn anul 1967, circa 12 %, iar īn anul 1998, 23 %;

ˇ   dereglementarea, care faciliteaza dezvoltarea schimburilor, mai ales īn domeniul serviciilor;

ˇ   globalizarea īntreprinderilor capabile sa-si integreze activitatile lor, īn special cele de cercetare-dezvoltare, de aprovizionare, de productie si de comercializare, la scara mondiala. Ca efect al globalizarii pietelor si īntreprinderilor, a aparut globalizarea concurentei. De aceea, consecintele succesului sau insuccesului competitiv pe o piata nationala nu vor fi mult timp limitate la acea tara, ci vor avea un impact important asupra competitivitatii de ansamblu a firmei, fiind resimtite pretutindeni īn lume.

Globalizarea constituie, fara īndoiala, marea sfidare a zilelor noastre. Cine nu participa la procesul globalizarii este pierdut. Dar, cum se poate supravietui īntr-o economie supusa globalizarii ? Pare destul de sim 15215p1522p plu: cine este mai puternic, cine este mai rapid...

Globalizarea economiei nu este un proces nou, primele sale simptome aparānd cu mult timp īn urma. Desigur ca, īn fazele sale incipiente, procesul nu a cunoscut amploarea din zilele noastre. Īn evolutia sa, globalizarea a parcurs etape istorice distincte, devenind la sfārsitul secolului XX un concept cheie.

Ultima faza a mondializarii (Tabelul nr. 46), globalizarea economiei reprezinta īntrepatrunderea tot mai accentuata a economiilor nationale, reflectata īn cresterea īn cadrul fiecarei tari a rolului schimburilor comerciale, a investitiilor si capitalurilor straine īn formarea Produsului Intern Brut (PIB). Aceasta īnseamna ca o defectiune cāt de mica īntr-o tara, respectiv slabirea unei verigi a lantului interdependentelor economice, poate conduce la blocarea īntregului angrenaj, pentru ca aceiasi actori sunt prezenti pe toate pietele lumii.

Prin urmare, principala preocupare a specialistilor este de a limita efectele unui accident asupra altor zone ale planetei. Prima mare defectiune a aparut īn anul 1994, cānd a avut loc prabusirea monedei mexicane, iar Fondul Monetar International (FMI) a intervenit cu succes, īnsa nu acelasi lucru s-a īntāmplat ulterior (criza asiatica, criza din Rusia etc.). Prelungita criza financiara internationala, care face īn medie o victima la 3 luni, a tinut capul de afis la Forumul economic mondial de la Davos (Elvetia), desfasurat la īnceputul anului 2000. Numerosii participanti (40 de sefi de stat, 255 de ministri si peste 1000 de oameni de afaceri) si-au manifestat īngrijorarea fata de rezistenta maladiei (crizei) la tratamentul administrat. Referindu-se la fenomenul globalizarii, presedintele egiptean Hosni Mubarak declara:

Satul global a luat foc si nici nu stim de unde s-a aprins. S-a reusit sa se stinga incendiul, dar au ramas cāteva focare ce ameninta toata lumea.

Īnca din octombrie 1997, īntr-un raport al FMI intitulat Perspectivele economiei mondiale, se arata ca riscurile economice majore ale sfārsitului celui de-al doilea mileniu sunt:

I.   riscul īmpotmolirii tarilor industrializate;

II.  incertitudinile monedei unice europene (euro);

III. posibila stopare a fluxurilor de capital catre tarile īn curs de dezvoltare.

Apare evident faptul ca prabusirea comunismului a dat nastere unei noi ere, īn care burghezia cāstiga din nou, astfel ca statele au o singura optiune: economia de piata. Totusi, este de remarcat faptul ca si dupa victoria zdrobitoare a sistemului capitalist asupra celui comunist, a continuat lupta dintre cele doua mari modele economico-sociale (neoamerican si renan) ale sistemului capitalist, īn conditiile aparitiei unor economii nationale din ce īn ce mai globalizate (Tabelele nr. 47 si 48).

Efect sau cauza a victoriei sistemului capitalist asupra celui socialist, globalizarea reprezinta un proces care a suscitat si continua sa suscite un mare interes. Parerile specialistilor īn domeniu sunt īmpartite: unii vad īn globalizare un mit, un proces īncheiat [3] , altii considera ca aceasta se afla īnca īntr-o faza incipienta, care da nastere unei noi stari a globalitatii, ale carei trasaturi sunt departe de fi pe deplin cunoscute [4] . A devenit īnsa evident faptul ca, globalizarea constituie destinul implacabil spre care se īndreapta omenirea, toti fiind afectati īntr-o masura mai mare sau mai mica de desfasurarea sa ireversibila.

Lumea actuala a afacerilor se sprijina pe expansiunea pietelor [5] la nivel global. Are loc astfel, trecerea treptata de la economia internationala la economia globala [6] . Principalii actori ai acestei noi economii, o economie interconectata, devin corporatiile transnationale [7] . Īn acest sens, pare īndreptatita opinia potrivit careia nu exista nici un cotlon sau ungher al economiei īn care schimbarea sau potentialul sa nu se produca, mānat(a) de tehnologie, piete si corporatii puternice, cu toate consecintele asupra tiparelor de munca, acestea la rāndul lor reflectāndu-se asupra vietilor si relatiilor noastre personale [8] . Amplificarea si diversificarea relatiilor economice internationale de dupa īncheierea celei de-a doua conflagratii mondiale au permis īn special celor mai dezvoltate tari capitaliste sa realizeze o expansiune economica semnificativa, avānd corporatiile transnationale drept vectori ai reprezentarii intereselor lor.

MANAGEMENTUL ĪNTREPRINDERII GLOBALE

Asa cum anticipa J. Naisbitt acum circa doua decenii, globalizarea a adus o noua paradigma de gāndire. Piata mondiala a devenit un sistem de piete interdependente. Pe o piata din ce īn ce mai globala, īntreprinderea nu mai poate adopta decizii īn mod fragmentar, adica tara cu tara, asa cum proceda acum cāteva decenii. De aceea, se considera ca la īnceputul secolului al XXI-lea, prioritatile managementului īntreprinderilor de succes ar trebui sa fie mai mult ca oricānd urmatoarele:

ˇ            abilitatea de a livra produsele/serviciile la timp;

ˇ            abilitatea de a oferi īn mod constant produse/servicii de calitate;

ˇ            abilitatea de a asigura performante īnalte produselor/ serviciilor;

ˇ            abilitatea de schimbare rapida a sarcinii de productie;

ˇ            abilitatea de a oferi produse/servicii la preturi/tarife mici;

ˇ            abilitatea de a produce o bogata gama sortimentala, īn cantitatea solicitata de consumatori.

Īn conditiile trecerii de la productia clasica la integrarea productiei cu ajutorul calculatorului (CIM Computer Integrated Manufacturing), managementul īntreprinderilor a trebuit sa aiba īn vedere elaborarea unei strategii concurentiale mai complexa, prin:

1. urmarirea aspectelor multiple vizānd calitatea produselor/ serviciilor, livrarea lor la timp, adaptarea la nevoile consumatorului, costul scazut;

2. urmarirea simultana a mai multor segmente de piata;

3. urmarirea dezvoltarii de noi produse.

Īn literatura de specialitate se vorbeste din ce īn ce mai mult de īntreprinderea globala. De la īntreprinderea internationala, aparuta la īnceputul secolului XX, s-a trecut la īntreprinderea multinationala, la īnceputul anilor 1950, iar apoi, din anii 1980, la īntreprinderea globala. Specialistii [9] considera ca multinationalizarea si transantionalizarea īntreprinderilor pot fi explicate pe baza a patru teme explicative principale, respectiv:

ˇ restrictiile de aprovizionare;

ˇ existenta spatiilor nationale;

ˇ structura oligopolista internationala;

ˇ diferentierea costurilor de productie.

Aparitia īntreprinderii globale este strāns legata, printre altele, de urmatoarele elemente:

Ø       punerea īn aplicare a retelelor mondiale de productie si de informatii, īn special datorita legaturii indestructibile dintre informatica si telecomunicatii;

Ø       adoptarea de catre īntreprindere a unei strategii mondiale pentru fiecare produs/serviciu oferit, o strategie integrata valabila pentru īntreaga planeta.

Īntreprinderea globala dispune de o structura globala, condusa de o autoritate centrala. Toate activitatile sale sunt integrate la nivel mondial conform unei strategii planetare. Īntreprinderea globala reprezinta marea īntreprindere moderna, care-si planifica activitatea de productie pe mai multe continente si adopta o gestiune mondiala a activelor sale. Īntreaga planeta este considerata de īntreprinderea globala drept un tot unitar, deoarece asa cum arata A. Morita, fostul presedinte de la Sony, ea gāndeste mondial si actioneaza local.

Printre primele īntreprinderi globale ce au aparut īn lume se numara Asea Brown Boveri, Unilever, Philips, Sony, McDonalds, IBM, Digital Equipment. Astazi, puterea economica si financiara a acestor īntreprinderi globale este atāt de mare īncāt de multe ori cifra lor anuala de afaceri depaseste sensibil PIB-ul multor tari dezvoltate ale lumii (Tabelul nr. 49).

Īn opinia lui K. Ohmae, exista doua motive principale care explica expansiunea īntreprinderilor globale, respectiv:

1. īn conditiile īn care ciclul de viata al produselor/serviciilor este din ce īn ce mai scurt, cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale īntreprinderii devin din ce īn ce mai ridicate. Pentru a face fata unor asemenea cheltuieli, īntreprinderea are la dispozitie doua solutii: cresterea taliei sale si īncheierea de aliante strategice cu alte īntre īntreprinderi. Aceste costuri ridicate creeaza bariere de intrare pe o piata si determina īntreprinderile sa caute realizarea unor economii de scara prin cresterea cotei lor de piata pe piata mondiala;

2. pentru a fi puternica, īntreprinderea trebuie sa vānda pe toate pietele mari si sa dispuna, prin urmare, de filiale de productie si eventual de distributie.

La aceste motive consideram ca am mai putea adauga doua:

3. dorinta de a profita de avantajele comparative ale tarii īn care īntreprinderea se instaleaza;

4. reducerea costurilor de productie ale īntreprinderii.

Trebuie remarcat faptul ca, īntre activitatea īntreprinderii si globalizare exista strānse legaturi. Astfel, īn ceea ce priveste managementul īntreprinderii, astazi se vorbeste din ce īn ce mai des despre conducerea retelelor de īntreprinderi, de disolutia functiilor īntreprinderii, de managementul loialitatii si de coopetitie [10] (co-opetition este un mod strategic de gāndire care combina cooperarea si competitia).

De asemenea, īn ceea ce priveste activitatea de marketing a īntreprinderii globale, asistam pe de o parte, la o intensificare fara precedent a concurentei si la schimbari extraordinar de rapide īn toate domeniile, iar pe de alta parte, la aparitia asa-numitelor produse globale gen Coca-Cola, Texaco, Mercedes, Toyota, Microsoft sau McDonalds. Īntreprinderile actuale au de īnfruntat o concurenta acerba la scara planetara ceea ce face ca activitatea lor de marketing sa se desfasoare īntr-un cadru global foarte dinamic, ceea ce determina revizuiri frecvente ale programelor de marketing. Īn acest sens, P. Drucker, celebrul guru american al managementului, considera ca formula de succes a unei īntreprinderi pentru o anumita perioada nu va mai functiona īn urmatoarea si o va duce probabil, la faliment/ruina.

Īn prezent, numeroase īntreprinderi si-au extins masiv operatiunile de comercializare, aprovizionare si productie pe piata mondiala, reusind sa-si creeze structuri globale ce le permit sa transmita rapid informatiile, ideile dintr-un colt al lumii īn celalalt. Īntreprinderile se confrunta cu un mediu de marketing mult mai vast si mai complex decāt īn trecut. De exemplu, īn ceea ce priveste concurenta globala, īntreprinderile europene si americane au de īnfruntat chiar īn tarile lor de origine īntreprinderile asiatice (de exemplu, Sony, Toyota, Samsung), ce aplica o politica de marketing agresiva si extrem de competitiva (conform conceptului de concurenta totala). Cei doi giganti si aprigi concurenti de pe piata mondiala a bauturilor racoritoare, Coca-Cola si Pepsi si-au elaborat noi strategii de marketing īn scopul cuceririi pietei Europei Occidentale, ce īnregistreaza o crestere rapida de 8% anual. Coca-Cola a investit milioane de dolari īn activitatile de marketing ocazionate de Olimpiada de la Barcelona si de inaugurarea parcului EuroDisney, iar Pepsi a ripostat alocānd 500 de milioane de dolari bugetului activitatii sale de marketing din Europa.

Globalizarea determina īntreprinderile sa-si realizeze produsele prin intermediul unor linii de montaj globale. De exemplu, avionul de pasageri Boeing 767 a fost proiectat īn orasul Seattle (SUA), unde
s-au fabricat aripile si carlinga; partea anterioara si o parte din componentele aripilor s-au fabricat īn Italia, partea din spate īn Canada, parbrizele si motoarele īn Marea Britanie, iar fuzelajul si componentele ce īnglobau tehnica de vārf īn Japonia.



Lumea este condusa de īntreprinderi gigant/megacorporatii, care nu sunt doar interesate de a vinde cāt mai multe bunuri pe pietele internationale, ci si de a cumpara, de a produce diferite componente si materiale din sau īn strainatate. De aceea, firmele transnationale trebuie sa coordoneze operatiuni functionale peste granitele statelor si sa-si sporeasca eficienta. Un exemplu īl reprezinta Ford Motor, al doilea producator mondial de automobile, care cauta sa devina o adevarata īntreprindere globala īn domeniu. La nivelul īntreprinderii se deruleaza programe de reorganizare a activitatii la scara mondiala, īn scopul de a rationaliza procesele ce au loc, precum reunirea activitatilor de aprovizionare, productie, marketing si comercializare īntr-un singur centru de coordonare a planificarii strategice.

Pentru a face fata provocarilor lansate de globalizarea afacerilor, numeroase īntreprinderi formeaza aliante strategice sau fuzioneaza cu alte īntreprinderi, chiar concurente. Fuziunea are loc atunci cānd doua sau mai multe īntreprinderi īsi unesc operatiunile/activitatile dānd nastere unei noi īntreprinderi, iar achizitia are loc atunci cānd o īntreprindere cumpara si controleaza o alta īntreprindere. Ca exemple, se pot aminti printre altele, aliantele īncheiate īntre Ford si Mazda, Rover si Honda sau General Electric si Matsushita, dar si adevaratele megafuziuni, precum cele dintre Exxon si Mobil, Daimler Benz si Chrysler, AT&T si TCI. Printre motivele care stau la baza realizarii fuziunilor si achizitiilor īntreprinderilor se numara:

-         cresterea cursului actiunilor companiilor;

-         o mai buna utilizare a capacitatilor de productie existente;

-         cresterea performantelor echipelor manageriale;

-         reducerea obligatiilor fiscale etc.

Fuziunile, achizitiile si aliantele strategice sunt consecinta logica si inevitabila a competitiei īntr-o economie mondiala fara bariere si din ce īn ce mai integrata.

Megaīntreprinderile īncearca sa reduca concurenta economica la scara planetara cu aceleasi mijloace pe care le-au folosit īntotdeauna, prin intensificarea controlului lor asupra capitalurilor, pietelor si tehnologiilor. Ceea ce este nou este faptul ca are loc combinarea unei economii globalizate cu tehnologii informationale din ce īn ce mai sofisticate, ceea ce ofera posibilitatea īntreprinderilor globale sa-si consolideze acest control la o scara care nu a mai fost posibila pāna acum. Astazi, megaīntreprinderile americane domina scena economica mondiala (Tabelele nr. 50, 51, 52 si 53).

Succesul deosebit īnregistrat de īntreprinderile globale se datoreaza considerabilelor lor eforturi de cercetare-dezvoltare, punānd cunoasterea pe prim plan. Ca si īntreprinderile, oamenii sunt din ce īn ce mai mult exponentii unei societati a cunoasterii. Astfel, cunoasterea a devenit o resursa extrem de importanta a firmei.

O societate a cunoasterii impune conducerii īntreprinderii actuale fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament al īnvatarii continue. Cu alte cuvinte, este vorba despre un tip de organizatie deschisa la tot ceea ce este nou, capabila sa reactioneze rapid la noi informatii. Concentrarea pe īnvatarea permanenta trebuie sa constituie o prioritate a managementului oricarei īntreprinderi īn secolul XXI. De aceea, nu este deloc surprinzator faptul ca numeroase īntreprinderi de succes au īnceput sa īsi trimita angajatii de 3-4 ori pe an la conferinte, cursuri si stagii de specializare. Desi mari, cheltuielile efectuate de aceste īntreprinderi cu pregatirea sustinuta a resurselor lor umane sunt amortizate rapid de cresterea productivitatii muncii salariatilor sai.

Tot datorita globalizarii are loc si retelizarea vietii economice mondiale. Numai reteaua, ca sistem integrat de comunicare īntre elemente interconectate īn multiple dimensiuni, poate asigura īn aceasta lume complexa legaturile dintre nivelul micro, macro si mondoeconomic, īnsa tot reteaua poate produce si serioase perturbatii. Īn acest sens, Ph. Kotler considera ca:

Firmele care vor reusi īn afaceri īn anii 1990 vor fi cele care vor izbuti sa puna la punct cele mai eficiente retele globale. [11] , realitatea confirmānd pe deplin aceasta afirmatie.

Era globalizarii īnseamna emergenta economiei virtuale [12] . Internetul face sa creasca semnificativ eficienta activitatilor īntreprinderii actuale. Īntreprinderea beneficiaza, pe de o parte, de sporirea productivitatii factorilor de productie utilizati, iar pe de alta parte, de scaderea costurilor de productie, mai ales datorita reducerii preturilor de achizitie ale echipamentelor si utilajelor necesare. Din acest motiv, īntreprinderea face mari investitii, sustinānd astfel un ritm ridicat de crestere economica.

Asa au aparut web-īntreprinderile care sunt tot īntreprinderi globale, ele desfasurāndu-si activitatile la nivel planetar prin intermediul tehnologiei informationale, a Internetului. De fapt, sunt īntreprinderi bazate pe informatie, pe cunoastere, constituite pe baza unei tehnologii avansate de procesare a datelor. Īn cadrul web-īntreprinderilor, structura organizatorica este mai simpla, mai putin birocratica si, prin urmare, mai flexibila.

Afacerile pe Internet sunt īnca la īnceput, dar viitorul este al īntreprinderilor care vor utiliza īn mod curent acest mijloc īn competitia cu alte īntreprinderi. Īn acest sens, B. P. Kelley, unul din vicepresedintii companiei Ford Motor, afirma:

Afacerile pe Internet reprezinta un instrument extraordinar de eficace pentru reducerea costurilor si apropierea de consumator... Cāstigatori vor fi aceia care vor considera Internetul drept un mijloc complementar al modului lor traditional de lupta concurentiala. [13]

Īn era globalizarii, specialistii īn domeniu vorbesc despre īntreprinderea digitala, īntreprinderea virtuala sau īntreprinderea mileniului trei. Aceasta noua īntreprindere actioneaza īntr-o noua economie, fundamentata pe patru forte conducatoare, dupa cum urmeaza:

-     revolutia informationala;

-     intensele schimbari tehnologice;

-     globalizarea;

-     schimbarile demografice [14] .

Noua īntreprindere prezinta, fara īndoiala, unele trasaturi caracteristice care o deosebesc de vechea īntreprindere. Dintre acestea, conducerea firmei trebuie sa le aiba īn vedere pe urmatoarele:

-      informatia constituie cea mai importanta resursa a īntreprinderii actuale si, īn acelasi timp, principala sursa a obtinerii avantajului concurential. Informatia este o marfa ca oricare alta;

-      angajatii īsi modifica modul īn care muncesc. Unii dintre ei nici nu mai au un loc de munca īn adevaratul sens al cuvāntului, desfasurāndu-si activitatea acasa si comunicānd cu managerii lor prin intermediul canalelor informationale- acesti telesalariati permit īntreprinderii sa opereze mari reduceri de costuri;

-      īntreprinderea angajeaza forta de munca care dispune de abilitatile necesare utilizarii calculatoarelor īn mod curent;

-      īntreprinderea īncheie, din ce īn ce mai mult, cu angajatii sai, contracte de munca pe perioade determinate. Logica pietei face ca dobāndirea si pastrarea unei competente profesionale cāt mai īnalte pe termen lung sa devina preocupari mult mai importante pentru individ decāt pastrarea unui loc de munca stabil;

-      īntreprinderea are posibilitatea de a actiona pe piete globale, putāndu-se delocaliza cu costuri reduse si punānd astfel īn concurenta directa diferite teritorii/zone geografice, indiferent de distanta care le separa;

-      datorita interdependentelor crescānde, īntreprinderea īsi stabileste amplasarea sa si īn functie de ceilalti parteneri economici;

-      pietele cu care intra īn relatii īntreprinderea nu mai au doar o dimensiune fizica, ci si una virtuala. Piata virtuala este creatia Internetului [15] ;

-      concurenta este mult mai acerba. Pe planeta Web nu mai exista practic nimic local ceea ce face ca īn orice moment sa existe posibilitatea ca īntreprinderea sa se confrunte cu concurenti necunoscuti;

-      produsele/serviciile au un ciclu de viata mai redus decāt īn trecut ceea ce impune īntreprinderii actuale sa acorde o atentie sporita activitatii sale de cercetare-dezvoltare. Drept efect, apar numeroase aliante īntre īntreprinderi;

-      īntreprinderea actuala joaca un rol politic mai important decāt īn trecut. De exemplu, numerosi manageri ai īntreprinderilor europene au contribuit la crearea UE;

-      īntreprinderea externalizeaza, din ce īn ce mai mult, activitatile/functiile sale mai putin rentabile. Outsourcing-ul este utilizat pe scara larga īn viata economica actuala etc.

Īn concluzie, asistam īn era globalizarii la nasterea unor noi tipuri de relatii īntre īntreprindere si mediul sau. Existenta si evolutia īntreprinderii mileniului al treilea stau sub semnul impactului tehnologiei informationale si telecomunicationale. Natura īntreprinderii actuale s-a schimbat.

Īntreprinderile globale constituie unul din cei mai reprezentativi factori ai progresului economic contemporan. Ele sunt vectorii care raspāndesc tehnologiile avansate si bogatia, contribuind la cresterea nivelului de trai si la īmbunatatirea mediului de afaceri.

 

Tabelul nr. 43

Modele ale economiei de piata contemporane (M. Albert Capitalism contra capitalism, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994)

MODELUL NEOAMERICAN

MODELUL RENAN

-     se īntālneste īn SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelanda, micii dragoni asiatici;

-     sectorul public este neglijabil si are tendinta de reducere;

-     implicarea directa a statului īn economie este neglijabila;

-     piata are rolul determinant īn circulatia bunurilor de la producator la consumator;

-     baza politicii economice o constituie stimularea ofertei;

-     prevaleaza reusita individuala si maximizarea profitului pe termen scurt;

-     fiscalitate redusa;

-     implicarea directa a statului īn economie este neglijabila;

-     īntreprinderea este considerata bun comercial ca oricare altul;

-     bursa are rolul decisiv de barometru la activitatii economice;

-     mobilitate sociala ridicata;

-     clasa mijlocie relativ redusa (50-60 % din populatie);

-     sistem de īnvatamānt elitist;

-     protectie sociala mai redusa

-     se īntālneste īn Germania, Elvetia, Olanda, Suedia, Austria, Japonia;

-     mecanismul pietei nu poate determina singur ansamblul vietii sociale si trebuie echilibrat prin interventia statului ca aparator al protectiei sociale si al liberei negocieri īntre partenerii sociali;

-     egalitatea si echitatea sociala sunt corelate cu eficienta economica;

-     bunurile economice necomerciale au o pondere semnificativa;

-     politica economica īncurajeaza economisirea si redistribuirea de venituri;

-     ampla redistribuire a veniturilor printr-o fiscalitate mai ridicata;

-     sistemul bancar este puternic articulat cu firmele, asigurānd finantarea acestora pe termen lung;

-     cogestiunea īntreprinderii realizata de actionari, sindicate si conducere;

-     firma, salariatii si statul sunt coresponsabili de perfectionarea profesionala;

-     miscare sindicala puternica;

-     clasa mijlocie numeroasa (75-85 % din populatie);

-     grad ridicat de protectie sociala

Tabelul nr. 44

Evolutia unor indicatori economici ai principalelor tari membre ale OCDE
(Economic Outlook nr. 11/1999)

Indicatori

1997

1998

1999

2000

Ritmul real de crestere a PIB (%)

1. media OCDE

2. SUA

3. Japonia

4. UE

3,1

3,8

0,9

2,6

2,2

3,7

- 2,6

2,8

1,7

1,7

0,2

2,1

2,3

2,2

0,7

2,5

Rata somajului (%)

1. media OCDE

2. SUA

3. Japonia

4. UE

7,2

4,9

3,4

11,2

7,1

4,6

4,2

10,6

7,3

5,0

4,6

10,3

7,3

5,4

4,9

10,1

Rata anuala a inflatiei (%)

1. media OCDE

2. SUA

3. Japonia

4. UE

3,7

2,0




0,6

1,6

3,3

1,0

0,7

1,8

2,6

1,2

- 0,4

1,8

2,4

1,8

- 0,5

1,8

Tabelul nr. 45

Topul mondial al competitivitatii economice (Adevarul Economic,
03-09.05.2000)

Nr. crt.

Ţara

1.

SUA

2.

Singapore

3.

Finlanda

4.

Olanda

5.

Elvetia

 

Tabelul nr. 46

Ordinea etapelor (fazelor) mondializarii

Nr. crt.

Denumirea etapei/fazei

1.

Internationalizarea, legata de dezvoltarea fluxurilor exporturilor de bunuri si servicii.

2.

Transnationalizarea fluxurilor de investitii directe si a implantarilor īn strainatate ale marilor īntreprinderi.

3.

Globalizarea, corespunzānd punerii īn aplicare a retelelor mondiale de productie si de informatii (economia īn retea). Ea conduce la disolutia spatiilor nationale si permite o mai buna combinare si rationalizare a activitatilor īntreprinderilor īn spatiul economic mondial.

Tabelul nr. 47

Topul celor mai globalizate economii īn anul 2000, dupa indicele A. T. Kearney
(The Economist, 08.04.2000)

Nr. crt.

Ţara

1.

Singapore

2.

Irlanda

3.

SUA

4.

Marea Britanie

5.

Noua Zeelanda

6.

Italia

7.

Portugalia

8.

Israel

9.

Franta

10.

Australia

Tabelul nr. 48

Topul celor mai globalizate economii īn anul 2002, dupa indicele A. T. Kearney
(Foreign Policy, ianuarie/februarie, 2003)

Nr. crt.

Ţara

1.

Irlanda

2.

Elvetia

3.

Suedia

4.

Singapore

5.

Olanda

6.

Danemarca

7.

Canada

8.

Austria

9.

Marea Britanie

10.

Finlanda

 

Tabelul nr. 49

Primele 50 de puteri economice ale lumii (Capital, 09.12.1999)

Nr. crt.

Ţara/compania

PIB/cifra de afaceri (miliarde $)

1.

SUA

7.745,7

2.

Japonia

4.201,6

3.

Germania

2.100,6

4.

Franta

1.398,5

5.

Marea Britanie

1.271,7

6.

Italia

1.145,4

7.

China (inclusiv Hong Kong)

996,4

8.

Brazilia

786,5

9.

Canada

603,1

10.

Spania

531,4

11.

Coreea de Sud

442,5

12.

Rusia

440,6

13.

Australia

391,0

14.

Olanda

360,5

15.

India

359,8

16.

Mexic

334,8

17.

Argentina

322,7

18.

Elvetia

293,4

19.

Belgia

264,4

20.

Suedia

227,8

21.

Indonezia

214,6

22.

Austria

206,2

23.

General Motors (SUA)

178,2

24.

Danemarca

161,1

25.

Thailanda

157,3

26.

Ford Motor (SUA)

153,5

27.

Norvegia

153,4

28.

Mitsui & Co (Japonia)

142,8

29.

Polonia

135,7

30

Africa de Sud

129,1

31.

Mitsubishi (Japonia)

128,8

32.

Royal Dutch Shell (M. Britanie-Olanda)

128,1

33.

Itochu (Japonia)

126,7

34.

Arabia Saudita

125,3

34.

Exxon

122,4

36.

Wall-Mart (SUA)

119,3

37.

Grecia

119,1

38.

Finlanda

116,2

39.

Marubeni (Japonia)

111,2

40.

Sumitomo (Japonia)

102,4

41.

Malaezia

97,5

42.

Portugalia

97,4

43.

Singapore

96,3

44.

Toyota Motor (Japonia)

95,2

45.

Israel

92,0

46.

General Electric (SUA)

90,8

47.

Columbia

85,2

48.

Filipine

83,1

49.



Nissho Iwai (Japonia)

81,9

50.

IBM (SUA)

78,5

Tabelul nr. 50

Cele mai bune companii non-americane īn anul 2002, (Forbes, 03.07.2002)

Nr. crt.

Denumirea companiei

Cifra de afaceri (mld. USD)

Venit net (mld. USD)

1.

British Petroleum (M. Britanie)

174,218

8,010

2.

Daimler Chrysler

136,798

- 0,592

3.

Royal Dutch/Shell Group (Olanda-M. Britanie)

135,211

10,852

4.

Toyota Motor (Japonia)

120,731

4,922

5.

Mitsubishi (Japonia)

105,741

0,481

6.

Mitsui&Co. (Japonia)

101,136

0,443

7.

Total Fina Elf (Franta)

94,243

6,853

8.

Nippon Tel&Tel (Japonia)

93,360

- 6,491

9.

Itochu (Japonia)

91,114

0,241

 

Tabelul nr.51

Cele mai bune companii americane īn anul 2002 (Forbes, 26.03.2003)

  

Tabelul nr. 52

Clasamentul primelor 10 companii americane dupa marimea profitului īnregistrat

īn anul 2002 (Forbes, 26.03.2003)

Nr. crt.

Denumirea companiei

Profit (mld. USD)

1.

General Electric

15,133

2.

Citigroup

14,606

3.

Exxon Mobil

11,46

4.

Altria Group

11,102

5.

Microsoft

9,541

6.

Pfizer

9,536

7.

Bank of America

9,249

8.

Wal-Mart Stores

8,039

9.

SBC Communications

7,473

10.

Merck

7,149

 

Tabelul nr. 53

Clasamentul primelor 10 companii americane dupa marimea cifrei de afaceri īnregistrata īn anul 2002 (Forbes, 26.03.2003)

Nr. crt.

Denumirea companiei

Cifra de afaceri (mld. USD)

1.

Wal-Mart Stores

244,524

2.

General Motors

186,673

3.

Exxon Mobil

178,909

4.

Ford Motor

162,586

5.

General Electric

131,698

6.

Citigroup

92,556

7.

Chevron Texaco

91,685

8.

IBM

81,186

9.

AIG

69,923

10.

Verizon Communications

67,725

Īntrebari recapitulative

 

1. Enumerati cāteva din trasaturile caracteristice ale economiei mondiale actuale.

2. Care sunt provocarile care se afla īn fata economiei mondiale ?

3. Enumerati cātiva din factorii care influenteaza mondializarea.

4. Care sunt etapele mondializarii ?

5. Care sunt principalii actori ai economiei globale ?

6. Cānd a aparut īntreprinderea globala ?

7. Care sunt principalele motive care explica expansiunea firmei globale ?

8. Ce reprezinta conceptul de coopetitie ? 

9. Enumerati cāteva dintre caracteristicile managementului īntreprinderii globale.

10. De ce se afirma ca succesul īnregistrat de īntreprinderile globale se datoreaza unor considerabilelor lor eforturi de cercetare-dezvoltare ?

11. Ce rol are cunoasterea īn procesul globalizarii ?

12. Enumerati cāteva dintre principalele trasaturi ale noii īntreprinderi.

13. De ce se afirma ca natura īntreprinderii actuale s-a schimbat?

 



[1] H. Shutt The Trouble with Capitalism. An Enquiry into the Causes of Global Economic Failure, Zed Books Ltd., Londra, 1998

[2] M. D. Popescu Globalizarea si dezvoltarea trivalenta, Ed. Expert, Bucuresti, 1999

[3] A. Rugman The End of Globalization, Random House, Londra, 2001. Rugman sustine ideea conform careia globalizarea nici macar nu a avut loc deoarece activitatile de productie si de prestari de servicii ale corporatiilor multinationale sunt organizate pe plan regional si nu la scara globala. Īn viziunea sa, corporatiile multinationale sunt motoarele afacerilor internationale, dar acestea gāndesc regional si actioneaza local. De aceea, Rugman reduce globalizarea la un proces circumscris triadei Statele Unite ale Americii Uniunea Europeana Japonia.

[4] M. B. Steger Globalism the New Market Ideology, Bowman & Littlefield Publishers, Maryland, 2002. teger vede īn globalism ideologia dominanta a epocii noastre, o doctrina anglo-saxona a pietei libere care alatura conceptului de globalizare norme si valori de factura neoliberala.

[5] Globalizarea a adus īn prim plan asa-numita economie fara greutate (weightless economy) al carei vārf de lance īl reprezinta pietele financiare. Sistemul global capitalist ofera capitalului financiar o libertate maxima de miscare astfel īncāt el poate fi privit drept un gigantic sistem de circulatie, care absoarbe capital prin institutii si piete financiare centrale, capital ce este apoi pompat catre periferie, fie direct, sub forma de credite si investitii de portofoliu, fie indirect, prin corporatiile multinationale (G. Soros Criza capitalismului global. Societatea deschisa īn primejdie, Ed. Polirom Arc, Iasi, 1999, p. 10-11).

[6] Īn cadrul economiei internationale, principalii agenti sunt economiile nationale. Īntr-o economie globalizata, economiile nationale sunt elemente interdependente ale unui unic sistem īn care pietele devin autonome.

[7] K. Ohmae considera ca aceste corporatii apatride, concentrate īn triada SUA-UE- Japonia, manifesta o clara tendinta de a domina economia globala.

[8] A. Giddens, W. Hutton On the Edge: Living with Global Capitalism, J. Cape, Londra, 2000

[9] G. A. Frois Economia politica, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 293

[10] B. J. Nalebuff, A. M. Brandenburger- Co-opetition, Harper Collins, Londra, 1997

[11] Ph. Kotler Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 1997, p. 32

[12] Un fenomen īngrijorator īl reprezinta, totusi, clivajul actual existent īntre economia reala si cea virtuala. Un exemplu elocvent este imensa capitalizare bursiera din SUA, care depaseste 150 % din PIB-ul american.

[13] ***- Rethinking the Internet, Business Week, 26.03.2001

[14] M. Coulter Entrepreneurship in Action, Prentice Hall, New Jersey, 2001, p. 34

[15] Internetul furnizeaza spatiul virtual īn care se desfasoara procesele de vānzare-cumparare. Īntreprinderile care ofera produse digitale, precum jocuri video sau programe informatice, īncheie īn īntregime tranzactii via Internet.


loading...










Document Info


Accesari: 4093
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )